Având o semnificaţie aparte pe Valea Someşului, dar mai ales în localitatea Maieru, Sărbătoarea magică a Sânzienelor are o însemnătate foarte mare, ştiut fiind faptul că multe dintre obiceiurile sau datinile ce se leagă de aceasta se presupune că şi-ar avea originile chiar în perioada dacică. Păstrate încă de pe atunci, multe dintre acestea, în special obiceiul săritului peste foc, sunt consemnate, la Maieru, în documente încă din anul 1768.
Cu atât mai mult, localitatea Maieru, „Cuibul visurilor” şi leagănul luminoasei copilării a marelui romancier Liviu Rebreanu, nu numai că menţine vie datina până în vremurile actuale, dar aceasta are şi o particularitate mai puţin cunoscută, focurile serilor de Sânziene aprinzându-se chiar de două ori, atât în seara de 23, cât şi în seara de 24 iunie. Atât tinerii, cât şi cei mai în vârstă se întâlnesc în aceste seri, în locuri bine ştiute de sute de ani, în jurul focurilor, pentru a sări peste acestea, pentru a depăna poveşti, pentru a întinde hora, pentru a juca, pentru a petrece, pentru a se purifica sau a se reînnoi şi – de ce nu?! – pentru a lega prietenii sau chiar logodne, acestea din urmă, în cazul perechilor mai tinere.
Săritul peste foc este precedat de pregătirile care se fac: culesul sânzienelor şi al florilor, împletitul cununiţelor, strânsul lemnelor pentru foc, aprinsul focului, acestea fiind urmate de aruncatul coroniţelor pe acoperişul caselor, toate aceste datini şi obiceiuri fiind însoţite de numeroase credinţe, supersţiţii şi semnificații adunate de-a lungul anilor.
Iată că încă se mai poate ca viaţa în interiorul satelor să pulseze după vechile tradiţii şi obiceiuri, multe dintre activităţile de zi cu zi făcându-se după acestea. De ce?! Pentru că aşa e bine şi pentru că ţăranul a învăţat secole de-a rândul de la moşii şi strămoşii lui să trăiască frumos.
Datini și obiceiuri care se pot alătura celor mai semnificative mărgăritare ale folclorului românesc, care, cu siguranţă, că se pot înscrie în promovarea patrimoniului naţional, toate reflectate, de această dată, prin filmul-documentar „Sânziene măierene”, documentar în cadrul proiectului „Sânziene la Maieru” (ediţia a VIII-a).
Responsabil proiect: muzeograf, Partene Viorel-Daniel
