MUZEUL JUDEȚEAN: Marți, 18 iunie, va avea loc Conferința ,,Francmasoneria în contextele lumii actuale”

Evenimentul este organizat de Asociația Culturală ,,Cathrsis” Bistrița., Centrul Muzeal Bistrița-Năsăud, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și postul regional de televiziune AS TV.

Conferențiază Dacian Palladi, curatorul Muzeului Francmasoneriei Oradea.

De aemenea, va avea loc și Expoziția ,,Cositorul, între meșteșug și artă”, din colecția Florian Coșoiu.

Prezintă Alexandru Gavrilaș, mabager al Comlpexului Muzeal Bistrița-Năsăud.

Moderator va fi prof.dr. Dorel Cosma, director general AS TV Bistrița.

Manifestarea culturală va avea loc în Sala Borgo Pas.

BISTRIȚA: Expoziția XXL TARANTULA va avea loc în perioada 27-28 aprilie, la Complexul Muzeal
În perioada 27-28 aprilie, Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud, Secția de Științele Naturii, va găzdui expoziția XXL TARANTULA EXPO, una dintre cele mai mari expoziții mobile de insecte, tarantule și fluturi din țară.
Vizitatorii de toate vârstele vor avea ocazia să vadă cele mai mari tarantule din lume, din America de Nord (Mexic), Africa, Asia și America de Sud (Brazilia), scorpioni din Africa, diverse specii de insecte (lăcuste din sudul Europei și Asia, gândaci șuierători din Madagascar și fluturi exotici din Peru și Malaezia).
Programul de vizitare va fi între orele 14 și 18.
Prețul unui bilet de intrare este de 20 lei, iar copiii vor beneficia de 5 lei reducere pe baza unui voucher emis de organizatori.
Vă așteptăm cu drag să ne treceți pragul!, transmit organizatorii.
Expoziţie temporară la Muzeul Grăniceresc Năsăud: „Ocolul Pământului în 150+ şahuri”
Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud vă invită luni, 22 aprilie, ora 12, în Sala Festivă a Muzeului Grăniceresc Năsăudean, la vernisajului unei impresionante expoziții de jocuri de șah, adunate, timp de peste două decenii, de profesorul clujean Emil Sitaru din zecile de ţări vizitate sau cu prilejul turneelor la care a participat împreună cu jucătorii Academiei SITAS. Colecţia este găzduită pentru a doua oară la muzeul din Năsăud, într-o formă mult îmbogăţită faţă de prima ediţie, desfăşurată în urmă cu şase ani (2018).
Intitulată sugestiv „Ocolul Pământului în 150+ Şahuri”, expoziţia aduce în atenția publicului aproape 200 seturi de şah personalizate raportat la tradițiile şi specificul ţărilor de unde au fost achiziţionate, reprezentând, toate la un loc, un conglomerat de şah, artă, cultură, istorie şi geografie.
Astfel, vizitatorii vor avea ocazia să admire, printre altele, piese şi table de şah decorate cu simbolistica Egiptului Antic, cu motive mitologice greceşti şi romane sau care ilustrează bătăliile dintre Napoleon şi austrieci ori cea de la Grunwald (Tannenberg) dintre polonezi şi cavalerii teutoni. Cu siguranţă, vor atrage atenția şi piesele de şah din marmură de Carrara, din cristal de Boemia, un şah de colecţie din Spania, ale cărui tablă şi piese au fost placate cu aur de Toledo şi argint, dar și piese cu motive maure din Alhambra sau incaşe din Peru. Printre exponate își fac loc și îndrăgite personaje din literatură, precum Robin Hood sau Don Quijote de la Mancha, ori table şi piese inspirate din filme ca Star Trek ori Familia Simpson. O altă categorie o reprezintă piesele ce folosesc „simboluri” de actualitate şi mare popularitate, care fac trimitere, spre exemplu, la echipa de fotbal Real Madrid sau la Muzeul Mercedes din Stuttgart. Din colecţie nu lipsesc nici şahurile cu tematică specifică pentru copii: şah cu păpuşi Matrioshka sau o tablă de şah din Lego. În acelaşi timp, evenimentul se doreşte a fi şi o pledoarie pentru învăţarea şi practicarea jocului de şah, cunoscute fiind beneficiile pe care acest sport al minţii le are în dezvoltarea personalităţii copiilor şi în îmbunătăţirea performanţelor şcolare, transmit reprezentanții Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud.
Expoziția de la Năsăud va rămâne deschisă până la sfârşitul lunii septembrie 2024.
SÂNGEORZ-BĂI: Va fi deschisă expoziția de pictură ,,INTRFERENȚE II”
În perioada 20 aprilie -15 iunie, la Muzeul de Artă Comparată Sângeorz – Băi, va fi deschisă expoziția de pictură ,,INTRFERENȚE II”.
438081663_941950734384770_6820527319125265090_n.jpg?stp=dst-jpg_s600x600&_nc_cat=106&ccb=1-7&_nc_sid=5f2048&_nc_ohc=MUarCHUUi9gAb7Ur0lN&_nc_ht=scontent.fomr1-1 SÂNGEORZ-BĂI: Va fi deschisă expoziția de pictură ,,INTRFERENȚE II”
TEODOR MORARU invită imaginar artiștii să expună alături de el:
AUREL BULACU
ADRIAN CHIRA
MIHAI CHIUARU
SUZANA FÂNTÂNARU
CRISTIAN SIDA
MIHAI PERCA
ANDOR KOMIVES
ANDREI CIUBOTARU
ION SĂLISTEANU
TUDOR ZBÂRNEA
RAUL ȘTEF
GABRIELA CULIC
ION MIHALACHE
MIRON DUCA
DIMITAR GROZDANOV
DANIELA FĂINIȘ
CONSTANTIN RĂDUCAN
ȘTEFAN PELMUȘ
MARIAN COMAN
MARIANA ȘERBAN
MARIA BALEA
FLORIN ȘUȚU
IONEL COJOCARIU
FLORIN CIUBOTARU
MIHAI SÂRBULESCU
Curator: Dr.Maxim Dumitraș
Proiectul este realizat sub egida Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Complexul Muzeal Bistrița –Năsăud, transmite managerul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, dr.Alexandru Gavrilaș.
437553722_941950767718100_6267559736366722387_n.jpg?stp=dst-jpg_s600x600&_nc_cat=106&ccb=1-7&_nc_sid=5f2048&_nc_ohc=6D4MtGdliKYAb6dSGHz&_nc_ht=scontent.fomr1-1 SÂNGEORZ-BĂI: Va fi deschisă expoziția de pictură ,,INTRFERENȚE II”
437491200_941950831051427_7385106544337579667_n.jpg?stp=dst-jpg_s600x600&_nc_cat=103&ccb=1-7&_nc_sid=5f2048&_nc_ohc=IgawcgI_vIEAb43m5Ka&_nc_ht=scontent.fomr1-1 SÂNGEORZ-BĂI: Va fi deschisă expoziția de pictură ,,INTRFERENȚE II”
437718749_941950847718092_9138409664247318667_n.jpg?stp=dst-jpg_s600x600&_nc_cat=105&ccb=1-7&_nc_sid=5f2048&_nc_ohc=8i_eT8TE97cAb5d_tUS&_nc_ht=scontent.fomr1-1 SÂNGEORZ-BĂI: Va fi deschisă expoziția de pictură ,,INTRFERENȚE II”
BISTRIȚA: În această săptămână are loc Expoziția ,,Grădină și Ambianță”

Evenimentul, organizat de Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud, se desfășoară de joi până duminică, pe Pietonalul Liviu Rebreanu.

Temele expoziționale sunt: Grădină & Horticultură, Terasă & Curte, Bio & Beauty, Tradițional, Alimentație publică.

Programul expoziției este următorul:

Joi, 11 aprilie: orele 12 – 19

Vineri 12 aprilie: orele 10 – 19

Sâmbătă 13 aprilie: orele 10 – 19

Duminică 14 aprilie: orele 10 – 16

,,O clipă pentru eternitate” la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud

Vernisajul expoziției ,,O clipă pentru eternitate” va avea loc vineri, 5 aprilie, la ora 11.30.

Fiecare istorie începe cu explicarea originii, așa aflăm că „fotografie” vine din greacă, însemnând „a desena cu lumina”, și chiar asta face o fotografie, atât în sens propriu, cât și la figurat, fiindcă fotografia este rezultatul luminii și al radiațiilor magnetice, dar și „lumina” emoțiilor captate și transmise peste ani. Așadar, cu emoții și lumină, vă așteptăm în 5 aprilie, ora 11.30, la Arhive! Mulțumiri domnului  Florian Coșoiu că a fost aproape de noi!, transmite șefa Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, dr. Cornelia Vlașin.
Vineri se deschide expoziția ,,Rodna-file din istoria mineritului”
Sub egida Consiliului Judeţean Bistriţa- Năsăud, Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna, secție a Complexului Muzeal Bistriţa–Năsăud, deschide vineri, 29 martie, la ora 16,  expoziția „Rodna-File din Istoria Mineritului”.
Manifestarea propune publicului vizitator o incursiune în povestea seculară a comunității rodnene privită prin lentila meșteșugului mineritului a cărui interferențe cu istoria ținutului construiește o identitate specifică. Saga mineritului e readusă la suprafață grație unor artefacte culturale precum: opaiţe, ciocane de miner, baroase, burghie de perforat manual, dar şi echipamente mai moderne cum ar fi macheta unui încărcător de minereu, lampa electrică sau un aparat de salvare a minerilor cu trusă de oxigen. Ansamblul expozițional e ilustrat prin intermediul fotografiilor tematice de arhivă, diferite hărți și cărți de specialitate din domeniul mineritului.
Expoziţia va rămâne deschisă publicului vizitator în perioada 29 martie – 26 aprilie 2024.
În Rodna mineritul are o existență cel puțin bimilenară, fiind atestat documentar încă din antichitate. ,,Pe timpul romanilor aici se extrăgea plumb”, ne spun N. Maghiar și St. Geţeanu în lucrarea ,,Din istoria mineritului în România”. Mult mai specific, L. Păiuș vorbește în ”Monografia comunei Rodna Veche” despre numeroase urme ce vin a confirma practicarea meșteșugului din”vremuri îndepărtate: mormane de zgură, vechi galerii, resturi de la o mică topitorie, dar şi un inel de aur din epoca bronzului. S-au mai identificat o serie de drumuri care mergeau spre vechile galerii, iar în săpături s-a găsit un opaiţ din lut care servea ca lampă de miner. ,,Rodna a cunoscut la începuturile evului mediu o spectaculoasă dezvoltare. Minele de aur şi argint de aici au trezit un uriaş interes la curtea regilor arpadieni care şi-au întins de timpuriu stăpânirea asupra ţinutului de la izvoarele Someşului, încât se poate afirma că oraşul minier Rodna-exista încă din secolul al XII –lea. Păstrându-și denumirea, în 1224 Rodna va deveni district condus de un comite regal, având administraţie proprie, juraţi, și emblemă. Dreptul la monedă proprie va fi acordat districtului trei ani mai târziu, de regele Andrei al II-lea. Cea mai veche atestare documentară a minelor de aici ne-o oferă cronicele ruseşti care vorbesc despre existența la Rodna a unei mine, a unui atelier de prelucrare a metalelor şi a unei topitorii a căror activitate se defășurau sub reglementări legislative precum cele ale „Legii mineritului de la Rodna 1270”, considerată cea mai veche lege în limba germană din din Europa de Sud-Est. Faima obiectelor de argint, făurite cu mare pricepere, va depăși granițele Rodnei, sursele consemnând aprecierea de care se bucurau acestea la curtea ducilor polono-ucrainieni, dar şi la cea a regelui Ungariei. Exploatările zăcămintelor descoperite la începutul secolului al XIII-lea vor avea un impact pozitiv nu doar asupra evoluției economice și demografice a zonei ci și asupra dezvoltării urbane a localităţii şi a întregului bazin Superior a Someşului Mare. Așa se face că, de-a lungul istoriei, ținutul minier rodnean va cunoaște mai multe schimbări administative. Evident fiecare vor amprenta evoluția burgului în a cărui dezvoltare în timp mineritul rămâne constanta, firul roșu al investigației ce scoate din măruntaiele memoriei nu doar informații specifice ci și dovezi ale felului în care comunitatea se clădește ca aspect, mentalitate, valori și identitate specifică. Printre cele mai semnificative momente ale istoriei mineritului rodnean se numără: anul 1308, moment în care minele de la Rodna intră în proprietatea regală a lui Carol Robert de Anjou, încorporarea Văii Rodnei în subordinea Bistriței (1475), construirea primei topitorii (1799). Secolul XX va reprezenta o perioadă de maximă exploatare a minereurilor complexe prin mecanizarea procesului tehnologic și prin deschiderea, pe lângă vechea mină de la Valea Vinului, a minelor de la Valea Blaznei (1973) și Făget-Valea Mare (1981), a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Rodna-Flotaţie (1973), a iazului de decantare la Anieş şi a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Făget (1981). La minele rodnene se va utiliza, în premieră pe ţară, metoda de extracţie cu front lung pe înclinare, susţinut de stâlpi hidraulici şi pilieri naturali. Activitatea de extracţie si prelucrare a minereului la minele din Rodna va încetat în anul 2006. În următorul an vor începe lucrările de conservare activă şi pasivă, precizează muzeograful Floare Grapini.
BISTRIȚA: Expoziție în memoria pictorului Miron Duca la Complexul Muzeal
În 21 februarie, de la ora 18, la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud va avea loc  un eveniment de suflet, în memoria pictorului Miron Duca.  Evenimentul generat de Asociația Culturală MIRON DUCA, în colaborare cu instituția amintită anterior și Palatul Culturii, se bucură de susținerea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și Primăria Municipiului Bistrița, alături de o serie de reprezentanți ai mediului privat care au susținut în mod constant fenomenul cultural bistrițean.
Cu acest prilej vă puteți bucura de prezentarea unor lucrări ale maestrului aflate în colecția permanentă a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, integrate în cadrul Secției de Artă Contemporană.
Președintele Asociației Culturale MIRON DUCA o să înmâneze în acest context două premii selectate dintre evenimentele culturale derulate la nivelul județului și municipiului în anul 2023. La prima ediție de acordare a premiilor MIRON DUCA, au fost selectate artistele Mirela Iordache din București și Ana Toma din Bistrița.
Proiectul SUSPENDARE, implementat de Mirela Iordache la Biserica Evanghelică din Herina, a fost un model de îmbinare și valorizare reciprocă între un monument istoric și arta contemporană.
Expoziția personală TOMAGRAPH, organizată de Ana Toma la Casa cu Lei din Bistrița, a fost considerată un model de comunicare artistică contemporană și o îmbinare inspirată a mai multor genuri artistice.
Prin acest eveniment vă facilităm reîntâlnirea cu o parte din lucrările maestrului MIRON DUCA și cu protagonistele primei ediții a premiilor MIRON DUCA. Vă așteptăm cu drag! transmite managerul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, dr. Alexandru Gavrilaș.
SÂNGEORZ-BĂI: Expoziția de artă contemporană ,,MÂINILE FEMEILOR TĂCUTE”
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi, Primăria Municipiului Bistrița, Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița, în parteneriat cu
Asociația Comunitarium, vă invită la expoziția de artă contemporană MÂINILE FEMEILOR TĂCUTE.
Vernisajul va avea loc  joi, 22 februarie 2024, ora 18, la MUZEUL DE ARTĂ COMPARATĂ SÂNGEORZ-BĂI.
curatori: RALUCA ILARIA DEMETRESCU / VASILE DUDA
EUGEN ALUPOPANU – coordonator de proiect
Expun: MĂRIOARA MOLDOVAN / RAVICA POP / LIVIA PURCILEAN
Artiști invitați: ANDRA ACHIM / EUGEN ALUPOPANU / LILIANA BASARAB / ANCA BOERIU / OTILIA BOERU / EMANUEL BORCESCU/ PAVEL BRĂILA / CEZARINA CALOIAN / GEORGE CERNAT / ADRIAN CRÎȘMARU / RALUCA ILARIA DEMETRESCU / VIOARA DINU / MAXIM DUMITRAȘ / MIHAI GÎTMAN / RADU HANGAN / MARCEL LUPȘE / MIRCEA MODREANU / MARIA MORTECI / VASILE RAȚĂ/ MIHAI SCEMTOVICI / ALEXANDRU ȘERBAN / LILIAN THEIL / MIRELA TRĂISTARU / CONSTANTIN ȚÎNTEANU / MIHAELA VEZENTAN.
De-a lungul timpului, generație după generație (de femei) au practicat arta țeserii covoarelor și au transmis tehnica și povestea mai departe. Până la îmblinzirea animalelor de la care oamenii au obținut păr și lână și dezvoltarea uneltelor manual-mecanice, fibrele obținute din plante se împleteau rudimentar iar învelitura obținută avea menirea de a feri de frig. Cu timpul senisibilitatea aprinde scânteia nevoii de situații plăcute simțurilor, astfel apare și se dezvoltă estetica lucrurilor. Țesăturile și ele devin (mai mult decât) decor, sunt înnodate, împletite de mâini pricepute, se dezvoltă tehnici sofisticate de obținere și colorare a firului, modele și simboluri populează suprafețele scoarțelor. Și dacă tehnica țesutului este aproape identică în toate culturile lumii, motivele, formele decorative sunt fundamental diferite pe zone geografice pentru că au luat naștere în funcție de condițile de viață specifice locului. De o vreme încoace deja, artele până de curând considerate minore, meșteșugurile, ideea însăși de artă rațională, mintală sunt recuperate și redate circuitului marii culturii. Femeile destinate istoric de societățile (mai toate) patriarhale, spațiului domestic, cele care stau la vatră și fac treburile casnice, care țes printre altele sunt descoperite de scena încântată a artei contemporane. Astăzi li se oferă loc, târzie recuperare, la tribuna principală, se reconsideră noțiunea însăși de artă cultă ce se presupune că prinde creierele raționale conștiente și modifică sensurile a ceea ce înseamnă să fii artist,ă. Este țesutul artă, artă minora, meșteșug, practică artistică? Țesătura învelește părțile (corpului) în (căldură) și lumină, ale casei în culoare și forme. Se consideră că există două epoci ale țeserii covoarelor, cele vechi și antice țesute până la 1800 și cele moderne de după. Pe noi ne interesează un anume moment în istoria acestei arte, vremea anilor 70 și 80 ai secolului trecut și locul Josenii Bârgăului din Bistrița-Năsăud. Trei femei care țes – Ravica lu Niculaiu’ Popanului născută în 1944, Livia lu’ Toaderu’ Drăcoiului născută în 1948, Mărioara lu’ Nelu Van născută în 1948 toate în Josenii Bârgăului pun la cale, feministă antantă fără noțiunea politică și militantă a termenului, o mică întreprindere ad-hoc de țesut covoare pe care le vând mai apoi la târgul de joi din Năsăud. Țesutul de tipul acesta, să-l numim modern a intrat relativ recent când a apărut cererea extinsă de covoare. Femeile acestea se adaptaseră cererii pieții de covoare, nevoia consumatoilor lansase cererea, țesătoarele au răspuns pieței, am putea spune chiar că au lansat un micro trend pe piața de decorațiuni ale casei. Cineva avea urzeala, lâna împărțeau și lucrul și covorul activitatea lor avea și aspect economic, era și mijloc de trai, banii îi împărțeau după calculul orelor muncii implicate și al aportului fiecăreia în materiale brute. În plin comunism, după ce colectivizarea se încheiase, ele construiseră ad-hoc mici asocieri lucrative, mici celule economice cu scopul de a câștiga un ban, pentru că țesăturile obținute aveau scop comercial. Au ajuns la noi, prin grija lui Eugen Pop zis Alupopanu, fiul Raveicăi desene sensibile, fermecătoare realizate de aceste femei, desene cu rostul de a fi model pentru covoare. Se adunau Mărioara, Ravica, Livia și cu mâinile lor harnice și pricepute desenau, vopseau lâna, atunci când nu cumpărau materialele pentru că apăruseră coloranții chimici și silonul, poliacrilul materiale industriale care astăzi au locul lor în istoria artizanatului, și țeseau împreună. Una avea războiul de țesut, alta aducea urzeala, celalată venea cu lâna si meștereau împreună frumuseți. Apăruse hârtia milimetrică, o cumpărau de la oraș ca să poată respecta proporția, detaliul și locul lui precis, gândit cu sens pentru un anume colț, din penarele copiilor școlari, ele foloseau creioanele colorate și pixurile, unde nu aveau o culoare scriau pe locul modelului numele culorii lipsă verde, galben, alb sau mai specificele: alb murdar, verde bunjeag, mușchi de copac, roș bordo, roș mărie, cafeniu. Mâna harnică a femeilor așezate lucrativă clacă nu se oprește, tăceau în timpul lucrului, vorbeau, puneau la cale soarta covoarelor, a ștergarelor a copiilor, a vetrei, a lumii, a artei și a cerului. Era terenul lor, jocul lor, erau stăpâne acolo, bărbații nu interveneau, nu aparțineau grupului. Țeseau împreună, țeseau cele tinere, abia căsătorite în special, se grupau câte doua, vecine, făceau asta toamna, iarna-când nu erau munci ale câmpului. O istorioară poate fi spusă, mâna mergea pe război, ritmul si motivul desenului se respecta întocmai pentru a nu greși, un covor ajungea să aibă 20, 30 de nuanțe în culori vopsite natural dar și materie gata colorată. Desenele erau gândite ca schiță pentru covoare, ele au reale veleități artistice, talentul nativ al meșterelor țesătoare e evident, nu oricine desena, intuiția și sensibilitatea culorilor, a proporțiilor cromatice încântă ochiul. Expoziția aceasta e una de recuperare, repoziționare în context cultural contemporan a meșteșugului arhaic, se provoacă un dialog peste generații și situații de viață între artele numite istoric și nedrept ”minore” și creațiile unoe artiști contemporani care au în practica lor artistică preocupare pentru obiectul textil. Prin punerea lor în casetoane specifice acroșajului actual, desenele Liviei lu’ Toaderu’ Drăcoiului, Raveicăi lu Niculaiu’ Popanului și Mărioarei lu’ Nelu Van dă și dimensiunea de operă de artă vizuală contemporană. Există termeni specifici pentru nodele: cârlig, lalea. Totul în jur e plin de paradoxuri, semne și simboluri, stilizări și modele colorate: de la cer la pământ, de la boboc la ofilire, de la ficțiune la biografie, de la eter la viscere, , de la instrument la mână, de la nor la covor. Acoperământul Maicii Domnului, care simbolizează placenta de viață dătătoare –roșie țesătură, firul Ariadnei, lâna de aur, părul lung al Penelopei, fuiorul care înțeapă din adâncul blestemului degetul prințesei care adoarme, mâinile femeilor tăcute din spatele războiului de țesut ale căror nume nu au ajuns pâna la noi din timpurile istoriei sunt toate povești ale trecerii noastre prin țesătura vieții, a realității istorice și a timpului. A trebui să asteptăm ca Duchamp să teoretizeze că orice decide artistul că e artă și semnează drept urmare devi e artă, Am asteptat valul al nu știu cât al feminismului academic și politic ca să dăm voce femeilor tăcute care și-au desfășurat destinul în cadrul intim, casnic pe care patriarhatul l-a destinat si mileniul al treilea ca să începem să punem ceea ce se numește arte minore la locul cuvenit: alături de Marea Artă. Artei reflexive, majore în puterea ei masculină i se alătură într-un demers de justă recuperare arta intimă, reflexivă, dar și practică încărcată de mistere și simboluri a femeilor tăcute care țes covoare acum si dintodeauna, Artei conceptuale încă de pe vremea când un titan bărbat – Leonardo da Vinci – afirma că „la Pittura e una cosa mentale” i se alătură mica îndeletnicire a femeilor „simple” fără aleasă educație, dar încărcate cu taina cunoașterii vieții și a împreună adunării, din slăbiciune ele au făcut putere, afirmă  Raluca Ilaria Demetrescu.
BISTRIȚA: Expoziția Simpozionului Internațional de Acuarelă ,,Iulia Hălăucescu”, la Complexul Muzeal
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, în parteneriat cu Fundația ,,Mircea Titus Romanescu” și U.A.T. Tarcău, vă invită să vizitați Expoziția Simpozionului Internațional de Acuarelă ,,Iulia Hălăucescu”, Tarcău, 2019-2023, ce va avea loc în cadrul Muzeului din Bistrița, în perioada 15 februarie – 4 martie 2024. Vernisajul expoziției va avea loc joi, 15 februarie 2024, ora 13, în prezența reprezentanților partenerilor organizatori și a inițiatorului proiectului, Mircea Titus Romanescu alături de maestrul Marcel Lupșe, participant la proiect și a profesorului Aurel Chiriac, care va susține și cuvântul de deschidere.
Selecția expozițională cuprinde două lucrări originale semnate de maestra Iulia Hălăucescu și peste 80 dintre lucrările realizate în cele patru ediții ale Simpozionului, completate cu lucrări realizate în alte patru tabere de acuarelă de la Tarcău, din aceiași perioadă, lucrări semnate de 28 de artiști din țară și străinătate: Crinela Antonescu, Ion Alexandru Antonescu, Ilie Boca,Dumitru Bostan, Teodor Buzu, Grigore Carată, Alexandros Pintilii Carciucas, Mircea Corcodel, Olga și Gheorghii Diaconu, Victor Dima, Corneliu Drăgan Târgoviște, Iosif Haidu, Ema Hagiu, Mirela Hagiu, Valeriu Jabinschi, Lucia Juncu, Marcel Lupșe, Eugen Măcinic, Eugen Mircea, Nadia Negru, Valter Paraschivescu, Corina Perianu, Erwin Ratz, Arcadie Răileanu, Mircea Titus Romanescu, Yan Su și Teodor Vișan.
Constituită ca o expoziție unicat, dedicată atât tehnicii acuarelei cât și memoriei marii noastre acuareliste, Iulia Hălăucescu, denumită și ,,doamna acuarelei românești”, expoziția a fost itinerată din 2023 pe traseul principalelor muzee de artă din țară: Piatra Neamț, Iași, Bacău, Ploiești, Oradea, iar în 2024, anul centenarului nașterii maestrei, va poposi la Bistrița și apoi pleacă la București (aprilie 2024).
Simpozionul Internațional de Acuarelă „Iulia Hălăucescu” a fost inițiat în anul 2019 de Fundația „Mircea Titus Romanescu”, în parteneriat cu UAT Tarcău. Evenimentul devenit anual a făcut ca Tarcăul și pitoreasca sa Vale, din județul Neamț, locul de obârșie al Iuliei Hălăucescu, să devină o adevărată capitală a ,,Ținutului acuarelei”, un punct de întâlnire pentru artiștii profesioniști practicanți ai acuarelei din țară și străinătate, completând prin generozitatea lor colecția Muzeului de Artă din Tarcău, singurul muzeu dedicat acuarelei din țară.