Expoziția „În numele tatălui” semnată de Emilian Mocanu

Asociația culturală „Grigore Bradea” și Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici România și Restaurantul ROD (Cluj-Napoca) vă invită la vernisajul expoziției „În numele tatălui” semnată de Emilian Mocanu.

 

Vernisajul expoziției va avea loc în 4 august 2022, de la ora 19.00, în Galeria Borgo Prund a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud.

 

Prezintă:

  • Alexandru Gavrilaș, manager Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud
  • Vasile Duda, istoric de artă

 

Emilian Mocanu este laureatul Premiului Grigore Bradea în 2019. Disticția ar fi presupus organizarea unei expoziții personale în 2020 în contextul pandemic, însă, expoziția a putut fi organizată abia acum.

La eveniment va fi prezent și laureatul Premiului Grigore Bradea 2021 – Florin Tamba.

FB_IMG_1658908203925-1024x724 Expoziția „În numele tatălui” semnată de Emilian Mocanu

Emilian Mocanu are 33 de ani, este originar din Galați și a absolvit Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca şi Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin”, Galați, secția de Grafică.

 

Este în prezent doctorand al Universităţii de Artă şi Design Cluj-Napoca, având drept teză de cercetare „Holografia tridimensională în sculptura contemporană”. A fost bursier Erasmus la Faculdad de Bellas Artes, în cadrul Universidad del Pais Vasco, Bilbao – Spania.

 

Prin intermediul expoziției „În numele tatălui”, Emilian Mocanu ne propune „un fir narativ care își trimite tentaculele prin toată istoria: de la fapte și mituri biblice, pre-biblice și până la problemele pragmatice, care țin de volumetria spațială și raportarea noastră în spațiu la spațiu, volum, formă, material și materialitate în general.

Lucrările din această expoziție speculează o conexiune primară și esențială de asemănare a cerescului cu mundanul, a creației divine cu creația omenească, a unei figuri paterne lumești și trupești cu o alta, divină și imaterială, ce o precede și o inspiră prin creație, asemeni unei condiții sine qua non a existenței…” (Emilian Mocanu).

 

Premiul „Grigore Bradea” a mai fost acordat tinerilor artiști Darius Hulea (2013), Maria Sicoie (2014), Ionel Mihai (2015), Axenia Roșca (2016), Anca Stătică (2017) și Alexandru Daniel Smuczer (2018).

Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi

Sub egida Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, expoziția artistului Adrian Prykop deschisă în 22 iulie 2022 la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz Băi este curatoriată de sculptorul Maxim Dumitraș și problematizează în spațiul plastic contemporan relația dintre creația formală și moștenirea formală, dintre a crea și a decora.

292150915_10225341693162881_4503606421535976825_n-1-150x150 Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi
292150915_10225341693162881_4503606421535976825_n-150x150 Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi
294074992_10225341703643143_6365689939077473802_n-150x150 Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi
295835558_10225341692482864_4547659945130122419_n-150x150 Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi
295903320_10225341696602967_7799266361247441733_n-150x150 Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi
295979067_10225341707003227_8897906775956013555_n-150x150 Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi
295981896_10225341699923050_5582864932800086437_n-150x150 Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi
295998257_10225341704003152_4483906429556446799_n-150x150 Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi
295999649_10225341694722920_2956747509263057814_n-150x150 Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi
296000017_10225341697722995_8811463249665507120_n-150x150 Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi
296099989_10225341703403137_4773982873553611440_n-150x150 Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi
296124419_10225341692882874_950543914731085806_n-150x150 Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi

Anterioară
Următoare

Sub presiunea culturii oficiale s-a conturat prin postmodernism un puternic filon al arheologiei formale, artiștii au activat un layer istoric pentru a restarta timpul creației și restabilirea conexiunii cu autenticul. În acest context semnele culturii protoistorice, nenaționale și nonstatale, utilizate în pictură de Adrian Prykop evocă morfologia și sintaxa unui limbaj față de care trăim sentimentul recunoașterii pentru că asocierile sintezei formale, estetică ritmurilor și expresivitățile simetriei, le simțim familiare și le admirăm de parcă le cunoaștem fără să putem să precizăm rosturile lor imateriale.

Teoretizarea pe marginea zigzagului, a spiralei, a rombului, a triunghiului, a ritmului binar, a încrucișării în X sau în cruce ne generează azi nenumărate posibilități de interpretare din sfera etnologiei, antropologiei, mitologiei, religiei etc. – le recunoaștem de pe exponatele unui muzeu, din cornișele bisericilor, din cusăturile bunicilor, decorația unui tapet, din exercițiul îndemânării cu creionul în anii copilăriei, din spațiul galeriei de artă contemporane etc. Privind lucrările lui Adrian Prykop acceptăm că lumea semnelor anistorice, prin proba timpului, se dovedesc omniprezente și omipotente în vocabularul vizual al umanității.

Este facilă utilizarea acestui backstage imaginar într-un sens decorativ, pentru că stimulează un mental colectiv sensibil la accesibilitățile de suprafață, dar devine mult mai dificil să coborâm spre statică imuabilă a sensurilor purtate în moralul primordial și să reușim să facilităm o sinapsă spre actualitate.

295974680_10225341692242858_6812290851393789534_n Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi 295981322_10225341697963001_5513456783617686214_n Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi 296020190_10225341701683094_2776225365815597799_n Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi 296030983_10225341702843123_1358752886746578058_n Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi 296059120_10225341692762871_1033793615907685581_n Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi 296045938_10225341698443013_3104446050942140452_n Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi 296065448_10225341694162906_7806102953189005452_n Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi 296066442_10225341695322935_2927717238858877745_n Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi 296163147_10225341693842898_3011259817247666283_n Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi 296019424_10225341696082954_46871991255694453_n Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi 295952843_10225341700243058_7473255854185852925_n Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi 295983208_10225341694282909_274009144813763981_n Expoziția artistului Adrian Prykop deschisă la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi

Distingem așadar între calea lui Brâncuși și calea lui Matisse, între a înțelege din interior și a duce mai departe, sau a privi din afară și a duce mai departe. Media între perfecțiunile contrare riscă să ne plaseze în mediocritas, să suspende căutările prin dinamică aparențelor accesibile și a automulțumirii prin simplul exercițiu al imitației.

Privim pictogramele cu sportivi realizate de Otl Aicher într-o comparație cu vechile petroglife din Orientul Mijlociu sau cu picturile rupestre din neoliticul saharian și înțelegem ce prăpastie se deschide între similitudinile formale și concretețea mesajului asociat, între conținut și formă, între simbolurile artei de altădată și a celei de azi. Omul contemporan are nevoie de asemenea explorări, iar artistul Adrian Prykop se apleacă în prezent spre o aprofundarea temeinică a lumii semnelor anistorice cu speranța unor rezultate ce se pot culege în viitor.

Expoziţie de fotografie “Silvia Floarea Toth şi lumea de basm a portului popular”

Caravana ce marchează 30 de ani ai Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud a ajuns ieri la Prundu Bârgăului.

La această sărbătoare, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, prin Muzeul Grăniceresc Năsăudean, a participat cu o expoziţie de fotografie intitulată “Silvia Floarea Toth şi lumea de basm a portului popular”.

Expoziţia a avut în prim plan pe cunoscuta păstrătoare a portului popular năsăudean, Silvia Floarea Toth, originară din Mocod, care a ales să se înfăţişeze în faţa aparatului de fotografiat îmbrăcată în costumele tradiţionale din colecţia personală, realizând imagini de o mare frumuseţe şi expresivitate.

294667051_2199770423529545_5608233443964736191_n-768x348 Expoziţie de fotografie “Silvia Floarea Toth şi lumea de basm a portului popular”
294791381_2199769963529591_3661424038634570321_n-768x512 Expoziţie de fotografie “Silvia Floarea Toth şi lumea de basm a portului popular”
294791866_2199770320196222_8924509208051863266_n-768x512 Expoziţie de fotografie “Silvia Floarea Toth şi lumea de basm a portului popular”
294839350_2199770073529580_4572629742764727436_n-768x512 Expoziţie de fotografie “Silvia Floarea Toth şi lumea de basm a portului popular”
294845682_2199770090196245_4830616586275874944_n-768x512 Expoziţie de fotografie “Silvia Floarea Toth şi lumea de basm a portului popular”
294851514_2199770200196234_8145598719583484940_n-768x512 Expoziţie de fotografie “Silvia Floarea Toth şi lumea de basm a portului popular”
294903078_2199770076862913_7238432480515890480_n-768x512 Expoziţie de fotografie “Silvia Floarea Toth şi lumea de basm a portului popular”
294920923_2199769966862924_4571911839283742432_n-768x512 Expoziţie de fotografie “Silvia Floarea Toth şi lumea de basm a portului popular”
294992288_2199770596862861_1728128382000219901_n-768x293 Expoziţie de fotografie “Silvia Floarea Toth şi lumea de basm a portului popular”
295074151_2199770190196235_6326653943822229670_n-768x512 Expoziţie de fotografie “Silvia Floarea Toth şi lumea de basm a portului popular”
295201262_2199770336862887_1827545302824848258_n-768x297 Expoziţie de fotografie “Silvia Floarea Toth şi lumea de basm a portului popular”

Anterioară
Următoare

Lansare de carte și expoziție la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna

Joi, 30 iunie 2022, ora 17:00, sub egida Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna, va avea loc expoziţia: „ Din istoricul Mineritului Rodnean” şi lansare de carte: „Misterele geologice din regiunea Rodna”, autor Lucian Ion. Expoziţia va rămâne deschisă publicului vizitator în perioada 30 iunie – 29 iulie 2022.

Expoziţia îşi propune să aducă în atenţia publicului vizitator aspecte cu privire la practicarea mineritului în Munţii Rodnei de-a lungul secolelor.

Istoria Rodnei este strâns legată de meşteşugul mineritului. Mineritul s-a practicat la Rodna încă din antichitate „Pe timpul romanilor la Rodna se extrăgea plumb”. (N. Maghiar-St.Geţeanu –Din istoria mineritului în România”).

„Numeroase urme atestă practicarea mineritului din vremuri îndepărtate: mormane de zgură , vechi galerii, resturi de la o mică topitorie, dar şi un inel de aur din epoca bronzului. S-au mai identificat o serie de drumuri care mergeau spre vechile galerii, iar în săpături s-a găsit un opaiţ din lut care servea ca lampă de miner„ ( L.Păiuş – Monografia comunei Rodna Veche).
Rodna a cunoscut la începuturile evului mediu cea mai spectaculoasă dezvoltare. Minele de aur şi argint de aici au trezit un uriaş interes la curtea regilor arpadieni care şi-au întins de timpuriu stăpânirea asupra ţinutului de la izvoarele Someşului, încât se poate afirma că oraşul minier Rodna-exista încă din secolul al XII –lea.
Pentru a pune în valoare resursele miniere, dar şi pentru a asigura paza graniţei, pe aici trecând unul din drumurile cele mai frecventate, care lega ţinuturile de la est de Carpaţi de Transilvania, Rodna a beneficiat de o colonizare germană timpurie .

În 1224 Rodna devine district condus de comite regal, păstrând titlul „de Rodna”, cu administraţie proprie, juraţi, notari cu târg, monedă şi emblemă proprie. Dreptul de a avea monedă proprie a fost acordat de Andrei al II –lea în 1227, când a acordat privilegii orăşeneşti centrelor miniere.
Cea mai veche atestare documentară despre minele rodnene ne-o oferă cronicele ruseşti. Din însemnări reiese că la Rodna era mină, atelier de prelucrare a metalelor şi topitorii. Obiectele de argint, care erau făurite aici, cu mare pricepere, erau apreciate la curtea ducilor polono-ucrainieni, dar şi la cea a regelui Ungariei.

Zăcămintele feroase descoperite la începutul secolului al XIII-lea în această zona au determinat de-a lungul timpului creşteri demografice şi au făcut din localitatea Rodna o aşezare foarte importantă. Exploatările miniere au avut o influenţă deosebită atât asupra dezvoltării urbane a localităţii cât şi a întregului bazin superior a Someşului Mare .
La începutul secolului al XV –lea domnitorii moldoveni (Petru Rareş şi fiul lui Ilieş ) au exploatat aici aurul şi argintul. În sec. al XVII-lea saşii bistriţeni investesc în minele de la Rodna, pe care le exploatează alături de administraţia maghiară. În sec. al XVII-lea sunt menţionate existenţa unor topitorii care prelucrează minereurile extrase (plumb, aur , argint).

Secolul XX a reprezentat o perioadă de maximă exploatare a minereurilor complexe prin mecanizarea procesului tehnologic, prin deschiderea, pe lângă vechea mină de la Valea Vinului, a minei de la Valea Blaznei (1973), a minei Făget- Valea Mare (1981), a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Rodna – Flotaţie (1973), a unui iaz de decantare la Anieş şi a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Făget (1981). La minele rodnene s-a născut, în premieră pe ţară, metoda de extracţie cu front lung pe înclinare, susţinut de stâlpi hidraulici şi pilieri naturali.
290643062_529686922277822_4833323118730456542_n-1024x769 Lansare de carte și expoziție la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna
Activitatea de extracţie si prelucrare a minereului la minele din Rodna a încetat în anul 2006, iar începând cu anul 2007 au început lucrările de conservare activă şi pasivă.

Expoziţia prezintă succint, aspecte ale exploatării miniere, unelte de lucru precum: opaiţe, ciocane de miner, baroase, burghie de perforat manual, dălţi, şpaclu ( răzuşcă ), secure pentru lucrări miniere, zgură de minereu, lingou de fontă, roata hont a unei roabe pentru transportat minereu, bidon pentru transportat carbit, saboţi de lemn, dar şi echipamente mai moderne cum ar fi perforatoare, macheta unui încărcător de minereu, lampa electrică sau un aparat de salvare a minerilor cu trusă de oxigen. Expoziţia este completată cu fotografii de arhivă a localitaţii Rodna dar și ale construcţiilor şi instalaţiilor de exploatare, spălare şi prelucrare a minereurilor complexe din secolele XIX și XX.

Ion Lucian de profesie inginer geolog s-a născut la data de 18 noiembrie 1945, sat Urleta, comuna Băneşti, judeţul Prahova. Absolvent al facultaţii de geologie din cadrul Universităţii Bucureşti, 1969.
După terminarea facultaţii lucrează în cadrul I.P.E.G Cluj ca inginer geolog, fiind detaşat în mai multe centre miniere din ţară dar şi din străinătate, unde a ocupat mai multe funcţii, efectuând atât muncă de teren cât şi de birou. La secţia Rodna a lucrat între ani 1978-1989.

Pasionat de munca sa, de bogăţia şi frumuseţea locurilor din zonele în care a activat ca geolog, l-a inspirat să scrie mai multe cărţi în care se regăsesc o parte din însemnările personale,n dar şi din cercetările şi descoperirile pe care le-a facut împreună cu echipa sa de prospecţiuni I.P.E.G Cluj.
Din lucrările publicate amintim: Cautători de aur din Carpaţi – 2007, Aurul Rodnei -2011, Zăcăminte strategice vol I -2013, Vol II- 2015 , Vol III şi IV – 2020, Geologi români la Palmira -2018, Aur şi telur la Baia de Arieş, Proiectul Silvanit – 2020, Mistere geologice din Regiunea Rodna – 2021, Celebra Roşie Montană – 2021, Districtul Zlatna-Valea Almaşului -2021, Profeţii geologice -2021, Telurul talismanul geologilor -2022, Aurul din Bucium -2020.
Aceste cărţi vor constitui un punct de referinţă pentru generaţiile viitoare.

Expoziţia „Construcţii de lemn din Bucovina” la Muzeul Grăniceresc Năsăudean

Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, în colaborare cu Institutul Bucovinei din Augsburg (Germania), Consiliul Regional Schwaben din Germania şi Consiliul Judeţean Suceava organizează expoziţia „Construcţii de lemn din Bucovina”, deschisă la Muzeul Grăniceresc Năsăudea. Expoziţia va putea fi vizitată zilnic în perioada 29 iunie – 12 august, de marţi până duminică, între orele 10-18.

La începutul anilor 80, sculptorul Johan Timko (1928-1999), emigrant bucovinean în Bavaria, a primit din partea Institutului „Bukowina” din Augsburg o comandă pentru a realiza şapte miniaturi din lemn a unor construcţii reprezentative din Bucovina. Au fost alese următoarele clădiri: Castelul de vânătoare de la Poiana Iţcani, Băile de sulf de la Iacobeni, Pavilionul muzical al băilor de sulf de la Iacobeni, Hambar, Biserica Romano-Catolică de la Luisenthal/Fundu Moldovei, Casă ţipţărească mobilată, Gospodărie germano-boemă din Bucovina.
Finalizate, cele şapte miniaturi s-au bucurat pentru prima dată de admiraţia publicului cu prilejul unei expoziţii cu tema „Bucovina” deschisă în Germania, fiind ulterior depozitate, până la mijlocul anului trecut, când au luat drumul României. Periplul a început la Muzeul „Arta Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, pentru ca în luna ianuarie a acestui an să călătorească spre Suceava, de această dată găzduite de Universitatea „Ştefan cel Mare”, de unde urmau să ajungă în Cernăuţi. Din cauza situaţiei conflictuale din Ucraina, destinaţia propusă nu a mai fost posibilă, exponatele fiind prezentate în lunile mai-iunie la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca; în continuare revenindu-i Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud şansa de a oferi această expoziţie pentru publicul judeţului nostru. Exponatele sunt însoţite de o serie de imagini reprezentând clădiri de referinţă din Bucovina Imperiului Habsburgic.
291000412_530483935531454_1127058323047563251_n-684x1024 Expoziţia „Construcţii de lemn din Bucovina” la Muzeul Grăniceresc Năsăudean

Expoziție: „Metaloplastie. Tradiţia reînviată a vechilor orfevrari transilvăneni – Colecţia Ioan Zibilianu”

Joi, 7 Aprilie 2022, la ora 17, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud organizează expoziția intitulată „Metaloplastie.Tradiţia reînviată a vechilor orfevrari transilvăneni – Colecţia Ioan Zibilianu”.

Artistul mureșean Ioan Zibilianu pe parcursul mai multor decenii de activitate şi-a perfecționat tehnica de lucru încât operele sale fac trecerea de la meșteșug la artă şi amintesc de capodoperele vechilor artizani transilvăneni care au activat odinioară în perioada medievală. Lucrările sale sunt inspirate din argintăria transilvăneană medievală a secolelor XIV-XV şi mai ales din perioada de maximă înflorire a secolelor XVI-XVII când meșteșugul argintăriei transilvane a dobândit titulatura de cea mai renumită din răsăritul Europei, iar Transilvania a devenit un veritabil centru de creație recunoscut unanim la nivelul întregului continent european. 
În cadrul expoziției sunt prezentate mai multe lucrări de metaloplastie (potire, cupe, fructiere, pocale, talere/farfurii) realizate de maestrul Ioan Zibilianu, cu precădere în a doua parte a carierei sale profesionale, moment când artistul a ajuns la deplina maturitate artistică şi stăpânirea desăvârșită a tehnicii de lucru.
În cadrul acestui meşteşug atât de rafinat şi destinat mai ales elitelor, oraşul Bistriţa a jucat un rol major de primă importanță, meşterii aurari bistriţeni alături de cei din Braşov, Sibiu şi Cluj, fiind printre cei mai renumiţi şi apreciaţi meşteri orfevrari ai epocii, la care deseori apelau prin comenzi speciale domnitorii Moldovei şi Ţării Româneşti, dar şi capete încoronate şi aristocrația din diverse regate europene sau diferite parohii aparţinând unor culte diferite.
Pentru vernisarea expoziţiei nu se putea găsi un loc mai potrivit decât frumosul imobil renascentist denumit Casa Argintarului, fosta casă a breslei aurarilor bistriţeni, situată foarte aproape de centrul oraşului Bistriţa, pe strada Dornei nr. 5.
Invitaţi în cadrul expoziţiei vor fi domnii Ilarie Gh. Opriş, membru fondator al Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş şi artistul Ioan Zibilianu.
Curator expoziţie: George Marinescu.
277782406_472185798027935_4508697035816464983_n-724x1024 Expoziție: „Metaloplastie. Tradiţia reînviată a vechilor orfevrari transilvăneni –  Colecţia Ioan Zibilianu”