Montana Iugan nu este o simplă societate comercială. Este o comunitate puternică în care lemnul are viață lungă

Când ne gândim la Montana Iugan, ne gândim la o altă lume, în care lemnul e prețuit și are asigurată viață lungă odată intrat pe poarta fabricii.

În acest loc a fost posibilă crearea și perfecționarea specialiștilor, a oamenilor care știu să protejeze pădurea și resursele sale. Montana Iugan nu a creat doar o  fabrică sau un depozit, ci a reușit să creeze o familie numeroasă și o comunitate puternică, astfel că nu vorbim despre o simplă societate comercială. Este o poveste. Este o lume.

Și în mijlocul acestei lumi se află Emil Iugan.

Emil Iugan a creat la Lunca Ilvei cea mai mare companie românească din industria lemnului. Are în jur de o mie de angajați cărora lună de lună le virează salariul de la grupul MIS – Montana Iugan Silvania. O mie de familii, punctează forestmania.ro.

Dar nu vorbim despre o simplă societate comercială. Este o poveste. Este o lume. Iar mereu în mijlocul acestei lumi se află bătrânul Emil Iugan. Îmbrăcat elegant, cu pălărie, sacou și cămașă, conduce o mașină de teren, poartă ceas din lemn la mână și are un smartphone cu care e conectat la restul lumii. E la curent cu tot ce se întâmplă la noi și în străinătate, de la politică, la economie, de la cercetare la prețurile materialelor, de la producție, la consum. Dacă nu ai cifre, date statistice, valori de piață, nu te poți numi un bun om de afaceri, precizează sursa citată.

Ceea ce facem noi aici, la Lunca Ilvei, este un model de bioeconomie circulară locală, concept european aflat astăzi la mare cinste, punctează Emil Iugan.

Zona mai are ceva special: faimoasele comune „grănicerești”. Numele vine de demult, de pe la jumătate secolului al XVIII-lea, când împărăteasa Maria Tereza a hotărât să înființeze mai multe regimente de graniță, printre care și al II-lea Regiment năsăudean, care să stea în calea turcilor. Viitorii grăniceri erau recrutați din rândul țăranilor de pe Valea Someșului și Valea Ilvelor, mai târziu de pe Valea Bârgăului și o parte din comunele Văii Șieului. Pe scurt, după multă suferință, frământări, conflicte, comunele au primit în administrare pădurile zonei. Acum au ocoale silvice, iar o parte și-au făcut și propriile exploatări. Despre grăniceri se spune că erau oameni gospodari, ageri la minte, cu drag de carte și care nu se lăsau intimidați.

Dintr-o astfel de familie de foști grăniceri se trage și Emil Iugan, azi cetățean de onoare al județului Bistrița Năsăud.

În firma din Lunca Ilvei lucrează mai multe generații din aceeași familie. De altfel, Fabrica de cherestea Lunca Ilvei a fost înființată în 1949. Emil Iugan a cumpărat-o în 1998, dar mulți angajați au rămas pe loc. Tați și fii, ba chiar au avut la un moment dat bunic, fiu și nepot. Angajații sunt colegi de la grădiniță. Mulți dintre ei merg în concediu împreună. Nu, nu e o simplă firmă, e o mare familie.

Buștenii aduși în fabrică după ce a avut loc licitația și au fost extrași sunt puși pe bande și sortați în funcție de calitate. Totul e computerizat. Ei trec inclusiv prin detectoare de metal, pentru că mai au nu doar cuie, ci și schije din timpul celui de-al doilea război mondial. Nu mai puțin de 25 de rampe are fabrica!

De sortarea buștenilor se ocupă o doamnă, ceea ce este foarte interesant. Rodica e fiică de maistru de exploatare forestieră și lucrează aici de când se știe. Ea este prima verigă: direcționează buștenii spre prelucrare și lucrează cu un scanner tridimensional care arată ca în filmele SF. 

Firma lui Emil Iugan face performanță pentru că are cu ce: oameni și utilaje.

  

Pentru a rezista, trebuie să investești în tehnologie și să vii cu produse noi. Trebuie să dai plus-valoare lemnului. Vorbim despre valorificare superioară. Nu e suficient să tai bușteanul și să faci cherestea. Nouă ne-a transmis domnul Iugan spiritul patriotic și dragostea de pădure. În grupul nostru, oamenii știu rânduiala, sunt din ce în ce mai puțini în România care o știu, a declarat pentru forestmania,ro , unul dintre inginerii companiei, Mihai Scridonescu, el însuși fiu de pădurar.

Ceea ce a creat Emil Iugan la Lunca Ilvei din fosta fabrică nu e neapărat o fabrică și mai mare. E și asta, pentru că sunt importante investițiile și acele utilaje uriașe. A creat însă o poveste frumoasă, în care lemnul, personaj principal, e prețuit și are asigurată viață lungă odată intrat pe poarta fabricii.

Concret, a creat specialiști care știu să protejeze pădurea și resursele. A creat o familie, o comunitate. Și a pus bazele unui centru de cercetare unic în țară, unde români și străini colaborează pentru a ne face tuturor viața mai bună, pentru a crea locuri de muncă, dar cu grijă la mediu și, mai ales, la resurse.

Cele mai recente proiecte al lui Emil Iugan se referă la utilizarea lânii ca izolație în construcții, în loc de polistiren. Și a doua – o aplicație care să arate amprenta de carbon.

Pentru asta trebuie lâna colectată, spălată şi procesată, iar proiectanţii, arhitecţii şi constructorii să înveţe să o pună pentru că este cel mai bun element izolator din câte are planeta”, spune omul de afaceri.

Pe de altă parte, amprenta de carbon a companiilor, dar și a primăriilor din zonă, va putea fi determinată prin intermediul aplicației pe care o dezvoltă la Centrul de Cercetare. „Această activitate va permite asigurarea unei noi surse de venit în funcție de activitățile pe care le desfășoară fiecare și în funcție de echilibrul care se realizează între emisiile de carbon și activitățile care absorb carbonul, potrivit principiului cel care emite peste anumite limite va plăti, cel care va reduce emisiile de carbon va realiza venituri. Ne gândim și la autoritățile locale până la nivelul fermei familiale de munte, explică Emil Iugan.

Trebuie spus că Centrul de Cercetare Inovare este prima clădire din România construită din lemn și izolată cu lână de oaie. La inaugurarea complexului a fost prezent și actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros. „Un complex de avangardă, care include elemente tradiționale, rustice, anunțând misiunea pe care o are: salvarea satului românesc prin reîntoarcerea la tradiții, folosind metode și tehnologii moderne, a scris Adrian Oros pe pagina sa de Facebook.

sursa text/foto/video: forestmania.ro

ADVERTORIAL