(MATERIAL ELECTORAL) Radu Moldovan: Județul nostru e un tărâm al tradițiilor, nu doar ca port, ci și ca îndeletniciri
La ,,Sărbătoarea străbunilor”, din Lunca lui Ianăș, Cormaia, dragii noștri sângeorzeni respectă tradiția măsurișului laptelui.
cor1-300x200 (MATERIAL ELECTORAL) Radu Moldovan: Județul nostru e un tărâm al tradițiilor, nu doar ca port, ci și ca îndeletniciri cor2-300x225 (MATERIAL ELECTORAL) Radu Moldovan: Județul nostru e un tărâm al tradițiilor, nu doar ca port, ci și ca îndeletniciri cor3-300x200 (MATERIAL ELECTORAL) Radu Moldovan: Județul nostru e un tărâm al tradițiilor, nu doar ca port, ci și ca îndeletniciri cor4-300x200 (MATERIAL ELECTORAL) Radu Moldovan: Județul nostru e un tărâm al tradițiilor, nu doar ca port, ci și ca îndeletniciri
Să ne respectăm tradițiile, obiceiurile sănătoase care ne definesc. Muzica populară, mâncarea tradițională, omenia, toate acestea trebuie să continue să ne reprezinte.
cor5-225x300 (MATERIAL ELECTORAL) Radu Moldovan: Județul nostru e un tărâm al tradițiilor, nu doar ca port, ci și ca îndeletniciri cor6-300x200 (MATERIAL ELECTORAL) Radu Moldovan: Județul nostru e un tărâm al tradițiilor, nu doar ca port, ci și ca îndeletniciri cor7-300x200 (MATERIAL ELECTORAL) Radu Moldovan: Județul nostru e un tărâm al tradițiilor, nu doar ca port, ci și ca îndeletniciri
Când sunt date uitării tradiţiile, dispare şi naţiunea. Să le păstrăm cu sfințenie!

La comanda PSD, organizația Județeană Bistrița-Năsăud, cod mandatar financiar 21240002. Realizat de Ii Boldea Ana-Maria, prin n1tv.ro.

A început Săptămâna Luminată

În 2024, Săptămâna Luminată începe astăzi, 6 mai, și se va încheia pe 12 mai. Această perioadă este marcată de o serie de tradiții și obiceiuri unice, menite a celebra Învierea lui Iisus Hristos și a bucura de victoria Sa asupra morții. Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști. Sunt persoane care afirmă că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată. Fiecare zi din Săptămâna Luminată are propria sa semnificație și tradiții.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. În unele regiuni ale României, Lunea Paștelui este numită „Lunea Udării” din cauza obiceiului în care băieții toarnă apă pe fete și acestea le oferă ouă de Paște pentru asta. De asemenea, în Lunea Paștelui oamenii merg să se viziteze unii pe alții.

Marțea Albă, a doua zi din Săptămâna Luminată, este foarte importantă și notată tot cu cruce roșie în calendarul ortodox, prin urmare este zi nelucrătoare. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paște și vin roșu, în amintirea celor trecuți în neființă. De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”. Dacă lunea, feciorii stropeau cu apă fetele din sat, marțea fetele îi udau pe feciori. Obiceiul s-a păstrat și în zilele noastre, în unele zone. În anii bisecţi, obiceiurile se inversează.

Miercurea Luminată, prima zi de miercuri după Paște poartă numele de Sfânta Mercurie sau Miercurea Albă. De această zi se leagă mai multe obiceiuri și tradiții, de care credincioșii țin cont pentru a se asigura că sunt binecuvântați tot anul. În popor i se spune și „nunta şoarecilor” întrucât bărbaţii se întorc să muncească la câmp, însă femeilor le este interzis să facă acest lucru. Se spune că nu este bine să muncești, întrucât ar însemna să aduci rozătoarele în casă și te lipsești restul anului de bucate pe masă. Acesta este motivul pentru care această zi se mai numește și „nunta șoarecilor”.

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri şi vineri sunt zile cu „hărţi”, adică există dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. De asemenea, miercurea si vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului şi Duminica Tuturor Sfinţilor (prima după Rusalii), avem dezlegare la peşte.

Joia Luminată sau Joia Verde, Joia Rea vine cu câteva tradiții și superstiții care trebuie respectate cu strictețe. Potrivit tradiției, nu este bine să muncești azi, altfel vei aduce seceta și dăunătorii în livezi, dar și ghinionul asupra casei. Joia din Săptămâna Luminată poartă numele de „Joia Verde”, pentru că de ziua aceasta depinde recolta și trebuie cinstite grădinile și grânele. De asemenea, este foarte important să nu speli și să nu albești rufe în această zi. Nici munca la câmp nu este permisă. În această zi se cere un ritual al morților. O persoană trebuie să care 44 de găleți cu apă, două lumânări se aprind la cele patru capete. Astfel, apa va fi sfințită, după care se varsă în fântâna din curte. Joia din Săptămâna Luminată este o zi specială pentru rromii din România, pentru că aceștia sărbătoresc „Paștile țigănești”, o tradiție veche de șapte decenii. Această zi reprezintă un prilej de revedere cu rudele din țară și din străinătate, care vin să asiste la acest eveniment. Tradiția spune că în această zi se „fură” fetele frumoase de către viitorii lor soți.

Vinerea Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântâniţa. În fiecare an, în prima vineri după Paști, Biserica Ortodoxa sărbătorește Izvorul Tămăduirii. Este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Foto: Unsplash

Creștinii ortodocși sărbătoresc Buna Vestire (sau Ziua Cucului)

Buna Vestire sau Ziua Cucului este cunoscută în popor și ca Blagoveștenia.

Buna Vestire este o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, zi de la care până la Crăciun, când Fecioara Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni.

În ziua Bunei Vestiri este marcat momentul în care Fecioara Maria, din Nazaret, crescută în templu până la vârsta de 15 ani şi apoi dată în tutela lui Iosif, căci părinţii ei muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-L nască pe Fiul Său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil, sărbătorit la 26 martie.

Anul acesta pică în timpul Postului Paştelui şi este una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte.

Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sărbăto­reau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din apus, precum cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie.

În popor, departe de sensul ritualului creștin, există tradiția sărbătoririi cucului. În preajma echinocțiului de primăvară, moment de răscruce al naturii, când se întorc păsările călătoare, se pot face predicții cu privire la starea vremii. În anumite zone ale țării, este obligatoriu să ai bani în buzunar în această zi. Căci orice cântat al cucului trebuie plătit, ca să aducă noroc, sănătate și belșug. Prin urmare, dacă auzi cucul, aruncă un bănuț în direcția din care se aude. Dacă pasărea îți cântă drept în față, e semn bun.

 

(VIDEO) Tradițiile și valorile spirituale sunt păstrate cu sfințenie la Leșu

Comuna Leșu găzduiește an de an Festivalul Interjudețean de Folclor ,,Rapsodia Trișcașilor”, ajuns în 2023 la ediția cu numărul 54, fiind, de altfel cel mai longeviv festival de folclor din Bistrița-Năsăud.

Un festival de asemenea anvergură nu se putea desfășura decât aici, la Leșu, într-un spațiu mirific. De aceea am amenajat un amfiteatru în aer liber, în adevăratul sens al cuvântului. Există o scenă foarte mare, cu vestiare pentru artiști, cu băi pentru artiști și pentru oamenii participanți la spectacole, a declarat edilul comunei Leșu, Sorin Avram.

Detalii aflați din interviul realizat de colegul nostru Nelu Boldea.

 

 

 

 

 

 

 

BISTRȚA: Festivalul Județean de Colinde vă așteaptă în 18 decembrie să poposiți ….,,În grădina Raiului”
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Centrul Județean pentru Cultură, prin Biroul Conservarea, Cercetarea, Protejarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Literatură și Multimedia organizează FESTIVALUL JUDEŢEAN DE COLINDE „ÎN GRĂDINA RAIULUI”, Bistrița, ediția a III-a.
În program:
Grupul de Colindători al Ansamblului Profesionist „Dor Românesc” din Bistrița
Grupul de Colindători „Someșul” din Beclean
(coord. artistic Mariana Harosa-Moldovan)
Grupul de Colindători din Tureac
(coord. artistic Sanda Cioancă)
Grupul de Colindători „Miorița” din Căianu Mic
(coord. artistic Mihaela Retegan și pr. Alexandru Gherghel)
Grupul de Colindători „Baltagul” din Monor
(coord. artistic Ioan Cira)
Grupul de Colindători „Izvorașul rece” din Ruștior
(coord. artistic Dumitru Florin Creța)
Grupul de Colindători „Țibleșul” din Spermezeu
(coord. artistic Alexandru şi Mariana Deneş)
„Belciugarii” din Ilva Mare (coord. artistic Dan Vasile)
Grupul de Colindători „Plaiurile Bârgăului” din Prundu Bârgăului
(coord. artistic Valentin Ciurea și Florin Sas)
Grupul Vocal Tradițional al Școlii de Arte Bistrița
(coord. artistic Cristina Bălan)
Grupul de Colindători „La fântâna satului” din Șieu-Măgheruș
(coord. artistic Camelia Pașca)
LUNI, 18 DECEMBRIE 2023 
ORA 18:00
Centrul Cultural „Dacia”
– sala „Valeria Peter Predescu”
Afis-FESTIVAL-COLINDE-IN-GRADINA-RAIULUI-2023-1-212x300 BISTRȚA: Festivalul Județean de Colinde vă așteaptă în 18 decembrie să poposiți ....,,În grădina Raiului"
INTRAREA ESTE LIBERĂ
Paul Știr: Păstrăm tradiția și în acest an în comuna Căianu Mic!
Moș Nicolae a adus bucurie și zâmbete pentru 500 de copilași!  Începând de la cei mai mici de grădiniță și până la cei mai mari de clasa a VIII-a, toți preșcolarii de la Grădinițele cu program normal din Căianu Mic, Căianu Mare și Dobric, precum și elevii Școlii Gimnaziale Dobric și ai Liceului Tehnologic “Ion Căian Românul” Căianu Mic au primit cadouri din partea Moșului.
caian-4-300x225 Paul Știr: Păstrăm tradiția și în acest an în comuna Căianu Mic!caian-12-300x225 Paul Știr: Păstrăm tradiția și în acest an în comuna Căianu Mic!caian-13-300x225 Paul Știr: Păstrăm tradiția și în acest an în comuna Căianu Mic!
Chiar dacă ne aflăm într-o perioadă mai grea la nivel național și nu numai, mulțumim Bunului Dumnezeu că ne-a ajutat și în acest an să aducem bucurie pe chipurile copilașilor! Mulțumesc colegilor mei din cadrul Primăriei pentru ajutorul acordat Moșului în pregătirea cadourilor, Consiliului Local Căianu Mic pentru susținerea acestei inițiative și conducerii unităților de învățământ! Dragi copii, vă îmbrățișez cu mult drag și vă doresc numai bine tuturor!, a precizat Paul Știr, primarul comunei Căianu Mic.
caian-14-300x225 Paul Știr: Păstrăm tradiția și în acest an în comuna Căianu Mic!   caian-10-300x225 Paul Știr: Păstrăm tradiția și în acest an în comuna Căianu Mic! caian-9-300x225 Paul Știr: Păstrăm tradiția și în acest an în comuna Căianu Mic! caian-3-300x225 Paul Știr: Păstrăm tradiția și în acest an în comuna Căianu Mic!  caian-5-300x225 Paul Știr: Păstrăm tradiția și în acest an în comuna Căianu Mic! caian-6-300x225 Paul Știr: Păstrăm tradiția și în acest an în comuna Căianu Mic! caian-7-300x225 Paul Știr: Păstrăm tradiția și în acest an în comuna Căianu Mic! caian-8-300x225 Paul Știr: Păstrăm tradiția și în acest an în comuna Căianu Mic! caian-2-300x225 Paul Știr: Păstrăm tradiția și în acest an în comuna Căianu Mic! caian-1-225x300 Paul Știr: Păstrăm tradiția și în acest an în comuna Căianu Mic!
Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe Sfântul Ilie Tesviteanul

Pe 20 iulie, Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe Sfântul Ilie Tesviteanul, cunoscut ca Făcătorul de minuni și cel care a adus ploaia, după trei ani de secetă. În aceeași zi se sărbătorește și Ziua Aviației Române, iar Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul aviatorilor.

Potrivit tradiției, în ajunul Sfântului Ilie, fetele tinere trebuie să se tăvălească în cânepa, pentru a visa noaptea cum le va fi sortitul. Dacă fetele visau cânepă verde, asta însemna că se vor căsători cu un bărbat tânăr, iar dacă visau cânepa uscată, se vor căsători cu un bărbat în vârsta.

O altă tradiție spune că în noaptea de Sfântul Ilie, pentru a li se îndeplini dorințele, oamenii trebuie să se roage. Prin rugăciune, cerurile se deschideau și dorințele oamenilor se împlineau. În dimineața de Sfântului Ilie, oamenii trebuie să culeagă plante de leac, în special busuioc și să le ducă la biserică. După ce plantele sunt sfințite, oamenii le dădeau foc. Se spune că cenușa de la plante se putea folosi în scopuri terapeutice.

Tradiții și superstiții de Revelion

În noaptea de Revelion, puneţi-vă o dorinţă. Purtaţi ceva roşu, pentru noroc. Pe masa de Anul Nou să fie o ramură de vâsc, pentru a atrage norocul. Recomandate, ca feluri de mânare de consumat în noaptea de Revelion, sunt preparatele din carne de peşte. Nu uitați nici de struguri! 

Prima persoană care vă bate la uşă în prima zi din an trebuie primită în casă, pentru că se spune că ar fi bine ca un om să intre, nu să iasă primul din locuinţă. Ar  trebui să fie bărbat brunet, care aduce noroc şi nu femeie blondă sau roşcată, care ar aduce ghinion.

Dacă doriţi să aveţi succes la serviciu, este bine ca în prima zi a anului să faceţi ceva în legătură cu vă ocupaţi. Să aveţi locuinţa curată, în prima zi a noului an.

Ce este strict interzis de Revelion

În noaptea de Revelion, nu este bine să se spele rufe, să se coasă, să se tricoteze. Să nu intraţi în noul an cu datorii sau fără bani la voi. De asemenea, nu este bine să împrumutaţi bani sau alte lucruri.

Nu este bine să se agaţe calendarul pe perete înainte ca anul nou să înceapă ori să se întoarcă fila înainte ca ziua sau luna să se încheie. Nu este bine să aruncaţi lucruri din casă în prima zi de an nou, inclusiv gunoiul. Nu este bine să spargeţi ceva, să plângeţi sau să strănutaţi în noaptea de Revelion sau în prima zi din an.

Să gătiţi sau să consumaţi mâncare din carne de pasăre, în noaptea de Revelion; se spune că norocul se risipeşte, asa cum găina scormoneşte şi împrăştie pământul.

Nu este bine să dormiţi mult de 1 ianuarie; se spune că, de Sfântul Vasile, cine doarme mult va fi somnoros tot anul. Nu este bine să maturaţi ori să adunaţi grâu sau orez.

 

Sfântul Nicolae, ocrotitorul copiilor

Numele de Moş Nicolae este legat de dărnicie şi compasiune, dar şi de cadourile pe care copii le primesc în această zi. În fiecare an, în seara de 5 decembrie, copiii ştiu că trebuie să-şi lustruiască ghetuţele sau cizmuliţele, pentru că Moş Nicolae va trece pe la ei să le aducă daruri. Celor cuminţi. Celor neascultători, Moş Nicolae le aduce o nuieluşă, pentru a-i atenţiona să îşi asculte părinţii şi bunicii. Se spune că este suficient să se uite prin ferestre ca să-şi dea seama dacă un copil a fost cuminte sau nu…

Tradiţia îşi are originea în povestea personajului legendar şi mitic, care a existat cu adevărat în persoana arhiepiscopului-Sfântul Ierarh Nicolae-din Myra-Lichia (pe meleagurile Turciei de astăzi), persoană cu credinţă neţărmurită în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea. Lui Nicolae de Myra îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de cei săraci şi năpăstuiţi, dar şi miracole, numele său traducându-se prin “biruitor de popor”. Provenind dintr-o familie înstărită şi crescut în spiritul poveţei creştine “să împarţi averea săracilor”, la moartea părinţilor săi, şi-a dăruit întreaga avuţie celor nevoiaşi.

Dar Sfântul Nicolae nu este numai protectorul celor săraci, ci şi al copiilor, al marinarilor şi al victimelor judecăţilor nedrepte, fiind venerat în întreaga lume.

Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este povestea celor trei fete sărace, care neavând zestre nu puteau să se căsătorească şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi.Se spune că Sfântul Nicolae, aflându-le durerea, le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeţ de bani. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghetuţe.

Obiceiuri de Sfântul Nicolae în România

Copiii de la noi au fost învăţaţi ca, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Sfântul Nicolae vine şi le încarcă ghetele, cizmele sau bradul cu dulciuri, jucării şi daruri, dar unii găsesc şi câte o nuieluşă.

În unele zone, copii îi lasă moşului apă şi morcovi pentru calul acestuia.

În tradiţiile româneşti Moş Nicolae apare pe un cal alb, trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii, păzeşte Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace la măritat, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război, motiv pentru care este invocat în timpul luptelor.

În colindele româneşti, cântate iarna, se vorbeşte despre florile dalbe, flori de măr. Asta pentru că bătrânii cunoşteau şi ei că acea joardă a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguţa.

Legenda nuieluşii pe care o primesc copiii neascultători

La primul sinod ecumenic ţinut la Niceea, în anul 325, Nicolae a fost recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei.

Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale.

Nicolae, ajuns episcop de Myra de la o vârstă fragedă, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în cadrul Bisericii, i-a dat ereticului Arie o palmă.

Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu nuieluşa, în semn de avertisment.

BISTRIȚA: Tradiții și spiritualitate românească la Așezământul religios ,,Vasile cel Mare”

Duminică 4 Decembrie , începând cu ora 10 sunteți așteptați la colindat în Așezământul religios “Sfântul Vasile cel Mare” – din Bistrița.

vasile-cel-mare-2-212x300 BISTRIȚA: Tradiții și spiritualitate românească la Așezământul religios ,,Vasile cel Mare"

Ca parte integrantă a folclorului religios, colindele prezintă o valoare neprețuită prin originea și mai ales prin vechimea lor.
Ele reprezintă cântecul nostru strămoșesc și una din cele mai vechi forme de manifestare a folclorului religios românesc .