Descoperiri arheologice importante la Cetatea Medievală Bistrița. Fundațiile unui bastion din secolul al XVI-lea, scoase la lumină

Cercetările arheologice desfășurate în cadrul proiectului de restaurare a Cetății Medievale Bistrița și a Turnului Dogarilor au scos la lumină mai multe elemente importante pentru înțelegerea evoluției fortificației. Printre acestea se numără fundațiile unui presupus bastion circular din secolul al XVI-lea și o structură de podea din cărămidă, necunoscută anterior, descoperită în interiorul turnului.

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a încheiat, în luna iunie, cercetările arheologice realizate în cadrul proiectului „Restaurarea fragmentelor zidului de incintă a Cetății Medievale Bistrița și a Turnului Dogarilor”, derulat de Primăria municipiului Bistrița în perioada 2025–2026.

Proiectul, în valoare de peste 12 milioane de lei, urmărește restaurarea și valorificarea patrimoniului istoric, precum și transformarea zonei într-un spațiu destinat evenimentelor culturale, activităților turistice și comunității.

Cercetarea arheologică preventivă s-a desfășurat în zona Turnului Dogarilor și la fragmentele păstrate din zidul de incintă al Cetății Medievale Bistrița.

Una dintre cele mai importante descoperiri a fost făcută în interiorul Turnului Dogarilor. Arheologii au identificat o podea realizată din cărămidă, prevăzută cu două rigole marginale și un canal deversor. Existența acestei structuri în interiorul turnului nu era cunoscută până acum.

Din canal a fost recuperat un material arheologic bogat și variat, în special fragmente ceramice. Acestea datează din perioade cuprinse între Evul Mediu clasic și Evul Mediu târziu, unele elemente ajungând până în epoca modernă. Descoperirile pot oferi noi informații despre modul în care Turnul Dogarilor a fost utilizat și transformat de-a lungul timpului.

Pe latura vestică a zidurilor cetății, în apropierea turnului, cercetătorii au identificat și fundațiile presupusului bastion circular care ar fi existat aici în secolul al XVI-lea.

Deși structura a fost afectată în anumite puncte de intervențiile moderne, cea mai mare parte a fundațiilor s-a păstrat într-o stare bună. Acestea au înălțimi cuprinse între aproximativ 60 și 160 de centimetri, iar lungimea identificată, măsurată pe curbura fundațiilor, ajunge la aproximativ 21 de metri.

Cercetările realizate asupra segmentelor păstrate din zidurile fostei cetăți au arătat că fiecare tronson are particularități proprii în ceea ce privește dimensiunile fundațiilor, structura și etapele de construcție sau transformare. Toate aceste elemente contribuie la reconstituirea unei imagini mai complexe asupra evoluției fortificației medievale a Bistriței.

O parte dintre descoperiri au fost deja valorificate în cadrul proiectului de restaurare. Celelalte ar putea fi prezentate publicului printr-o viitoare expoziție sau în cadrul unui mic spațiu expozițional amenajat în Turnul Dogarilor.

Cercetarea arheologică a fost realizată de echipa Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, formată din arheologii Radu Zăgreanu, Alexandru Brehuescu și Angelica Moldovan, alături de desenatorul Andreea Ilieș.