Daniel Suciu, la Bruxelles: NATO rămâne garanția fundamentală de securitate pentru România

 

Deputatul Daniel Suciu a participat, la Bruxelles, la o reuniune de lucru desfășurată la sediul NATO, eveniment dedicat consolidării solidarității trans-atlantice și analizării principalelor provocări de securitate din regiune.

Întâlnirea, organizată în capitala Belgiei, Bruxelles, a reunit parlamentari din statele membre ale Alianței, în cadrul unor sesiuni de dialog privind coeziunea politică și militară a organizației, adaptarea la noile riscuri de securitate și menținerea angajamentului comun pentru apărarea colectivă.

În calitate de președinte al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO, Daniel Suciu a subliniat nivelul ridicat de încredere de care se bucură Alianța în rândul cetățenilor români. Potrivit acestuia, NATO reprezintă o garanție esențială pentru securitatea României, în contextul unui climat geopolitic tensionat la granița estică a Europei.

Agenda discuțiilor a inclus teme precum consolidarea flancului estic, cooperarea strategică între statele membre, combaterea amenințărilor hibride și întărirea capacității de reacție rapidă. Participanții au analizat, de asemenea, necesitatea menținerii unei relații trans-atlantice solide, în special în actualul context internațional marcat de instabilitate și provocări de securitate tot mai complexe.

Reuniunea de la Bruxelles a făcut parte dintr-o serie de consultări periodice menite să asigure coordonarea politică și legislativă între parlamentele statelor membre, în sprijinul obiectivelor Alianței.

 

Monica Săsărman: „O politică la grămadă nu e eficientă. Comunitățile rurale, mai ales cele de munte, au nevoie de soluții dedicate”

Astăzi, Parlamentul României a găzduit o întâlnire între primarii de comună și prim-ministrul Ilie Bolojan, eveniment la care a participat și secretarul de stat Monica Săsărman.

Din delegația primarilor din județul Bistrița-Năsăud au făcut parte Vasile Șut, primarul comunei Tiha Bârgăului și președintele Asociației Comunelor din România – Filiala Bistrița-Năsăud, Ioan Pavelea, primarul comunei Coșbuc, Valer Avram, primarul comunei Măgura Ilvei, și Ioan Strugari, primarul comunei Parva.

Monica Săsărman a subliniat că județul Bistrița-Năsăud are primari cu experiență solidă în administrația publică locală, care au reușit să-și dezvolte comunitățile și să le aducă la un nivel de atractivitate comparabil cu cel al multor entități administrative europene. „Sunt primari care au un cuvânt greu de spus în administrație. Și-au crescut și dezvoltat comunele, iar acest lucru trebuie recunoscut și valorificat la nivel guvernamental”, a declarat secretarul de stat.

În acest context, Monica Săsărman a atras atenția asupra necesității unui dialog real între Guvern și administrațiile locale, insistând că deciziile politice și administrative trebuie să fie adaptate nevoilor concrete ale comunităților. „Prim-ministrul trebuie să-i asculte. O politică la grămadă nu este eficientă, pentru că ignoră specificul local și diferențele reale dintre comunități”, a punctat aceasta.

De asemenea, oficialul guvernamental a criticat lipsa unor măsuri clare pentru dezvoltarea mediului rural, în special a zonelor montane. Potrivit acesteia, nici în prezent nu există un pachet coerent de politici publice dedicate creșterii veniturilor în mediul rural, o problemă care afectează direct sustenabilitatea și viitorul comunităților de la munte.

Întâlnirea de la Parlament a evidențiat, astfel, nu doar experiența și expertiza primarilor din Bistrița-Năsăud, ci și nevoia urgentă de politici diferențiate, construite pe baza realităților din teren și a dialogului autentic cu administrațiile locale.

Întâlnire de lucru la Ministerul Mediului cu Monica Săsărman și Vasile Borș privind proiectele prioritare finanțabile prin AFM

 

Luni, 2 februarie 2026, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a avut loc o întâlnire de lucru cu reprezentanți ai administrațiilor publice locale, având ca temă principală proiectele prioritare ce pot fi finanțate prin Administrația Fondului pentru Mediu.

La întâlnire a participat și primarul comunei Maieru, Vasile Borș, care a susținut necesitatea modificării condițiilor programului privind împădurirea, astfel încât acesta să contribuie în mod real la creșterea fondului forestier. De asemenea, edilul a solicitat modificarea Programului Rabla destinat administrațiilor publice locale, prin eliminarea criteriului „primul venit, primul servit”, considerat inechitabil pentru comunitățile locale.

„Întâlnirea a fost de bun augur. Am profitat de ocazie și i-am spus răspicat doamnei ministru că nicio modificare a legii și a condițiilor de extindere a ariilor protejate nu poate încălca dreptul de proprietate al oamenilor și comunităților. Consultarea și acordul lor sunt fundamentale pentru orice decizie. Totodată, am informat-o pe doamna ministru despre distrugerea pajiștilor de înaltă valoare, urmare a interzicerii pășunatului sau cositului în respectivele zone. Am primit garanții ferme că aceste solicitări vor fi avute în vedere”, a declarat primarul Vasile Borș.

În cadrul aceleiași întâlniri, Monica Săsărman, fost secretar de stat, a atras atenția asupra problemelor întâmpinate de administrațiile locale în implementarea investițiilor de apă și canalizare. Aceasta a solicitat corelarea Programului de alimentare cu apă și canalizare cu alte programe de finanțare, inclusiv Programul Anghel Saligny.

„Pornind de la situația reală din teritoriu a investițiilor în infrastructura de apă-canal și de la dificultățile cu care se confruntă administrațiile locale, am cerut conducerii ministerului ca, pe baza unei analize serioase, să permită corelarea finanțărilor. Concret, administrațiile locale ale căror proiecte nu au fost finanțate integral prin Programul «Anghel Saligny» ar trebui să poată accesa fonduri prin Administrația Fondului pentru Mediu pentru finalizarea acestora. Este o soluție de eficientizare a cheltuirii banului public, astfel încât investițiile să poată fi finalizate și puse în exploatare. Din păcate, în acest moment, premierul Bolojan nu a luat nicio măsură pentru susținerea finalizării acestor investiții”, a susținut Monica Săsărman.

Întâlnirea a evidențiat nevoia unui dialog constant între administrația centrală și autoritățile locale, precum și importanța adaptării programelor de finanțare la realitățile din teritoriu, pentru a asigura dezvoltarea durabilă a comunităților locale.

Daniel Suciu: Aproape 50 de străzi din municipiu vor fi asfaltate anul acesta

 

Daniel Suciu: „Un consilier implicat, Adi Vaida, și un primar, Gabriel Lazany, care se ține de cuvânt. Asta înseamnă administrație care livrează.”

Municipalitatea accelerează lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere, cu un obiectiv clar pentru acest an: asfaltarea a aproximativ 50 de străzi din oraș, multe dintre ele așteptând de ani de zile intervenții concrete. Anunțul a fost făcut de Daniel Suciu, în urma unei vizite în teren pe mai multe străzi incluse în programul de asfaltare.

„Astăzi am fost pe străzile Leonida Pop, Pomilor și Viile cu Pomi, aproape trei kilometri de drum care vor fi, în sfârșit, scoși din noroaie și aduși la standarde decente pentru locuitori”, a declarat Daniel Suciu.

Potrivit acestuia, rezultatele sunt posibile datorită unei colaborări eficiente între administrația locală și consilierii implicați, care cunosc problemele din cartiere și le aduc constant în atenția executivului. „Când există voință și seriozitate, lucrurile se pot mișca rapid, chiar și acolo unde blocajele au durat prea mult timp”, a subliniat Suciu.

Programul de asfaltare nu se oprește la aceste străzi. Autoritățile locale anunță că lucrările vor continua în mai multe zone ale municipiului, cu scopul de a îmbunătăți mobilitatea urbană, siguranța rutieră și calitatea vieții pentru cât mai mulți bistrițeni.

„Nu ne oprim aici. Continuăm, stradă cu stradă, pentru ca promisiunile făcute oamenilor să se transforme în fapte”, a mai transmis Daniel Suciu.

Proiectul hidroenergetic Cerna–Motru–Tismana, deblocat oficial: energie curată pentru peste 5.000 de gospodării

Proiectul hidroenergetic Cerna–Motru–Tismana, Etapa a II-a, operat de Hidroelectrica, poate fi reluat oficial, după ce Comisia de Analiză Tehnică din cadrul Ministerului Mediului a emis acordul de mediu necesar continuării investiției. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a subliniat importanța strategică a proiectului pentru sistemul energetic național.

Finalizarea investiției va permite introducerea în Sistemul Energetic Național a unei cantități de 13,6 GWh de energie curată și stabilă anual, pe baza unei capacități de producție de 10 MW. Potrivit estimărilor, această producție este suficientă pentru a asigura consumul anual a peste 5.000 de gospodării din România.

Avizul de mediu permite reluarea unei investiții aflate într-un stadiu avansat de execuție și are o importanță majoră nu doar din perspectivă energetică, ci și din cea a siguranței publice. Proiectul prevede finalizarea Barajului Vîja și realizarea lucrărilor definitive pentru evacuarea viiturilor, esențiale pentru protecția populației din aval, siguranța hidrotehnică și operarea în condiții optime a infrastructurii energetice critice.

Hidrocentrala Cerna–Motru–Tismana, Etapa a II-a, era realizată în proporție de aproximativ 90%, fiind unul dintre cele șapte proiecte hidroenergetice din România aflate peste pragul de 70% execuție, dar blocate de-a lungul timpului din cauza unor obstacole birocratice sau juridice.

„România are nevoie de proiecte finalizate, nu de investiții ținute pe loc”, a transmis ministrul Energiei, subliniind că reluarea acestui proiect reprezintă un pas concret spre consolidarea securității energetice și creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul național.

Deblocarea proiectului Cerna–Motru–Tismana marchează astfel un moment important pentru sectorul energetic românesc, cu beneficii directe atât pentru consumatori, cât și pentru siguranța infrastructurii și dezvoltarea durabilă.

AUR BN vrea să scoată Bistrița în stradă! Se organizează un protest împotriva taxelor și impozitelor locale

Filiala județeană AUR Bistrița-Năsăud anunță organizarea unui protest public marți, 27.01.2026 la ora 18:00, în fața Primăriei municipiului Bistrița.

Acțiunea are ca scop exprimarea nemulțumirii cetățenilor față de creșterea taxelor și impozitelor, măsuri care afectează direct nivelul de trai al bistrițenilor, mediul de afaceri local și stabilitatea economică a familiilor.

AUR Bistrița-Năsăud consideră că aceste majorări fiscale pun o presiune suplimentară asupra populației și solicită autorităților locale și centrale responsabilitate, transparență și soluții reale pentru sprijinirea cetățenilor, nu împovărarea lor.

La protest sunt invitați toți cetățenii care doresc să își facă vocea auzită și să transmită un mesaj ferm împotriva politicilor fiscale abuzive.

Bogdan Ivan, la Davos: România își joacă cartea strategică pe energie în dialog direct cu administrația Trump

România încearcă să își consolideze poziția în noua arhitectură economică și geopolitică globală, iar energia este principalul atu strategic. Acesta este mesajul transmis de Bogdan Ivan, ministrul Energiei, după o serie de întâlniri la nivel înalt desfășurate în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos.

Potrivit ministrului, una dintre cele mai relevante discuții a avut loc într-un cadru restrâns, cu Eric Trump, președintele Trump Organization. Dialogul a fost descris drept „aplicat și direct” și a vizat direcții strategice de cooperare economică, cu accent pe energie și infrastructură critică.

În același context, Bogdan Ivan a purtat discuții și cu Isaac Herzog, președintele Israelului, precum și cu alți lideri globali, temele centrale fiind noile realități economice și geopolitice și modul în care statele își pot poziționa industriile pentru viitor.

Ministrul Energiei a subliniat că România mizează pe capacitatea de a produce energie suplimentară, un element esențial pentru susținerea industriilor emergente, în special a infrastructurilor de inteligență artificială, care presupun un consum energetic ridicat și stabil.

„România are capacitatea de a livra, iar portofoliul nostru strategic este energia”, a declarat Bogdan Ivan, precizând că pe masa partenerilor americani se află deja proiecte majore. Printre acestea se numără extinderea capacităților de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, dezvoltări în sectorul hidroenergetic și crearea unor hub-uri energetice capabile să alimenteze infrastructura de inteligență artificială.

Oficialul român a calificat întâlnirile de la Davos drept „cel mai solid și relevant contact cu administrația Trump din ultimul an”, considerându-le un semnal clar de credibilitate pentru România în relația cu partenerii strategici.

În viziunea Ministerului Energiei, aceste demersuri pot poziționa România drept un actor-cheie în regiune, cu șanse reale de a deveni un hub energetic major într-un context internațional aflat într-o reconfigurare accelerată.

Daniel Suciu, despre aeroportul de lângă Bistrița: O inițiativă bună pentru județ

Președintele Consiliului Județean a anunțat demararea primei întâlniri de lucru privind o posibilă investiție de importanță strategică majoră pentru județ: construirea unui aeroport modern, cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice și a securității regionale.

Potrivit declarației oficiale, discuțiile au vizat analiza preliminară a unui proiect complex, care ar putea schimba fundamental poziționarea județului în rețeaua regională de transport și logistică.

 

Președintele Consiliului Județean a anunțat demararea primei întâlniri de lucru privind o posibilă investiție de importanță strategică majoră pentru județ: construirea unui aeroport modern, cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice și a securității regionale.

Potrivit declarației oficiale, discuțiile au vizat analiza preliminară a unui proiect complex, care ar putea schimba fundamental poziționarea județului în rețeaua regională de transport și logistică.

În acest context, Daniel Suciu a transmis că este o inițiativă bună și că știe că va fi dusă la bun sfârșit.

“O inițiativă bună pentru județ! Și da, Radu Moldovan când și-a propus ceva pentru bistrițeni, a dus mereu la îndeplinire!”, transmite Daniel Suciu, deputat de Bistrița-Năsăud.

Datele-cheie ale proiectului analizat

Investiția are în vedere dezvoltarea unui aeroport cu funcțiuni multiple, care ar respecta toate standardele internaționale în domeniu. Printre elementele prezentate se numără:

  • o suprafață estimată la aproximativ 200 de hectare;
  • o pistă de circa 3,5 kilometri, compatibilă cu operarea aeronavelor de mare capacitate;
  • componentă cargo, completată de zonă pentru pasageri;
  • funcțiune mixtă civilă, cu integrarea cerințelor de siguranță și securitate.

Locație propusă

Aeroportul ar urma să fie amplasat în Budacu de Jos, în zona Orheiu Bistriței, o locație analizată din perspectiva accesibilității, a conectivității cu infrastructura existentă și a potențialului de dezvoltare pe termen lung.

Impact economic și strategic

În cadrul întâlnirii au fost abordate teme esențiale precum identificarea terenului, analiza fezabilității, conectarea la rețelele de transport rutier și feroviar, precum și potențialul economic regional. Un astfel de obiectiv ar putea deveni:

  • un pol logistic regional;
  • un motor de creștere pentru mediul de afaceri;
  • un element strategic în consolidarea rolului județului la nivel național și regional.

Reprezentanții administrației județene subliniază că această întâlnire reprezintă doar primul pas, însă unul esențial, în direcția unor investiții structurale majore, capabile să redefinească perspectivele de dezvoltare ale județului în următoarele decenii.

Ultimul sondaj politic în România — AUR conduce detașat, PSD și PNL în urmă

Conform celui mai recent sondaj de opinie publicat în ianuarie 2026, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, INSCOP Research arată un avans semnificativ al partidului Alliance for the Union of Romanians (AUR), care domină preferințele alegătorilor, urmat la distanță de principalele formațiuni politice tradiționale.

Clasamentul intențiilor de vot (sondaj INSCOP, ianuarie 2026)

  • AUR – 40,9%
  • Partidul Social Democrat (PSD) – 18,2%
  • Partidul Național Liberal (PNL) – 13,5%
  • Uniunea Salvați România (USR) – 11,7%
    – Alte formațiuni sub pragul de 5% nu intră în clasamentul principal al sondajului.  

Datele indică un avans clar al partidului considerat de orientare naționalist-suveranist, care aproape dublează scorul partidului aflat pe locul al doilea. Aceasta este cea mai ridicată susținere înregistrată de un partid de orientare similară în ultimii ani, potrivit relatărilor recente. 

Contextul politic actual

Situația reflectată de sondaj are loc într-un moment în care scena politică românească a cunoscut turbulențe importante în ultimii doi ani:

  • După alegerile parlamentare din decembrie 2024, nicio formațiune nu a obținut majoritatea, iar partidele tradiționale au format o coaliție de guvernare pro-europeană.  
  • În 2025, România a organizat alegeri prezidențiale în urma anulării scrutinului din 2024, iar în urma acestora un candidat independent pro-european a câștigat funcția prezidențială.  

Relevanța sondajului și posibile implicații

Rezultatele sondajului sugerează o polarizare a electoratului și o creștere a susținerii pentru opțiuni politice critice față de guvernarea actuală, ceea ce poate influența strategia partidelor majore și dinamica alianțelor politice în perioada premergătoare următoarelor alegeri programate până în 2028. 

Analiza preferințelor electorale rămâne însă fluidă, iar evoluțiile ulterioare vor depinde de factori socio-economici, de percepția publică asupra guvernării și de capacitatea partidelor de a-și mobiliza bazele electorale în perioada următoare. 

 

Bogdan Ivan: Problema prețurilor uriașe la energie din România a ajuns pe masa Consiliului Uniunii Europene

Problema prețurilor ridicate la energie din România a fost adusă oficial în atenția Consiliului Uniunii Europene, iar primele rezultate concrete au început să apară. Declarația îi aparține ministrului Bogdan Ivan, care anunță că UE a aprobat un nou pachet de finanțare destinat dezvoltării rețelelor energetice, ce include și proiecte propuse de România.

Potrivit lui Bogdan Ivan, încă din primele zile de mandat a abordat direct problema prețurilor mari la energie în cadrul Comisiei Europene, cu obiectivul clar de a identifica soluții reale și aplicabile. Demersurile s-au concentrat pe obținerea de investiții strategice în infrastructura energetică, considerate esențiale pentru reducerea costurilor suportate de consumatori.

„În doar câteva săptămâni, am reușit să livrăm o soluție acceptată la nivel european pentru o problemă care afectează Europa Centrală și de Est”, a transmis ministrul. Acesta a subliniat că pachetul de finanțare aprobat de Consiliul UE pentru Energie vizează dezvoltarea rețelelor electrice și îmbunătățirea conectării regiunii la piața energetică europeană.

Bogdan Ivan a arătat că abordarea României a fost prezentată la București comisarului european pentru Energie, Dan Jørgensen, care a susținut necesitatea investițiilor strategice în rețelele electrice regionale. Ulterior, România a obținut sprijinul ministrului ungar Péter Szijjártó și al omologului austriac, Wolfgang Hattmannsdorfer, pentru demararea unui proiect major de infrastructură energetică între Austria și Ungaria.

Acest proiect, descris drept o veritabilă „autostradă energetică”, este considerat esențial pentru integrarea reală a României în piața europeană de energie și pentru scăderea prețurilor în regiune. Investiția a fost validată oficial de Consiliul Energiei, organism care reunește toate statele membre ale Uniunii Europene.

„Acest rezultat pentru România este rodul unei munci intense, în echipă, alături de colegi din țară și din întreaga Europă. Vocea României începe să se audă tot mai puternic la nivel internațional, în interesul României și al românilor”, a mai declarat Bogdan Ivan.