Recomandare de lectură: Viața pe înțelesul tuturor

Ai uneori impresia că, orice ai face, viața vrea să te doboare? Încerci în zadar să găsești echilibrul între muncă, sport, viață socială și somn? Ți se pare că mereu există altcineva mult mai bun ca tine? Nu-ți face griji, nu ești singur! Adevărul e că toți avem probleme, mai mari sau mai mici.

În această carte de benzi desenate, Andrew Tsyaston vorbește pe înțelesul tuturor despre anxientate, depresie, stimă de sine și așteptările pe care societatea le are de la noi. O să te regăsești în situațiile descrise de el și o să râzi mult – chiar dacă uneori o să mai verși și câte-o lacrimă.

Apăsați aici pentru a achiziționa cartea sau o puteți găsi la librăria Humanitas din Bistrița (str. Liviu Rebreanu 2-4).

ADI Deșeuri, Bolts and Gear și Interact Bistriţa-Nosa au ecologizat zone din județ

ADI Deșeuri Bistrița-Năsăud a organizat o acțiune de ecologizare alături de echipa de robotică a CNLR – Bolts and Gears și Interact Bistriţa-Nosa. Cu sprijinul Primăriei Tiha Bârgăului au fost ecologizate zone poluate cu deșeuri din Valea Răzăloaia, Vârful Măgurii și drumul spre Dornișoara.

290691943_1628596637519875_84928018982364180_n-768x417 ADI Deșeuri, Bolts and Gear și Interact Bistriţa-Nosa au ecologizat zone din județ
290828898_1628595740853298_5729238521208041923_n ADI Deșeuri, Bolts and Gear și Interact Bistriţa-Nosa au ecologizat zone din județ
290835187_1628596647519874_1151071761178362685_n-768x576 ADI Deșeuri, Bolts and Gear și Interact Bistriţa-Nosa au ecologizat zone din județ
290872790_1628595790853293_7769742284469596835_n-768x531 ADI Deșeuri, Bolts and Gear și Interact Bistriţa-Nosa au ecologizat zone din județ
290901577_1628595837519955_8774201793168061500_n-768x576 ADI Deșeuri, Bolts and Gear și Interact Bistriţa-Nosa au ecologizat zone din județ
290907559_1628595834186622_3015447352775286048_n-768x576 ADI Deșeuri, Bolts and Gear și Interact Bistriţa-Nosa au ecologizat zone din județ

Anterioară
Următoare

,,Pe lângă acțiunea de curățenie în sine, le-am explicat copiilor de la Bolts and Gears și Interact Bistriţa-Nosa despre importanța colectării separate a deșeurilor chiar și în aceste acțiuni, de aceea, deșeurile adunate cu acest prilej au fost colectate separat în saci aferenți fiecărei fracții – în sacul galben deșeurile reciclabile din plastic și metal, în sacul verde deșeurile din sticlă, în sacul albastru deșeurile din hârtie / carton, iar în sacul negru deșeurile reziduale.

Îi felicităm și le mulțumim copiilor pentru implicarea în aceste acțiuni atât de benefice naturii și sperăm ca exemplul lor să fie urmat și de alți cetățeni din județul nostru.
Ne dorim ca oamenii să devină mai responsabili în privința gestionării deșeurilor, având în vedere faptul că ridicăm de la poarta casei toate tipurile de deșeuri în tot județul.

Deșeurile nu au ce căuta în natură, respectați mediul în care trăim pentru a ne proteja sănătatea și viitorul nostru.

Haideți să le punem pe toate la locul lor!” – Cristian Marius Niculae, director ADI Deșeuri Bistrița-Năsăud

290972986_1628595794186626_2312135342544142877_n-768x576 ADI Deșeuri, Bolts and Gear și Interact Bistriţa-Nosa au ecologizat zone din județ
290991963_1628595757519963_783051386216094069_n-768x576 ADI Deșeuri, Bolts and Gear și Interact Bistriţa-Nosa au ecologizat zone din județ
291005623_1628595970853275_5507007669213714803_n-768x1024 ADI Deșeuri, Bolts and Gear și Interact Bistriţa-Nosa au ecologizat zone din județ
291052868_1628596660853206_8179899272561927575_n-768x537 ADI Deșeuri, Bolts and Gear și Interact Bistriţa-Nosa au ecologizat zone din județ
291289049_1628596627519876_2575268687265218059_n-768x436 ADI Deșeuri, Bolts and Gear și Interact Bistriţa-Nosa au ecologizat zone din județ
290923864_1628595807519958_3326001435937292004_n-768x576 ADI Deșeuri, Bolts and Gear și Interact Bistriţa-Nosa au ecologizat zone din județ

Anterioară
Următoare

Lansare de carte și expoziție la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna

Joi, 30 iunie 2022, ora 17:00, sub egida Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna, va avea loc expoziţia: „ Din istoricul Mineritului Rodnean” şi lansare de carte: „Misterele geologice din regiunea Rodna”, autor Lucian Ion. Expoziţia va rămâne deschisă publicului vizitator în perioada 30 iunie – 29 iulie 2022.

Expoziţia îşi propune să aducă în atenţia publicului vizitator aspecte cu privire la practicarea mineritului în Munţii Rodnei de-a lungul secolelor.

Istoria Rodnei este strâns legată de meşteşugul mineritului. Mineritul s-a practicat la Rodna încă din antichitate „Pe timpul romanilor la Rodna se extrăgea plumb”. (N. Maghiar-St.Geţeanu –Din istoria mineritului în România”).

„Numeroase urme atestă practicarea mineritului din vremuri îndepărtate: mormane de zgură , vechi galerii, resturi de la o mică topitorie, dar şi un inel de aur din epoca bronzului. S-au mai identificat o serie de drumuri care mergeau spre vechile galerii, iar în săpături s-a găsit un opaiţ din lut care servea ca lampă de miner„ ( L.Păiuş – Monografia comunei Rodna Veche).
Rodna a cunoscut la începuturile evului mediu cea mai spectaculoasă dezvoltare. Minele de aur şi argint de aici au trezit un uriaş interes la curtea regilor arpadieni care şi-au întins de timpuriu stăpânirea asupra ţinutului de la izvoarele Someşului, încât se poate afirma că oraşul minier Rodna-exista încă din secolul al XII –lea.
Pentru a pune în valoare resursele miniere, dar şi pentru a asigura paza graniţei, pe aici trecând unul din drumurile cele mai frecventate, care lega ţinuturile de la est de Carpaţi de Transilvania, Rodna a beneficiat de o colonizare germană timpurie .

În 1224 Rodna devine district condus de comite regal, păstrând titlul „de Rodna”, cu administraţie proprie, juraţi, notari cu târg, monedă şi emblemă proprie. Dreptul de a avea monedă proprie a fost acordat de Andrei al II –lea în 1227, când a acordat privilegii orăşeneşti centrelor miniere.
Cea mai veche atestare documentară despre minele rodnene ne-o oferă cronicele ruseşti. Din însemnări reiese că la Rodna era mină, atelier de prelucrare a metalelor şi topitorii. Obiectele de argint, care erau făurite aici, cu mare pricepere, erau apreciate la curtea ducilor polono-ucrainieni, dar şi la cea a regelui Ungariei.

Zăcămintele feroase descoperite la începutul secolului al XIII-lea în această zona au determinat de-a lungul timpului creşteri demografice şi au făcut din localitatea Rodna o aşezare foarte importantă. Exploatările miniere au avut o influenţă deosebită atât asupra dezvoltării urbane a localităţii cât şi a întregului bazin superior a Someşului Mare .
La începutul secolului al XV –lea domnitorii moldoveni (Petru Rareş şi fiul lui Ilieş ) au exploatat aici aurul şi argintul. În sec. al XVII-lea saşii bistriţeni investesc în minele de la Rodna, pe care le exploatează alături de administraţia maghiară. În sec. al XVII-lea sunt menţionate existenţa unor topitorii care prelucrează minereurile extrase (plumb, aur , argint).

Secolul XX a reprezentat o perioadă de maximă exploatare a minereurilor complexe prin mecanizarea procesului tehnologic, prin deschiderea, pe lângă vechea mină de la Valea Vinului, a minei de la Valea Blaznei (1973), a minei Făget- Valea Mare (1981), a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Rodna – Flotaţie (1973), a unui iaz de decantare la Anieş şi a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Făget (1981). La minele rodnene s-a născut, în premieră pe ţară, metoda de extracţie cu front lung pe înclinare, susţinut de stâlpi hidraulici şi pilieri naturali.
290643062_529686922277822_4833323118730456542_n-1024x769 Lansare de carte și expoziție la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna
Activitatea de extracţie si prelucrare a minereului la minele din Rodna a încetat în anul 2006, iar începând cu anul 2007 au început lucrările de conservare activă şi pasivă.

Expoziţia prezintă succint, aspecte ale exploatării miniere, unelte de lucru precum: opaiţe, ciocane de miner, baroase, burghie de perforat manual, dălţi, şpaclu ( răzuşcă ), secure pentru lucrări miniere, zgură de minereu, lingou de fontă, roata hont a unei roabe pentru transportat minereu, bidon pentru transportat carbit, saboţi de lemn, dar şi echipamente mai moderne cum ar fi perforatoare, macheta unui încărcător de minereu, lampa electrică sau un aparat de salvare a minerilor cu trusă de oxigen. Expoziţia este completată cu fotografii de arhivă a localitaţii Rodna dar și ale construcţiilor şi instalaţiilor de exploatare, spălare şi prelucrare a minereurilor complexe din secolele XIX și XX.

Ion Lucian de profesie inginer geolog s-a născut la data de 18 noiembrie 1945, sat Urleta, comuna Băneşti, judeţul Prahova. Absolvent al facultaţii de geologie din cadrul Universităţii Bucureşti, 1969.
După terminarea facultaţii lucrează în cadrul I.P.E.G Cluj ca inginer geolog, fiind detaşat în mai multe centre miniere din ţară dar şi din străinătate, unde a ocupat mai multe funcţii, efectuând atât muncă de teren cât şi de birou. La secţia Rodna a lucrat între ani 1978-1989.

Pasionat de munca sa, de bogăţia şi frumuseţea locurilor din zonele în care a activat ca geolog, l-a inspirat să scrie mai multe cărţi în care se regăsesc o parte din însemnările personale,n dar şi din cercetările şi descoperirile pe care le-a facut împreună cu echipa sa de prospecţiuni I.P.E.G Cluj.
Din lucrările publicate amintim: Cautători de aur din Carpaţi – 2007, Aurul Rodnei -2011, Zăcăminte strategice vol I -2013, Vol II- 2015 , Vol III şi IV – 2020, Geologi români la Palmira -2018, Aur şi telur la Baia de Arieş, Proiectul Silvanit – 2020, Mistere geologice din Regiunea Rodna – 2021, Celebra Roşie Montană – 2021, Districtul Zlatna-Valea Almaşului -2021, Profeţii geologice -2021, Telurul talismanul geologilor -2022, Aurul din Bucium -2020.
Aceste cărţi vor constitui un punct de referinţă pentru generaţiile viitoare.

4 infracțiuni în trafic au fost constatate de polițiști

Astăzi, 29 iunie, în jurul orei 01.00, în urma controalelor efectuate în trafic, polițiștii Secției 2 Poliție Prundu Bârgăului au depistat, în flagrant delict, un conducător auto care se afla sub influența alcoolului.

Bărbatul a fost oprit pentru verificări în timp ce conducea un autoturism pe raza localității Livezile, pe Drumul Județean 172G, iar în urma testării cu aparatul etilotest, rezultatul a fost 0,42 mg/l alcool pur în aerul expirat. Acesta a fost condus la spital pentru a-i fi prelevate mostre biologice în vederea determinării alcoolemiei.

Cercetările în acest caz sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzută de art. 336 din Codul Penal, respectiv conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

În după-masa de ieri, 28 iunie, pe Drumul Județean 172B, în Rebra, polițiștii Secției 6 Poliție Rurală Năsăud au oprit pentru control un autoturism care avea aplicate plăcuțe cu numere provizorii. Din mașină a coborât un bărbat care a plecat de la fața locului.

În urma verificărilor, polițiștii au constatat că autoturismul era condus de un bărbat de 55 de ani, din Rebra care nu deține permis de conducere valabil pentru nicio categorie de autovehicule. În scurt timp, acesta a revenit la autoturism, iar în urma verificărilor efectuate, polițiștii au constatat faptul că autoturismul ar avea aplicate plăcuțe de înmatriculare expirate și care ar fi fost atribuite unui alt autoturism. Totodată, a fost testat cu aparatul etilotest, fiind negativ.

În cauză a fost întocmit dosar penal, iar cercetările sunt continuate de către polițiștii Secției 6 Poliție Rurală Năsăud, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat și conducerea unui vehicul cu numere false de înmatriculare

S-a urcat la volan cu o alcoolemie de peste 1,20 mg/l. A provocat un accident

La data de 28 iunie, în urma unei intervenții la un accident rutier soldat cu pagube materiale, polițiștii Biroului Rutier au întocmit un dosar penal pentru conducere sub influența alcoolului.

Vizat de comiterea faptei este un bărbat de 41 de ani, din Poiana Ilvei care, în timp ce conducea un autoturism pe strada Drumul Cetății din Bistrița, a pierdut controlul direcției și a intrat în coliziune cu un autoturism condus de un bărbat de 36 de ani, din Bistrița, după care a fost proiectat într-un parapet metalic.

În urma accidentului, nu au fost înregistrate victime. Cei doi conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ în cazul bărbatului de 36 de ani de ani. În cazul celuilalt, rezultatul indicat a fost 1,24 mg/l alcool pur în aerul expirat și a fost condus la spital pentru a-i fi prelevate mostre biologice în vederea determinării cu exactitate a alcoolemiei.

Polițiștii continuă cercetările în cadrul dosarului penal întocmit.

Expoziţia „Construcţii de lemn din Bucovina” la Muzeul Grăniceresc Năsăudean

Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, în colaborare cu Institutul Bucovinei din Augsburg (Germania), Consiliul Regional Schwaben din Germania şi Consiliul Judeţean Suceava organizează expoziţia „Construcţii de lemn din Bucovina”, deschisă la Muzeul Grăniceresc Năsăudea. Expoziţia va putea fi vizitată zilnic în perioada 29 iunie – 12 august, de marţi până duminică, între orele 10-18.

La începutul anilor 80, sculptorul Johan Timko (1928-1999), emigrant bucovinean în Bavaria, a primit din partea Institutului „Bukowina” din Augsburg o comandă pentru a realiza şapte miniaturi din lemn a unor construcţii reprezentative din Bucovina. Au fost alese următoarele clădiri: Castelul de vânătoare de la Poiana Iţcani, Băile de sulf de la Iacobeni, Pavilionul muzical al băilor de sulf de la Iacobeni, Hambar, Biserica Romano-Catolică de la Luisenthal/Fundu Moldovei, Casă ţipţărească mobilată, Gospodărie germano-boemă din Bucovina.
Finalizate, cele şapte miniaturi s-au bucurat pentru prima dată de admiraţia publicului cu prilejul unei expoziţii cu tema „Bucovina” deschisă în Germania, fiind ulterior depozitate, până la mijlocul anului trecut, când au luat drumul României. Periplul a început la Muzeul „Arta Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, pentru ca în luna ianuarie a acestui an să călătorească spre Suceava, de această dată găzduite de Universitatea „Ştefan cel Mare”, de unde urmau să ajungă în Cernăuţi. Din cauza situaţiei conflictuale din Ucraina, destinaţia propusă nu a mai fost posibilă, exponatele fiind prezentate în lunile mai-iunie la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca; în continuare revenindu-i Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud şansa de a oferi această expoziţie pentru publicul judeţului nostru. Exponatele sunt însoţite de o serie de imagini reprezentând clădiri de referinţă din Bucovina Imperiului Habsburgic.
291000412_530483935531454_1127058323047563251_n-684x1024 Expoziţia „Construcţii de lemn din Bucovina” la Muzeul Grăniceresc Năsăudean