Campionatele Mondiale WSA de Sprint și Medie-Distanță 2026, anulate din cauza condițiilor meteo
Raul Peterlin Actual
Campionatele Mondiale WSA de Sprint și Medie-Distanță 2026, anulate din cauza condițiilor meteo

Campionatele Mondiale WSA de Sprint și Medie-Distanță 2026, programate să se desfășoare în perioada 5–8 februarie 2026, în Pasul Rotunda, au fost anulate oficial, ca urmare a condițiilor meteo nefavorabile și a imposibilității garantării siguranței traseelor.

Decizia a fost luată în seara zilei de luni de către Asociația Mondială a Câinilor de Sanie (WSA), care a invocat forța majoră, subliniind că bunăstarea câinilor participanți rămâne prioritatea absolută a organizației.

Potrivit Consiliului de Administrație WSA, prognoza meteo pentru săptămânile următoare este prea incertă pentru a permite desfășurarea competiției în condiții de siguranță. În acest context, organizatorii au anunțat că evenimentul nu va fi reprogramat.

„Având în vedere condițiile actuale și prognoza meteo pentru perioada următoare, nu putem garanta siguranța traseelor din zona Rotunda Gate. Punând bunăstarea câinilor pe primul loc, am fost nevoiți să luăm această decizie dificilă”, se arată în comunicatul oficial transmis de WSA.

Reprezentanții asociației au transmis mulțumiri lui Kiss Attila și primăriilor coorganizatoare pentru implicarea, finanțarea și eforturile depuse în organizarea Campionatelor Mondiale. De asemenea, aceștia au subliniat că dezamăgirea este una comună, atât pentru organizatori, cât și pentru comunitatea internațională a sporturilor cu câini de sanie.

„Suntem la fel de dezamăgiți ca toți cei implicați că vremea nu ne-a permis să mergem mai departe și să prezentăm această zonă deosebită unei comunități internaționale mai largi”, mai precizează Consiliul de Administrație WSA.

Evenimentul urma să aducă în nordul României sportivi și echipe din numeroase țări, Pasul Rotunda fiind pentru prima dată gazda unor Campionate Mondiale WSA de o asemenea anvergură.

 

Întâlnire de lucru la Ministerul Mediului cu Monica Săsărman și Vasile Borș privind proiectele prioritare finanțabile prin AFM
Raul Peterlin Actual, Administrație, Politică
Întâlnire de lucru la Ministerul Mediului cu Monica Săsărman și Vasile Borș privind proiectele prioritare finanțabile prin AFM

 

Luni, 2 februarie 2026, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a avut loc o întâlnire de lucru cu reprezentanți ai administrațiilor publice locale, având ca temă principală proiectele prioritare ce pot fi finanțate prin Administrația Fondului pentru Mediu.

La întâlnire a participat și primarul comunei Maieru, Vasile Borș, care a susținut necesitatea modificării condițiilor programului privind împădurirea, astfel încât acesta să contribuie în mod real la creșterea fondului forestier. De asemenea, edilul a solicitat modificarea Programului Rabla destinat administrațiilor publice locale, prin eliminarea criteriului „primul venit, primul servit”, considerat inechitabil pentru comunitățile locale.

„Întâlnirea a fost de bun augur. Am profitat de ocazie și i-am spus răspicat doamnei ministru că nicio modificare a legii și a condițiilor de extindere a ariilor protejate nu poate încălca dreptul de proprietate al oamenilor și comunităților. Consultarea și acordul lor sunt fundamentale pentru orice decizie. Totodată, am informat-o pe doamna ministru despre distrugerea pajiștilor de înaltă valoare, urmare a interzicerii pășunatului sau cositului în respectivele zone. Am primit garanții ferme că aceste solicitări vor fi avute în vedere”, a declarat primarul Vasile Borș.

În cadrul aceleiași întâlniri, Monica Săsărman, fost secretar de stat, a atras atenția asupra problemelor întâmpinate de administrațiile locale în implementarea investițiilor de apă și canalizare. Aceasta a solicitat corelarea Programului de alimentare cu apă și canalizare cu alte programe de finanțare, inclusiv Programul Anghel Saligny.

„Pornind de la situația reală din teritoriu a investițiilor în infrastructura de apă-canal și de la dificultățile cu care se confruntă administrațiile locale, am cerut conducerii ministerului ca, pe baza unei analize serioase, să permită corelarea finanțărilor. Concret, administrațiile locale ale căror proiecte nu au fost finanțate integral prin Programul «Anghel Saligny» ar trebui să poată accesa fonduri prin Administrația Fondului pentru Mediu pentru finalizarea acestora. Este o soluție de eficientizare a cheltuirii banului public, astfel încât investițiile să poată fi finalizate și puse în exploatare. Din păcate, în acest moment, premierul Bolojan nu a luat nicio măsură pentru susținerea finalizării acestor investiții”, a susținut Monica Săsărman.

Întâlnirea a evidențiat nevoia unui dialog constant între administrația centrală și autoritățile locale, precum și importanța adaptării programelor de finanțare la realitățile din teritoriu, pentru a asigura dezvoltarea durabilă a comunităților locale.

Prea sărac să conteze! Bistrița-Năsăud nu contribuie nici cu 1% la PIB
Raul Peterlin Actual
Prea sărac să conteze! Bistrița-Năsăud nu contribuie nici cu 1% la PIB

Majoritatea județelor României contribuie individual cu mai puțin de 2% la Produsul Intern Brut național, iar foarte multe dintre ele coboară spre 1% sau chiar sub acest prag. Datele estimate pentru anul 2026, pe baza cărora este construit bugetul național, conturează o economie profund polarizată, cu diferențe structurale majore între centrele mari de dezvoltare și restul țării.

Municipiul București generează 519,5 miliarde lei, echivalentul a 25,51% din PIB-ul României, notează autorul analizei, Profit.ro. Practic, Capitala produce singură mai mult decât primele 7–8 județe la un loc. După București urmează un al doilea eșalon extrem de subțire, format din:

  • Cluj – 108,3 mld. lei (5,32%)
  • Timiș – 87,9 mld. lei (4,32%)
  • Prahova – 83,3 mld. lei (4,09%)
  • Constanța – 82,8 mld. lei (4,07%)

Niciun județ din afara Capitalei nu depășește pragul de 6% din PIB, ceea ce arată clar că România nu are un al doilea pol economic comparabil cu Bucureștiul. Chiar și cumulate, economiile județelor Cluj și Timiș abia ajung la aproximativ o treime din economia Capitalei.

Județele „medii” sunt o minoritate

Un al treilea nivel economic este format din județe cu ponderi cuprinse între 2% și 3,5% din PIB-ul național:

Iași, Brașov, Ilfov, Argeș, Dolj, Bihor, Mureș și Sibiu.

Aceste județe pot fi considerate economii relativ solide, însă ele reprezintă o minoritate într-un peisaj dominat de județe cu contribuții foarte mici la PIB.

Bistrița-Năsăud: sub 1% din PIB-ul național

În acest context, județul Bistrița-Năsăud se situează în zona inferioară a clasamentului economic național. Conform datelor din tabelul analizat:

  • PIB estimat: 19,9 miliarde lei
  • Pondere în PIB-ul național: 0,98%

Asta înseamnă că Bistrița-Năsăud nu atinge nici măcar pragul de 1% din economia României, fiind depășit de majoritatea județelor și situat în aceeași categorie cu economii structurale slabe, dependente de transferuri bugetare și cu impact redus asupra economiei naționale.

Alături de Bistrița-Năsăud, mai multe județe se află sub pragul de 1% din PIB:

Botoșani (0,92%), Sălaj (0,86%), Ialomița (0,85%), Vaslui (0,85%), Mehedinți (0,83%), Tulcea (0,82%), Călărași (0,76%), Covasna (0,72%) și Giurgiu (0,63%).

Județul Giurgiu este, conform estimărilor pentru 2026, cel mai slab contributor la PIB-ul național, cu doar 0,63%.