Senatorul Mircea Cristian Nicula și primarul Dorin Vlașin, întâlnire la Palatul Parlamentului: „Respectul reciproc valorează mai mult decât diferențele politice”

Mircea Cristian Nicula a transmis un mesaj public după întâlnirea avută la Palatul Parlamentului cu primarul orașului Năsăud, Dorin Vlașin.

Senatorul social-democrat a subliniat faptul că, dincolo de diferențele de opinie sau de parcursurile politice diferite, relațiile construite pe respect și omenie rămân esențiale.

„Dincolo de politică, de opinii diferite sau de drumuri care uneori se despart în spațiul public, rămân lucrurile care contează cu adevărat: respectul, omenia și prieteniile construite sincer, în timp”, a transmis Mircea Cristian Nicula.

Acesta a vorbit și despre importanța păstrării dialogului și a relațiilor civilizate într-un climat public tot mai tensionat.

„Într-o lume tot mai grăbită să ridice ziduri între oameni, cred că este frumos să putem păstra punți de dialog, apreciere și bun-simț”, a mai precizat senatorul PSD.

La finalul mesajului, Mircea Cristian Nicula i-a transmis primarului Dorin Vlașin urări de succes în proiectele dedicate orașului Năsăud, subliniind că respectul reciproc poate depăși diferențele politice.

Sondaj INSCOP: AUR rămâne primul partid al României. PNL depășește PSD pentru prima dată în ultimii șase ani

AUR se menține pe primul loc în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, cu un scor cuprins între 38 și 41%, potrivit celui mai nou sondaj realizat de INSCOP Research după moțiunea de cenzură PSD-AUR. Cercetarea sociologică aduce însă o schimbare majoră în clasamentul partidelor: PNL depășește PSD pentru prima dată în ultimii șase ani.

Sondajul a fost realizat în perioada 11-14 mai 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

PNL urcă pe locul doi, PSD pierde teren

Datele INSCOP arată o creștere puternică a PNL, care ajunge la un scor între 20 și 22%, în creștere cu aproximativ cinci procente față de luna precedentă. În același timp, PSD scade pe locul al treilea, cu un scor între 13 și 17%, pierzând aproximativ trei procente comparativ cu aprilie 2026.

Diferența dintre PNL și PSD variază între trei și peste opt puncte procentuale, în funcție de gradul de mobilizare al electoratului.

Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, afirmă că moțiunea de cenzură a produs o polarizare puternică în societate, iar această situație a favorizat PNL și imaginea premierului Ilie Bolojan.

„Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat”, a declarat Remus Ștefureac.

AUR rămâne lider detașat

Potrivit sondajului, AUR își păstrează poziția dominantă în preferințele electoratului, cu un scor relativ stabil în jurul pragului de 40%.

USR continuă să piardă teren și ajunge la aproximativ 10%, în timp ce UDMR își menține nivelul tradițional, între 3 și 5%.

Comparativ cu mai 2025, AUR, PSD și UDMR au rămas aproape la aceleași valori electorale, în timp ce PNL a crescut cu aproximativ patru procente, iar USR a scăzut cu două procente.

Intenția de vot – toți respondenții care au exprimat o opțiune

Raportat la respondenții care au indicat un partid, indiferent dacă sunt siguri că vor merge la vot sau nu, clasamentul este următorul:

  • AUR – 38,2%
  • PNL – 20,3%
  • PSD – 17,5%
  • USR – 10%
  • UDMR – 5%
  • SOS România – 2,9%
  • SENS – 2,5%
  • POT – 1,9%
  • Independent – 0,9%
  • Alt partid – 0,9%

Față de luna aprilie, cea mai importantă creștere aparține PNL, care urcă de la 15,5% la 20,3%, în timp ce PSD coboară de la 20,1% la 17,5%.

Cum arată opțiunile celor care spun că merg sigur la vot

În rândul respondenților care declară că vor merge sigur la urne, AUR depășește pragul de 41%.

Clasamentul arată astfel:

  • AUR – 41,4%
  • PNL – 21,9%
  • PSD – 13,3%
  • USR – 10,8%
  • UDMR – 3,4%
  • SOS România – 3,1%
  • SENS – 2,3%
  • POT – 1,7%
  • Independent – 0,9%
  • Alt partid – 1,1%

Participarea la vot, la un nivel ridicat

Sondajul indică și o intenție ridicată de participare la vot. Pe o scară de la 1 la 10, unde 10 înseamnă că vor merge sigur la urne, 67,4% dintre respondenți au ales varianta maximă.

Doar 15,2% au declarat că sigur nu vor merge la vot, în timp ce restul respondenților s-au distribuit între celelalte variante intermediare.

Daniel Suciu: Robert Sighiartău a mințit ordinar

⛔️ Robert Sighiartău a emis un comunicat de presă în care a MINȚIT ORDINAR! Domnule deputat, o sa te rog să precizezi UNDE ai văzut, în ce comunicare, a cărei instituții a statutului, că aș fi vizat de vreun dosar penal? Domnule deputat, eu pot dovedi că NU sunt parte a niciunui dosar, dar d-voastră puteți dovedi că:
1. Firmele în care sunteți acționar NU au avut 63 de contracte cu Aquabis, în valoare de 3 milioane de lei?
2. D-voastră personal NU vă aflați în conducerea PNL când cheltuiați milioane de lei pe panourile lui Nicolae Ciucă?
3. NU ați obținut președinția PNL oferind funcția de secretar de stat lui Ioan Turc după ce ați dat afară zeci de președinți de organizații ?
4. NU aveți zeci de oameni în funcții de conducere în județ? (Prefectură, Finanțe, Inspectoratul Școlar, RAR, etc)
5. Domnul Moldovan, membru PNL BN, de la Teletrans NU are mii de euro pe lună indemnizație?
Vă aduc aminte domnule deputat că eu NU mă judec cu nimeni din familie pentru bani, acțiuni, suspiciuni de sume scoase din firme fără acceptul partenerilor. În rest, să fiți sănătos și, pe cât posibil, să nu mai mințiți. Că e păcat!

Bogdan Ivan: „Gazul extras din România trebuie să susțină industria românească”

Fostul ministru al Energiei, deputatul PSD Bogdan Ivan, anunță că va continua din Parlament demersurile pentru susținerea independenței energetice a României și pentru valorificarea resurselor naturale în economia internă.

Acesta a transmis că Senatul României a adoptat un proiect legislativ care urmărește stimularea investițiilor în industriile bazate pe gaz românesc, precum petrochimia, producția de îngrășăminte pentru agricultură, industria farmaceutică și alte ramuri industriale.

„Gazul românesc trebuie folosit pentru România, nu doar trimis la export, ca apoi să importăm mai scump produse care puteau fi făcute de noi”, a declarat Bogdan Ivan.

Potrivit fostului ministru al Energiei, proiectul adoptat de Senat prevede mai multe facilități pentru investitorii din industria chimică și petrochimică:

  • scutire de impozit timp de 5 ani pentru profitul reinvestit în industria chimică bazată pe gaze naturale;
  • amortizare accelerată, cu posibilitatea amortizării a până la 65% din investiție în primul an;
  • scutiri de impozit pe clădiri și terenuri pentru o perioadă de maximum 5 ani;
  • facilități fiscale pentru dezvoltarea unor noi capacități industriale și petrochimice.

Bogdan Ivan a criticat politicile energetice din ultimii ani, susținând că unele decizii luate la conducerea Ministerului Energiei au dus la diminuarea unor capacități energetice importante și la exportul de resurse brute fără procesare internă.

„Gazul românesc trebuie să susțină industria românească, economia românească și locurile de muncă ale românilor”, a mai transmis deputatul PSD.

Proiectul legislativ urmează să intre în dezbaterea și la votul Camerei Deputaților, care este for decizional în acest caz.

A fost depusă propunerea de suspendare a președintelui Nicușor Dan în Parlament

Grupul parlamentar S.O.S. România a depus luni, la Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, o propunere de suspendare din funcție a președintelui României, Nicușor Dan. Demersul este fundamentat pe articolul 95 alineatul (1) din Constituție, care prevede posibilitatea suspendării șefului statului pentru „fapte grave” prin care ar încălca Legea fundamentală.

Documentul a fost semnat, în numele inițiatorilor, de deputata Simona-Elena Macovei Ilie, liderul grupului parlamentar S.O.S. România. Potrivit formațiunii, președintele ar fi comis un „cumul de acțiuni și omisiuni instituționale” care ar afecta echilibrul constituțional dintre puterile statului, independența justiției și funcționarea instituțiilor publice.  

Acuzațiile formulate de S.O.S. România

În documentul transmis Parlamentului sunt invocate mai multe presupuse încălcări constituționale. Printre acestea:

  • presupuse ingerințe în activitatea autorității judecătorești și a Consiliului Superior al Magistraturii;
  • declarații considerate presiuni publice asupra Curții Constituționale;
  • neînaintarea unei propuneri pentru conducerea civilă a SRI;
  • implicarea președintelui în negocieri politice și în procesul de formare a Guvernului;
  • inițierea unor consultări privind sistemul judiciar considerate de inițiatori în afara cadrului constituțional.  

Un punct central al criticilor vizează intenția anunțată de președinte privind consultarea magistraților în legătură cu reforma din justiție. S.O.S. România susține că un astfel de mecanism nu este prevăzut de Constituție și ar reprezenta o ingerință în independența sistemului judiciar.  

De asemenea, formațiunea critică faptul că la conducerea Serviciului Român de Informații nu a fost propus încă un director civil, acuzând administrația prezidențială că menține o conducere interimară într-un domeniu sensibil pentru controlul democratic.  

Probleme procedurale: lipsa unei treimi din parlamentari

Constituția României prevede că propunerea de suspendare poate fi inițiată doar de cel puțin o treime din numărul total al deputaților și senatorilor. Până în acest moment, S.O.S. România nu a prezentat dovezi că ar avea susținerea necesară pentru atingerea acestui prag constituțional.  

Dacă procedura ar merge mai departe, următorii pași ar include:

  1. comunicarea oficială către președinte;
  2. solicitarea unui aviz consultativ din partea Curții Constituționale;
  3. votul în Parlament;
  4. organizarea unui referendum de demitere, în cazul aprobării suspendării.  

Demers anunțat încă de săptămâna trecută

Inițiativa S.O.S. România fusese anunțată încă din 7 mai de liderul partidului, Diana Șoșoacă, care declara că formațiunea va merge „până la capăt” cu procedura de suspendare a președintelui. Atunci, partidul lansase inclusiv o consultare publică online privind susținerea unui asemenea demers.  

Până la această oră, Administrația Prezidențială și președintele Nicușor Dan nu au transmis un punct de vedere oficial privind documentul depus în Parlament.

ADR Nord-Vest, vizită de lucru în Uriu: pași concreți pentru atragerea fondurilor europene

Reprezentanții ADR Nord-Vest, alături de Marcel Boloș, au efectuat o vizită de lucru în comuna Uriu, unde au avut discuții cu administrația locală privind atragerea fondurilor europene și dezvoltarea comunității.

Primarul comunei, Danci Adrian Bogdan, a evidențiat importanța întâlnirii pentru stabilirea direcțiilor de dezvoltare:

„Astăzi ne-am bucurat de vizita ADR Nord-Vest în comuna noastră, iar împreună cu domnul Marcel Boloș am stabilit care sunt următorii pași pentru a atrage fonduri europene pentru dezvoltarea comunității noastre și creșterea gradului de confort al cetățenilor comunei Uriu. Am discutat despre proiecte prioritare pentru comunitatea noastră, despre zonele care trebuie dezvoltate și despre cum putem, împreună cu cei de la ADR Nord-Vest, să facilităm acest proces de dezvoltare.”

În cadrul vizitei, au fost analizate principalele nevoi ale comunității și oportunitățile de finanțare disponibile prin programele europene.

Marcel Boloș a subliniat rolul fondurilor europene în dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor:

„Fondurile europene nu ajung doar în marile orașe ale țării, nu sunt dedicate doar mediului urban; fondurile europene au scopul de a schimba în bine viața tuturor cetățenilor. Săptămânal avem vizite în teren, identificăm nevoi și acționăm acolo unde este nevoie.”

Acesta a precizat că, în urma discuțiilor cu administrația locală, au fost stabilite direcții clare de acțiune:

„Astăzi am identificat nevoi la primăria comunei Uriu, unde, împreună cu domnul primar, Danci Adrian Bogdan, am stabilit care sunt următorii pași pentru a atrage fonduri europene. Am discutat despre proiecte prioritare pentru comunitate, despre zonele care trebuie dezvoltate și despre cum putem noi, cei de la ADR Nord-Vest, să facilităm acest proces de dezvoltare.”

Totodată, a fost subliniată necesitatea sprijinirii administrațiilor locale în procesul de accesare a finanțărilor:

„Este esențial ca fiecare administrație locală să fie sprijinită în procesul de accesare a fondurilor, iar noi suntem aici pentru a oferi consultanță și direcție clară. Dezvoltarea comunităților rurale rămâne o prioritate, pentru că progresul real al unei țări începe de la nivel local.”

 

Guvernul Bolojan, demis prin moțiune de cenzură. 281 de voturi „pentru”

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis astăzi, după ce Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură cu 281 de voturi „pentru” și doar 4 „împotrivă”, peste pragul necesar de 233.

Executivul este astfel demis, însă va rămâne în funcție cu atribuții limitate, în regim interimar, până la formarea unui nou guvern. În acest context, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a cerut demisia lui Bolojan și din funcția de premier interimar, invocând votul covârșitor din Parlament și necesitatea unor consultări rapide la Cotroceni.

Votul a venit după dezbateri tensionate în plen. Reprezentanți ai opoziției au criticat dur guvernarea, în timp ce membri ai executivului au acuzat o criză politică artificială, cu efecte economice directe.

Urmează consultări între partidele politice pentru desemnarea unui nou prim-ministru și conturarea unei majorități parlamentare. Până atunci, România intră într-o nouă etapă de instabilitate politică.

Astăzi se votează moțiunea Anti-Bolojan. Strategii diferite în Parlament înaintea votului moțiunii de cenzură

Parlamentarii urmează să dezbată și să voteze, marți, moțiunea de cenzură, într-un context politic tensionat, marcat de strategii diferite adoptate de principalele partide în privința participării la vot.

Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor, semnatarii moțiunii, sunt așteptați să fie prezenți în sală și să voteze în favoarea acesteia. Potrivit unor surse din PSD, votul va fi exprimat „la vedere”, iar liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat că toți cei 90 de parlamentari ai formațiunii vor participa și vor susține moțiunea.

De asemenea, Grupul PACE a transmis că va vota moțiunea, poziție exprimată prin senatorul Clement Sava.

În schimb, Partidul Național Liberal a avut inițial poziții divergente, însă a decis ulterior ca parlamentarii să nu participe la vot. Aceștia vor părăsi sala în momentul votului, cu excepția liderilor de grup și a viceliderilor, care vor rămâne pentru a monitoriza desfășurarea procedurii.

Uniunea Salvați România a anunțat că parlamentarii săi vor fi prezenți în sală, dar nu vor vota. Președintele partidului, Dominic Fritz, a precizat că aceștia vor răspunde „prezent, nu votez” în momentul apelului.

O poziție similară a fost exprimată de Uniunea Democrată Maghiară din România. Liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a declarat că parlamentarii UDMR vor fi prezenți, dar nu vor vota, menționând totodată că el nu va participa la ședință.

În cazul SOS România, conducerea partidului nu a luat încă o decizie finală. Liderul formațiunii, Diana Șoșoacă, a declarat că a lansat un sondaj intern pentru a stabili direcția de vot, subliniind implicațiile politice ale fiecărei opțiuni.

Totodată, cinci parlamentari ai grupului UNIT, aleși pe listele POT și semnatari ai moțiunii, au anunțat că nu o vor vota, invocând lipsa unui plan de guvernare și a unei propuneri de premier.

 

AUR conduce în sondajele CURS, dar pierde din avans. PSD și PNL rămân la distanță

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), condus de George Simion, se menține pe primul loc în intențiile de vot ale românilor, potrivit unui sondaj realizat de CURS. Cu toate acestea, datele indică o ușoară scădere comparativ cu măsurătorile anterioare din luna aprilie.

Conform cercetării realizate în perioada 28 aprilie – 1 mai 2026, AUR ar obține 34% din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. Formațiunea este urmată de PSD, cotat la 23%, și PNL, cu 18%.

Peste pragul electoral se mai situează USR, cu 10%, și UDMR, care ar obține 5%. Sub prag rămân SOS România, partidul condus de Diana Șoșoacă, și PNRR, formațiune fondată de Cristian Popescu Piedone, ambele cu câte 3%. Partidul Oamenilor Tineri este cotat la 2%.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion național de 1.098 respondenți, prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator), având o marjă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Datele vin într-un context politic tensionat, după ce PSD a ieșit din coaliția de guvernare și a depus o moțiune de cenzură alături de AUR.

Majoritatea românilor cer demisia premierului

În ceea ce privește situația politică actuală, 81% dintre respondenți afirmă că au auzit despre tensiunile din coaliția de guvernare, în timp ce 10% spun că au informații parțiale, iar 6% nu sunt la curent. Restul de 3% nu au oferit un răspuns.

Întrebați dacă premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, 58% dintre respondenți au răspuns afirmativ, în timp ce 40% se opun unei astfel de decizii. 2% nu au o opinie.

Comparativ cu sondajele anterioare

Rezultatele CURS confirmă tendința de dominare a AUR în preferințele electoratului, însă indică o ușoară scădere față de alte cercetări recente. Un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP), publicat pe 17 aprilie, credita AUR cu 35,8%, în timp ce PSD era la 17,2%.

De asemenea, un sondaj realizat de INSCOP în luna martie plasa AUR la 37%, urmat de PSD cu 20,1% și PNL cu 15,5%. Într-o cercetare CURS anterioară, din 29 martie, AUR era cotat la 33%, PSD la 24%, PNL la 16%, iar USR la 9%.

CURS este un institut de cercetare înființat în 1996, deținut de fostul jurnalist Iosif Buble.

Prefectul județului Bistrița-Năsăud, Teofil Cioarbă, a demisionat din funcție în contextul tensiunilor politice generate de moțiunea de cenzură

Prefectul județului Bistrița-Năsăud, Teofil-Iulian Cioarbă, și-a înaintat demisia din funcție, pe fondul deciziilor politice adoptate la nivelul conducerii naționale a Partidul Social Democrat (PSD), în contextul depunerii unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Anunțul a fost făcut oficial de Instituția Prefectului, care a precizat că demisia a fost transmisă către prim-ministrul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Cătălin Predoiu.

„Prefectul Teofil-Iulian Cioarbă și-a înaintat astăzi demisia, care a fost transmisă oficial către prim-ministrul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Cătălin Predoiu”, se arată în comunicarea instituției.

Teofil Cioarbă a fost numit în funcția de prefect în data de 31 ianuarie 2023, la propunerea PSD, începându-și oficial mandatul în 1 februarie 2023.

Decizia vine într-un context politic tensionat la nivel național. Marți, 28 aprilie, în Parlament a fost depusă o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, semnată de 253 de parlamentari provenind din PSD, AUR, POT, Pace-Întâi România și grupul neafiliaților. Documentul, intitulat „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului!”, urmează să fie citit miercuri, 29 aprilie, în plenul reunit al Parlamentului, iar dezbaterea și votul sunt programate pentru data de 5 mai.

În paralel, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat tuturor reprezentanților partidului aflați în funcții guvernamentale — miniștri, secretari de stat și prefecți — să își depună demisiile înaintea dezbaterii moțiunii de cenzură, pentru a elimina orice ambiguitate privind apartenența acestora la actualul executiv.

Printre demisiile deja anunțate se numără și cea a deputatului Bogdan Ivan, care a renunțat la funcția de ministru al Energiei, acesta fiind totodată prim-vicepreședinte PSD la nivel național și președinte interimar al organizației PSD Bistrița-Năsăud.

Demisia prefectului Teofil Cioarbă se înscrie astfel într-un val mai amplu de retrageri din funcții publice ale reprezentanților PSD, generate de repoziționarea politică a partidului în raport cu actualul guvern.