Cristian Nicula: Degrevarea directorilor și inspectorilor școlari nu reprezintă un privilegiu
Redacția Actual, Politică
Cristian Nicula: Degrevarea directorilor și inspectorilor școlari nu reprezintă un privilegiu

Directorii și inspectorii școlari vor putea acorda mai mult timp activităților de conducere, în urma modificărilor adoptate de Parlament privind degrevarea acestora de orele de la clasă.

Senatorul PSD de Bistrița-Năsăud Cristian Nicula afirmă că măsura exista și până acum, însă era aplicată în limite care îi puneau pe cei aflați în funcții de conducere într-o situație dificilă. Aceștia trebuiau să își împartă programul între activitatea didactică, responsabilitățile administrative, proiectele unităților de învățământ și documentele pe care le aveau de întocmit.

Potrivit parlamentarului, noua formă a degrevării este una mai echilibrată și le permite directorilor și inspectorilor să se ocupe mai eficient de problemele școlilor pe care le coordonează.

„Nu le-am oferit un privilegiu, ci le-am redat timpul de care au nevoie pentru a avea grijă de școli și, poate, o parte din timpul pe care îl sacrificau din viața lor”, a transmis Cristian Nicula.

Senatorul consideră că buna funcționare a unei unități de învățământ depinde inclusiv de oamenii care o conduc, iar sistemul educațional nu poate continua să se bazeze pe efortul personal și pe sacrificiile acestora.

„În spatele fiecărei școli care merge bine se află oameni care, de prea multe ori, au obosit în tăcere, iar educația nu poate fi construită la nesfârșit pe sacrificiul lor”, a mai precizat Cristian Nicula.

ANALIZĂ: Guvern PSD+AUR? Scenariu tot mai plauzibil, dar blocat de propriile contradicții
Redacția Editorial, Politică
ANALIZĂ: Guvern PSD+AUR? Scenariu tot mai plauzibil, dar blocat de propriile contradicții

România se apropie de o nouă desemnare a unui candidat pentru funcția de prim-ministru, după o criză politică prelungită și două tentative eșuate de instalare a unui guvern. Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri că va face nominalizarea în zilele următoare, însă formarea unei majorități rămâne principala problemă.

În acest context, colaborarea tot mai vizibilă dintre PSD și AUR readuce în discuție un scenariu care până recent era respins public de ambele partide: un guvern format sau susținut de cele două formațiuni.

Un asemenea cabinet este posibil din punct de vedere politic, dar nu este, deocamdată, confirmat. Mai mult, PSD și AUR nu dispun singure de cele 233 de voturi necesare învestirii Guvernului, fiind obligate să atragă parlamentari din SOS România, UPR, grupul neafiliaților sau din alte partide.

PSD și AUR au dărâmat împreună Guvernul Bolojan

Apropierea dintre cele două partide nu mai este doar o acuzație lansată de adversarii politici. PSD și AUR au colaborat în momente decisive din ultimele luni.

Cele două formațiuni au susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, adoptată cu 281 de voturi, mult peste pragul necesar. Ulterior, lideri ai PSD și AUR au purtat discuții pentru susținerea Guvernului Veștea, însă cabinetul propus nu a obținut voturile necesare, fiind învestit doar de 189 dintre cei minimum 233 de parlamentari necesari.

Noua sesiune parlamentară a oferit un alt semnal. PSD, AUR și SOS România au votat împreună pentru schimbarea componenței Biroului permanent al Camerei Deputaților. Două funcții de secretar care reveneau anterior PNL și USR au fost ocupate de Ramona Bruynseels, din partea AUR, și Virginia Vedinaș, din partea SOS România.

PNL și USR au acuzat imediat formarea unei noi majorități PSD–AUR–SOS. PSD a respins acuzațiile și a susținut că a fost vorba despre recalcularea reprezentării partidelor în conducerea Camerei, nu despre constituirea unei alianțe politice.

Totuși, votul a demonstrat că cele trei formațiuni pot coopera și pot forma majorități punctuale în Parlament.

PSD vrea Guvernul, dar evită să pronunțe numele AUR

La reuniunea de la Sinaia, conducerea PSD a decis că partidul va susține doar două variante: un guvern minoritar social-democrat sau un executiv politic construit în jurul PSD. Social-democrații nu vor vota un cabinet din care nu fac parte.

Sorin Grindeanu a prezentat și un document cu zece priorități pentru un guvern cu un mandat de doi ani. Printre acestea se află sistemul energetic, securitatea națională, reindustrializarea, reforma statului, creșterea veniturilor, educația, sănătatea, agricultura și infrastructura.

PSD afirmă că va negocia cu „toate forțele politice democratice”, formulare care lasă suficient spațiu pentru o discuție cu AUR, fără ca partidul să-și asume public o alianță formală.

Grindeanu este și una dintre variantele PSD pentru funcția de premier. Liderul social-democrat a mai condus Guvernul în 2017, timp de aproximativ șase luni. Cabinetul său a rămas în istoria politică drept primul executiv demis printr-o moțiune depusă chiar de partidele care îl instalaseră: PSD și ALDE.

Acum, după nouă ani, Grindeanu încearcă să revină la Palatul Victoria și invocă experiența acelui mandat drept argument pentru nominalizarea sa.

AUR cere să intre direct la guvernare

Poziția AUR este mai clară. George Simion a anunțat că partidul nu va vota niciun guvern din care nu face parte. Formațiunea refuză astfel să susțină din Parlament un cabinet minoritar PSD fără să primească funcții în Executiv.

„Nimic care nu ne include nu va primi votul nostru”, a declarat liderul AUR, potrivit Radio România⁠.

AUR susține oficial că preferă o majoritate stabilă sau organizarea alegerilor anticipate. În același timp, partidul a anunțat negocieri cu toate formațiunile parlamentare și disponibilitatea de a face concesii pentru formarea unui guvern.

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a răspuns deja programului prezentat de PSD, punând în paralel propunerile celor două partide. AUR propune, printre altele, oprirea decarbonizării, revenirea TVA la 19%, indexarea pensiilor, reducerea aparatului bugetar și renegocierea unor contracte din domeniul apărării.

Faptul că AUR a redactat un răspuns detaliat la prioritățile PSD arată că există deja premisele unei negocieri asupra unui posibil program de guvernare, chiar dacă liderii celor două partide continuă să se atace public.

Ajung voturile?

PSD are în prezent 91 de deputați, iar AUR are 62, potrivit structurii publicate de Camera Deputaților⁠. Împreună, cele două grupuri controlează 153 dintre cele 330 de mandate din Cameră.

Adăugând senatorii celor două partide, PSD și AUR se apropie de majoritatea absolută, dar nu ating singure pragul de 233 de voturi necesar instalării Guvernului.

Ar avea nevoie de sprijinul SOS România, UPR, al unor parlamentari neafiliați ori al unor aleși atrași individual din PNL, UDMR sau alte formațiuni. Votul de 281 de parlamentari prin care a fost demis Guvernul Bolojan arată însă că o asemenea mobilizare este posibilă.

Aritmetic, un guvern PSD–AUR este deci plauzibil. Politic, formula ar avea nevoie fie de participarea SOS sau UPR, fie de o susținere negociată cu parlamentari din afara celor două partide.

Cel mai mare obstacol este Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a afirmat în repetate rânduri că nu susține intrarea AUR la guvernare. Șeful statului controlează prima etapă a procedurii, prin desemnarea candidatului pentru funcția de premier, dar decizia finală aparține Parlamentului.

Dacă PSD, AUR și aliații lor prezintă public o majoritate de cel puțin 233 de parlamentari, președintelui îi va fi mult mai dificil să ignore această formulă. În lipsa unei majorități asumate prin semnături, Nicușor Dan poate încerca din nou varianta unui premier independent sau a unui guvern construit în jurul PSD, dar fără AUR.

Potrivit informațiilor prezentate de Digi24⁠, una dintre variantele analizate la Cotroceni este un cabinet dominat de PSD, dar condus de un premier independent, în timp ce președintele ar avea un cuvânt important în alegerea titularilor unor ministere-cheie.

Cât de plauzibil este, în final, un guvern PSD–AUR?

Scenariul este mai plauzibil decât era în urmă cu câteva luni. Cele două partide au demis împreună Guvernul Bolojan, au negociat în momente-cheie și au format recent o majoritate punctuală în Camera Deputaților.

În plus, PSD nu poate instala ușor un guvern minoritar fără voturile AUR, iar AUR declară că nu va oferi aceste voturi fără participarea directă la guvernare.

Există însă trei obstacole importante: refuzul exprimat până acum de Nicușor Dan, teama PSD de costurile externe și electorale ale unei alianțe cu AUR și diferențele dintre programele economice și de politică externă ale celor două partide.

Concluzia este că nu există încă o alianță guvernamentală PSD–AUR, dar există deja o colaborare parlamentară și o dependență politică reciprocă. Dacă PSD nu reușește să strângă o majoritate în jurul unui cabinet propriu, iar PNL, USR și UDMR refuză revenirea alături de social-democrați, participarea AUR la viitorul guvern poate deveni una dintre puținele variante care mai produc cele 233 de voturi necesare.

Ilie Bolojan, atac dur la PSD după eșecul legii salarizării: „Ipocrizie și fugă de răspundere”
Raul Peterlin Actual, Politică
Ilie Bolojan, atac dur la PSD după eșecul legii salarizării: „Ipocrizie și fugă de răspundere”

Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan acuză PSD că a blocat adoptarea noii legi a salarizării și că încearcă să transfere responsabilitatea asupra Guvernului. Declarațiile vin ca răspuns la criticile lansate de Sorin Grindeanu, care a pus eșecul adoptării actului normativ pe seama Executivului.

Bolojan susține că PNL a căutat toate soluțiile pentru obținerea unui acord politic, însă negocierile ar fi fost împiedicate de poziția social-democraților.

„PNL a făcut tot ce a fost posibil, a căutat toate soluțiile pentru a ajunge la un acord privind susținerea legii salarizării, dar s-a izbit de ipocrizia și fuga de răspundere a PSD. Trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD nu au fost în stare să finalizeze proiectul din 2022 până acum”, a transmis Ilie Bolojan.

Premierul interimar amintește că, în ultimii ani, Ministerul Muncii a fost condus de reprezentanți ai PSD. Totodată, acesta arată că, după demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură, Executivul interimar nu a mai avut posibilitatea de a iniția proiecte legislative importante.

Dispută privind impactul bugetar al legii

Ilie Bolojan afirmă că Florin Manole, ministru al Muncii până în luna aprilie, ar fi lăsat în minister un proiect cu un impact bugetar de 15,5 miliarde de lei, considerat nesustenabil pentru bugetul României.

Ulterior, Sorin Grindeanu ar fi semnat un acord pentru o anvelopă salarială de opt miliarde de lei, în cadrul negocierilor organizate de Administrația Prezidențială. Potrivit lui Bolojan, PSD ar fi solicitat apoi creșterea sumei până la 12 miliarde de lei, variantă pe care partidul nu ar mai fi acceptat-o în final.

„De ce? Din populism, lașitate, dar și din dorința de a păstra un sistem de privilegii pentru unii bugetari și lideri sindicali. În locul unui sistem bazat pe reguli clare, criterii obiective și predictibilitate, PSD apără, în fapt, un sistem în care deciziile privind salarizarea rămân dependente de bunăvoința șefilor”, a declarat premierul interimar.

Bolojan susține că PSD nu a intenționat să voteze legea

Liderul liberal acuză PSD că a amânat luarea unei decizii și că s-a opus în mod repetat proiectului, deși Ministerul Muncii a fost condus de social-democrați.

„PSD minte cu nerușinare, aruncând vina pe cei care au făcut tot posibilul pentru a găsi un consens ca legea să treacă. Partidul care a amânat luarea unei decizii și s-a opus sistematic, pentru că, de fapt, nu a intenționat niciodată să voteze legea, a fost PSD”, a afirmat Bolojan.

Potrivit acestuia, au fost organizate consultări atât la nivel politic, cât și cu reprezentanții sindicatelor, pentru recuperarea întârzierilor acumulate.

Trei variante, transmise Comisiei Europene

Ilie Bolojan a respins și acuzațiile potrivit cărora proiectele ar fi fost ținute secrete. Acesta susține că trei variante au fost transmise echipei tehnice a Comisiei Europene, iar documentele și răspunsurile primite au fost comunicate partidelor implicate în negocieri.

„Ultimul proiect a fost considerat conform cu îndeplinirea jalonului, primele nu”, a precizat premierul interimar.

Bolojan a mai afirmat că PNL și USR și-au anunțat public susținerea pentru adoptarea legii în forma acceptată de Comisia Europeană.

PNL ar fi analizat posibilitatea depunerii propriului proiect, însă a renunțat din cauza riscului ca acesta să fie modificat în Parlament prin creșterea cheltuielilor salariale peste nivelul pe care bugetul României îl putea suporta.

„Un asemenea risc nu putea fi asumat”, a concluzionat Ilie Bolojan.

Bogdan Ivan: Șapte hidrocentrale blocate de zeci de ani vor putea fi finalizate
Redacția Actual, Politică
Bogdan Ivan: Șapte hidrocentrale blocate de zeci de ani vor putea fi finalizate

Deputatul PSD de Bistrița-Năsăud Bogdan Ivan anunță că Parlamentul a adoptat modificările legislative care permit continuarea lucrărilor la șapte hidrocentrale strategice, unele dintre acestea fiind blocate de mai mulți ani din cauza amplasării în arii naturale protejate.

Potrivit parlamentarului, proiectul a fost susținut de aproximativ 90% dintre deputați, indiferent de partid, în timp ce reprezentanții USR au votat împotrivă.

„Am deblocat, printr-o lege inițiată de PSD, construcția celor șapte hidrocentrale strategice pentru România, care au fost blocate ani la rând pe motiv că aceste hidrocentrale, care, culmea, generează energie verde, ar afecta mediul în arii protejate”, a transmis Bogdan Ivan.

Acesta a criticat poziția USR, susținând că solicitarea unor soluții pentru criza energetică nu este compatibilă cu opoziția față de finalizarea investițiilor hidroenergetice.

„Nu poți să ridici o mână și să ceri soluții pentru ieșirea din criza energetică sistemică în care ne aflăm, iar cu cealaltă să votezi împotriva construcției de hidrocentrale. Nu este nici logic, nici corect”, a declarat parlamentarul.

Bogdan Ivan a precizat că votul nu este îndreptat împotriva organizațiilor de mediu și nici împotriva măsurilor pentru protejarea naturii. În opinia sa, finalizarea investițiilor reprezintă o decizie justificată atât economic, cât și energetic.

Deputatul a invocat situația proiectelor ajunse într-un stadiu avansat de execuție, unele fiind finalizate în proporție de până la 98%. Abandonarea acestora ar însemna, potrivit lui Bogdan Ivan, pierderea unor investiții de miliarde de lei și menținerea dependenței de energia produsă din cărbune sau de importuri.

„Dacă am fi avut aceste hidrocentrale finalizate acum doi ani, am fi importat cu 15% mai puțină energie. Simplu”, a mai afirmat acesta.

Modificarea cadrului legislativ ar permite continuarea și finalizarea investițiilor hidroenergetice de la Livezeni–Bumbești, Răstolița, Cornetu–Avrig, Pașcani, Surduc–Siriu, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca.

„Energia verde produsă aici, din surse regenerabile, înseamnă responsabilitate, protejarea interesului național și o viziune strategică sănătoasă. Pentru asta am votat”, a concluzionat Bogdan Ivan.

Bogdan Ivan îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că prezintă drept realizare proprie un proiect de 150 de milioane de euro început în mandatul său
Redacția Actual, Politică
Bogdan Ivan îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că prezintă drept realizare proprie un proiect de 150 de milioane de euro început în mandatul său

Deputatul Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a prezentat drept o nouă realizare guvernamentală schema de finanțare în valoare de 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea unor instalații de stocare a energiei în baterii. Potrivit acestuia, proiectul a fost inițiat în decembrie 2025, în perioada în care conducea Ministerul Energiei.

Bogdan Ivan susține că aprobarea Comisiei Europene a fost obținută la 6 martie 2026, moment în care ar fi fost deja stabilite bugetul schemei, capacitatea minimă de 2.174 MWh, plafonul de 69.000 de euro/MWh, ajutorul maxim de 15 milioane de euro pentru fiecare companie și mecanismul de selecție prin licitație competitivă.

Fostul ministru afirmă că apelul de proiecte trebuia lansat în trimestrul al doilea al acestui an, însă Ghidul solicitantului a fost publicat abia pe 18 august. Depunerea proiectelor urmează să înceapă la 1 septembrie, iar contractele ar urma să fie semnate în 2027.

„Patru luni în care documentul a stat în sertar. Patru luni în care România a continuat să vândă ieftin energia de la prânz și să o importe scump seara, exact problema pe care această schemă o rezolvă”, a transmis Bogdan Ivan.

Acesta a precizat că salută continuarea proiectului, dar critică întârzierea lansării și modul în care investiția a fost prezentată public de premier.

„Continuitate nu înseamnă să prezinți drept realizare proprie un proiect construit, negociat și aprobat la Bruxelles de altcineva, după ce l-ai ținut blocat luni de zile. România nu are nevoie de comunicate festive pe munca altora. Are nevoie de ritm”, a mai declarat deputatul Bogdan Ivan.

Grupul 4 de la Termocentrala Rovinari a fost repornit. Bogdan Ivan cere menținerea a patru grupuri energetice după 31 august
Raul Peterlin Actual, Politică
Grupul 4 de la Termocentrala Rovinari a fost repornit. Bogdan Ivan cere menținerea a patru grupuri energetice după 31 august

Grupul energetic numărul 4 de la Termocentrala Rovinari a început să producă din nou energie electrică pentru Sistemul Energetic Național. Anunțul a fost făcut de fostul ministru al Energiei, deputatul PSD de Bistrița-Năsăud Bogdan Ivan.

Potrivit acestuia, pornirea grupului s-a desfășurat fără probleme, iar primii megawați au intrat în sistem luni, 17 august, începând cu ora 14:30.

„Grupul energetic numărul 4 de la Termocentrala Rovinari a început pornirea treptată. Echipamentele au fost repuse în funcțiune fără probleme, iar de la ora 14:30 primii megawați produși de acest grup au intrat în Sistemul Energetic Național”, a transmis Bogdan Ivan.

Grupul 4 de la Rovinari are o putere instalată de 330 MW și fusese păstrat în rezervă. Repornirea acestuia vine în contextul în care România traversează o perioadă dificilă pe piața energiei, iar autoritățile încearcă să acopere deficitul de producție și să reducă necesarul de import.

„Este o veste importantă pentru România, mai ales în contextul actualei crize energetice. Fiecare capacitate de producție contează, iar energia produsă aici, în țară, înseamnă mai multă siguranță pentru sistem, pentru economie și pentru români”, a declarat fostul ministru al Energiei.

În prezent, Complexul Energetic Oltenia dispune de trei grupuri la Termocentrala Rovinari și unul la Turceni, fiecare având o putere instalată de 330 MW. Unitățile funcționează pe bază de lignit și au un rol important în asigurarea stabilității Sistemului Energetic Național, în special în perioadele cu producție redusă din alte surse.

Miza următoarei perioade este termenul de 31 august 2026. Conform angajamentelor asumate de România în procesul de decarbonizare, unele dintre capacitățile pe cărbune trebuie retrase sau trecute în rezervă. Rovinari 4, Rovinari 5 și Turceni 5 ar urma să poată funcționa până în anul 2030, în timp ce pentru Rovinari 6 și Turceni 4 au fost analizate variante de menținere în rezervă strategică sau de conservare.

Bogdan Ivan solicită ca, după 31 august, România să păstreze active patru grupuri ale Complexului Energetic Oltenia – trei la Rovinari și unul la Turceni.

„Cei de la C.E. Oltenia au în mine, în PSD și în colegii mei din PSD Gorj un aliat puternic. Împreună îi vom susține pentru ca trei grupuri de la Rovinari și unul de la Turceni să rămână active și după 31 august”, a mai transmis fostul ministru.

Menținerea celor patru capacități ar însemna păstrarea în sistem a unei puteri instalate totale de până la 1.320 MW, importantă în perioadele în care producția internă nu acoperă consumul. Complexul Energetic Oltenia precizează că unitățile existente la Rovinari și Turceni au câte 330 MW putere instalată⁠.

Kelemen Hunor, despre o posibilă susținere a lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier: „Nu plec din barcă până nu știu direcția președintelui”
Raul Peterlin Politică
Kelemen Hunor, despre o posibilă susținere a lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier: „Nu plec din barcă până nu știu direcția președintelui”

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că Uniunea ar putea discuta despre susținerea liderului PSD, Sorin Grindeanu, pentru funcția de premier, însă numai după ce președintele Nicușor Dan va face o nominalizare oficială.

Întrebat marți, la Parlament, cum ar vota UDMR în situația în care șeful statului l-ar desemna pe Sorin Grindeanu să formeze viitorul Guvern, Kelemen Hunor a evitat să ofere un răspuns categoric. Liderul Uniunii a admis însă că ponderea parlamentară a partidelor trebuie luată în considerare în negocierile pentru formarea unei majorități.

„Trebuie să recunosc că în politică, vrei, nu vrei, contează și mărimea. Mărime pe care o au cei cu cele mai multe mandate. Asta ar fi fost logic și acum un an și ceva, când s-a format coaliția”, a declarat Kelemen Hunor.

Președintele UDMR a precizat că o eventuală susținere a lui Sorin Grindeanu ar reprezenta un scenariu politic nou, care poate fi discutat doar după decizia președintelui României.

„E un nou film, se poate discuta, dar nu suntem în acea fază. Am spus și lui Grindeanu: «Trebuie să mă înțelegi. Până când nu există o nominalizare, suntem antrenați voi acolo, noi aici»”, a afirmat liderul Uniunii.

Kelemen Hunor a reamintit că UDMR, PNL și USR îl susțin în prezent pentru funcția de premier pe europarlamentarul Siegfried Mureșan. Din acest motiv, Uniunea nu își va schimba poziția înainte ca Nicușor Dan să anunțe persoana desemnată pentru formarea Guvernului.

„Noi avem un premier propus în persoana lui Siegfried Mureșan. Până când președintele nu desemnează un premier, eu de aici nu mă mișc. Nu se poate să avem un premier nominalizat și pe mine să mă aruncați ori în stânga, ori în dreapta din barcă”, a adăugat Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a subliniat că, după desemnarea unui candidat, toate formațiunile implicate trebuie să păstreze deschisă calea negocierilor.

„Nu plec din barcă până când nu am o desemnare și până când nu știu ce direcție dorește președintele. După desemnare trebuie să lăsăm și noi, și PSD, și PNL, și USR calea dialogului deschisă”, a mai declarat Kelemen Hunor.

Bogdan Ivan compară situația din Energie de la preluarea mandatului cu cea lăsată după 10 luni
Raul Peterlin Politică
Bogdan Ivan compară situația din Energie de la preluarea mandatului cu cea lăsată după 10 luni

Fostul ministru al Energiei, deputatul de Bistrița-Năsăud Bogdan Ivan, a publicat o serie de date prin care compară situația găsită la preluarea portofoliului cu rezultatele obținute în cele zece luni petrecute la conducerea ministerului.

Ivan susține că a preluat sistemul energetic într-un moment dificil, marcat de liberalizarea pieței, presiunea asupra facturilor, tensiunile internaționale și perspectiva scoaterii din funcțiune a unor capacități de producție.

În contrapondere, fostul ministru indică investiții și contracte de miliarde de euro, menținerea unor capacități de 1.700 MW în sistem, plafonarea prețului gazelor la 0,31 lei/kWh până în 2027, precum și 4.500 de locuri de muncă pe care afirmă că le-a protejat. În aprilie, la finalul mandatului, Ivan anunța atragerea sau contractarea unor finanțări de aproximativ 8,5 miliarde de euro pentru proiecte energetice și tehnologice. 

„Nu era momentul pentru decizii care plac. Era momentul pentru decizii care trebuie”, a transmis Bogdan Ivan.

Fostul ministru amintește și proiectele Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, SMR Doicești și AI Gigafactory, despre care afirmă că sunt proiecte care vor continua dincolo de mandatul său.

Senatorul Cristian Nicula, impresionat de spectacolul „Fata din Curcubeu”: „Nu se privește, ci se simte”
Redacția Politică
Senatorul Cristian Nicula, impresionat de spectacolul „Fata din Curcubeu”: „Nu se privește, ci se simte”

Senatorul Cristian Nicula a transmis un mesaj de apreciere după vizionarea spectacolului „Fata din Curcubeu”, pus în scenă la Teatrul de Artă București, cu Marcela Motoc în rolul principal.

Parlamentarul descrie producția drept unul dintre acele spectacole care depășesc experiența unei simple seri la teatru și rămân cu spectatorul mult timp după încheiere.

„Sunt spectacole de teatru pe care le aplauzi și apoi le uiți și sunt spectacole care pleacă acasă odată cu tine. «Fata din Curcubeu», în interpretarea extraordinară a Marcelei Motoc, face parte din cea de-a doua categorie”, afirmă Cristian Nicula.

„Fata din Curcubeu” este un one-woman show scris și regizat de Lia Bugnar, construit în jurul poveștii unei femei care încearcă să supraviețuiască într-o lume lipsită de tandrețe. Potrivit senatorului, interpretarea Marcelei Motoc transformă povestea într-o experiență despre „fragilitate, speranță și demnitate”, în care relația directă dintre actriță și public joacă un rol esențial.

Cristian Nicula remarcă în mod special forța interpretării și capacitatea actriței de a conduce publicul de la momente de umor la unele profund emoționante.

„Marcela Motoc reușește ceva rar: nu interpretează un personaj, ci îl trăiește și, timp de o oră, fiecare zâmbet, fiecare tăcere și fiecare cântec par desprinse dintr-o viață reală. Treci firesc de la râs la lacrimi, iar când luminile se aprind, realizezi că ai cunoscut un om, nu doar un rol”, a mai transmis senatorul.

În opinia acestuia, decorul minimalist contribuie la intensitatea spectacolului, lăsând întreaga construcție scenică în seama actriței și a legăturii create cu spectatorii.

„Nu există artificii care să distragă atenția, există doar adevăr și tocmai această simplitate transformă spectacolul într-o experiență profundă și autentică”, concluzionează Cristian Nicula.

Strategia pentru conservarea biodiversității, adoptată de Camera Deputaților. USR acuză PSD că a „măcelărit” proiectul, AUR a votat împotrivă
Raul Peterlin Actual, Politică
Strategia pentru conservarea biodiversității, adoptată de Camera Deputaților. USR acuză PSD că a „măcelărit” proiectul, AUR a votat împotrivă

Camera Deputaților a adoptat miercuri proiectul de lege privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030. Documentul, care vizează inclusiv îndeplinirea unui jalon din PNRR, urmează să fie transmis Senatului.

USR a votat în favoarea proiectului, însă susține că forma adoptată a fost modificată substanțial prin amendamentele PSD. Reprezentanții formațiunii afirmă că votul favorabil a fost acordat pentru a evita blocarea jalonului din PNRR și riscul ca România să piardă aproape un miliard de euro din fonduri europene.

„Strategia pentru conservarea biodiversităţii, jalon important în PNRR, a fost practic măcelărită prin amendamentele PSD”, a declarat Diana Stoica, liderul deputaților USR. Aceasta susține că modificările pot pune în pericol atât banii aferenți jalonului, cât și alte finanțări europene destinate proiectelor de infrastructură din apropierea ariilor protejate.

Una dintre principalele dispute privește suprafețele care ar urma să beneficieze de diferite niveluri de protecție. Potrivit USR, obiectivele asumate anterior prevedeau 10% zone de protecție strictă și 30% zone cu management activ, în timp ce amendamentele PSD ar fi redus procentele la 5%, respectiv 25%.

USR mai acuză PSD că a eliminat prevederile privind realizarea unui audit asupra modului în care au fost gestionate rezervațiile și parcurile naționale și că a exclus posibilitatea finanțării unor măsuri din strategie prin Administrația Fondului pentru Mediu.

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a criticat la rândul său modificările aduse documentului și a anunțat că Ministerul Mediului va transmite Administrației Prezidențiale informații privind prevederile și angajamentele despre care consideră că au fost încălcate.

De cealaltă parte, AUR a votat împotriva proiectului. Formațiunea susține că strategia ar afecta fermierii și ar introduce politici de mediu care nu țin cont de realitățile economice și sociale din România.

Deputatul AUR Valeriu Munteanu a calificat documentul drept „unul dintre cele mai odioase documente care au ajuns în Parlament în ultima perioadă” și l-a acuzat că promovează ceea ce el numește „extremism ecologic”.

Parlamentarul AUR susține, de asemenea, că fermierii ar putea fi afectați direct de măsurile prevăzute și contestă garanțiile privind eventualele compensații acordate acestora.

Strategia a generat astfel un conflict politic major în Parlament: USR a ales să voteze proiectul, în ciuda criticilor privind amendamentele introduse, invocând necesitatea protejării fondurilor europene, în timp ce AUR a respins documentul, argumentând că acesta ar afecta agricultura și dezvoltarea economică.

Proiectul urmează să intre în dezbaterea Senatului.