(MATERIAL ELECTORAL) Monica Săsărman: ,Mâinile curate ” ale lui Robert Sighiartău și ,,viziunea economică” a acestuia – o țeapă uriașă pentru milioane de români și firmele românești 
În perioada 2017- 2021, candidatul Robert Sighiartău a deținut cea mai importantă funcție politică a PNL: secretar general. Este perioada în care Guvernul Orban a liberalizat piața energiei, cu consecințe devastatoare pentru români: facturi uriașe, cu sume greu de suportat, dar și un val de falimente în rândul firmelor românești.
Situația i-a convenit de minune lui Robert Sighiartău, pentru că nu a vut nicio intervențe pentru a stopa haosul  creat de proasta liberalizare a pieței energiei.
Însă nu așa au stat lucrurile atunci când propriul INF urma să fie afectat de legea lui Daniel Zamfir privind plafonarea dobânzilor. În spațiul public s-a menționat că INF-ul lui Robert Sighiartău preactica dobânzi de până la 600 la sută la împrumuturi.

La comanda PNL, organizația Județeană Bistrița-Năsăud, cod mandatar financiar 21240015. Realizat de Ii Boldea Ana-Maria, prin n1tv.ro.

observatornews.ro: Impozitul pe dobândă în 2024. Ce se schimbă şi cine trebuie să depună declaraţia unică pentru depozitele la bancă

Anul 2024 vine cu numeroase schimbări în domeniul financiar, dar sunt şi unii parametri care rămân constanţi. Spre exemplu, impozitul pe dobândă în 2024 rămâne la fel ca în 2023, adică de 10%.

Veniturile din dobânzile aferente instrumentelor de economisire se impozitează cu 10%, conform legislației în vigoare, iar impozitul respectiv se reține „la sursă”, ceea ce înseamnă că ne ocupăm noi de plata impozitului către stat, iar dobânda pe care o vei primi la scadența depozitului va fi mai mică cu 10%, spun specialiştii Băncii Transilvania.

Acest 10% este în plus faţă de cei 10% impozit pe venitul câştigat pe care îl câştigă deponenţii pentur orice câştig din depozite bancare. Aceste prevederi se aplică unui număr restrâns de persoane care deţin sume foarte mari sub forma unor depozite bancare.

Începând din 2023, s-au modificat pragurile de la care se plăteşte CASS la dobândă. Astfel, primul prag a scăzut la 6 salarii minine. Celelalte praguri sunt la 12, respectiv 24 de salarii minime. Cu alte cuvinte, la un câştig de 18.000 de lei, spre exemplu, se plătesc 3.000 de lei pe lună.

Persoanele care obțin venituri din chirii, din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din dividende, din alte investiții vor datora CASS la pragurile stabilite prin OG 16/2022, respectiv de 6, 12 și 24 de salarii pe economie.

Potrivit Codului Fiscal, cei care au venituri din salarii vor datora CASS „6 salarii minime brute, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 şi 12 salarii minime brute; nivelul de 12 salarii minime brute, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 de salarii minime brute (…)”.

Titluri de stat nu au „ataşate” niciun fel de taxă: nici impozit pe venit, nici CASS.

Declaraţia unică trebuie completată până în data de 25 mai 2025 şi asta pentru că taxele din 2024 se vor calcula şi se vor raporta la salariul din 2024. Aşadar, dacă ai venituri din depozite de peste 18.000 lei, dar până în 36.000 de lei, va trebui să plăteşti 1.800 de lei. Dacă depăşeşti 36.000 de lei, dar nu treci de pragul de 72.000 de lei, atunci va trebui să plăteşti 3.600 de lei.

Excepţie fac doar cei care lucrează în construcţii, agricultură şi industria alimentară. Procedura este cât se poate de simplă: întâi se completează şi se depune declaraţia unică, apoi se plăteşte taxa. Declaraţia unică se depune chiar dacă eşti salariat şi plăteşti automat şi CASS pentru că taxele nu sunt retrase în mod automat.