Muzeul Județean vă invită să aflați ,,Mărturii din trecutul Rodnei”
Vineri, 24 mai, la ora 16, Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna, secție a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, invită pulicul la un dublu eveniment reprezentat de vernisajul expoziției  „Mărturii din trecutul Rodnei” și lansarea cărții „Fascinația Granaților” a autorului Lucian Ion.
Expoziția prezintă obiecte și documente referitoare la istoria ținutului rodnean a cărui nume, predestinat, sugerează existența străveche a omului pe aceste meleaguri.
Localitatea Rodna (toponim însemnând ”ruda” în limba salvă, cu înțelesul de ,,metal”) a dat din vremuri îndepărtate numele întregului ținut de pe cursul superior al Someșului Mare: Vallis Rodnensis (Valea Rodnei), precum și numele masivului muntos Munții Rodnei.
Deși lipsește o cercetare arheologică sistematică, au fost identificate urme de locuire, dificil de ancorat cronologic. Dintre vestigiile aduse la suprafață putem enumera: topoare de piatra din neolitic, ciocane de bronz, monede dacice din albia râului Mării (Valea Mare) sau cele 46 monede romane de la Anieș. Plecând de la aceste urme arheologice, evenimentul expozițional propune vizitatorilor o rememorare a celor mai importante etape a istoriei rodnene, din neolitic spre epoca romană și mai apoi spre medievalul marcat de marea invazie a tătarilor. Periplu expozițional continuă cu mărturii ce atestă militarizarea Văii Rodnei și mai apoi participarea locuitorilor la marile conflagrații mondiale ale secolului XX. Ilustrativ, manifestarea prezintă obiecte precum: toporul din piatră șlefuită neperforat, cranii omenești din timpul invaziei tătarilor de la 1241, arme și accesorii de diferite tipuri, lada Companiei a V-a din Rodna, lada pentru ofițeri, căști germane de protecție, proiectile vechi, scrisori în versuri din cele două războaie mondiale, etc. Expoziția va fi deschisă publicului vizitator în perioada 24 mai-28 iunie 2024.
Vernisajul va fi întregit de lansarea volumului intitulat ,,Fascinția Granaților” ce îngemănează mai multe legende culese de la minerii din Rodna, care vorbesc despre identificarea în Țara Năsăudului a granaților roșii – însoțitorii permanenți ai diamnatelor virtuale, localizate atât în șisturile cristaline și scarnele din masivul Rodnei cât și din alte zone din Carpați. Volumul poartă semnătura lui Lucian Ion. De profesie inginer geolog, domnia sa este autorul mai multor lucrări de specialitate în care se regăsesc o parte din însemnările personale dar și detalii ale cercetărilor și descoperirilor realizate alături de echipa sa de prospecțiuni, de la I.P.E.G. Cluj. Amintim aici ”Căutătorii de aur din Carpați” (2007), ”Aurul Rodnei” (2011), ”Mistere geologice din regiunea Rodna”(2021). Sunt cărți care considerăm că vor constitui un punct de referință pentru generațiile viitoare, transmite muzeograful Floare Grapini.
,,O clipă pentru eternitate” la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud

Vernisajul expoziției ,,O clipă pentru eternitate” va avea loc vineri, 5 aprilie, la ora 11.30.

Fiecare istorie începe cu explicarea originii, așa aflăm că „fotografie” vine din greacă, însemnând „a desena cu lumina”, și chiar asta face o fotografie, atât în sens propriu, cât și la figurat, fiindcă fotografia este rezultatul luminii și al radiațiilor magnetice, dar și „lumina” emoțiilor captate și transmise peste ani. Așadar, cu emoții și lumină, vă așteptăm în 5 aprilie, ora 11.30, la Arhive! Mulțumiri domnului  Florian Coșoiu că a fost aproape de noi!, transmite șefa Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, dr. Cornelia Vlașin.
BISTRIȚA: Vernisajul expoziției temporare ,,Cositor” la Complexul Muzeal
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud vă invită astăzi, de la ora 11,  în sala Borgo Prund la vernisajul expoziției temporare, intitulată COSITOR a colecționarului Florin Coșoiu.
Expoziția aduce în atenția publicului vizitator piese de cositor realizate în diferite ateliere ale Europei.
Secole de-a rândul cositorul a fost aliajul cel mai folosit pentru confecţionarea veselei, podoabelor şi chiar a instrumentelor medicale datorită plasticității sale. În raport cu anumite zone geografice, centre de producţie sau perioade de timp în care se plasează, sunt cunoscute anumite forme specifice cu tipuri de durități ale cositorului concepute pentru obţinerea unui tip de obiect, rețete păstrate cu strictețe de breslele zonelor.
Staniul, ca element principal al aliajului a jucat un rol important încă din epocile preistorice. În epoca bronzului el a fost un element indispensabil acestui aliaj, staniul aliat cu cuprul într-o anumită proporţie produce bronzul. Staniul este moale, ductil, maleabil, se răsuceşte, se întinde, se zgârie, se topeşte şi se toarnă fără dificultăţi, pretându-se la orice formă, dar nu putea fi folosit singur în situaţii în care necesită duritate. Când staniul este aliat cu plumbul se obţine cositorul, acesta este un aliaj mai greu, durabil cu mari avantaje în prelucrare. Vesela sau alte piese uzuale din cositor erau păstrate şi etalate cu multă grijă şi respect sau erau topite şi returnate la aproximativ 30 de ani, la solicitarea deţinătorilor pentru a nu deveni nocive, însă piesele decorative erau păstrate şi transmise din generaţie în generaţie. Această îndeletnicire ridicată la rang de artă, astăzi face parte din meseriile uitate ale vremurilor, transmite curatorul expoziției, Alexandru Gavrilaș.
SÂNGEORZ-BĂI: Expoziția de artă contemporană ,,MÂINILE FEMEILOR TĂCUTE”
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi, Primăria Municipiului Bistrița, Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița, în parteneriat cu
Asociația Comunitarium, vă invită la expoziția de artă contemporană MÂINILE FEMEILOR TĂCUTE.
Vernisajul va avea loc  joi, 22 februarie 2024, ora 18, la MUZEUL DE ARTĂ COMPARATĂ SÂNGEORZ-BĂI.
curatori: RALUCA ILARIA DEMETRESCU / VASILE DUDA
EUGEN ALUPOPANU – coordonator de proiect
Expun: MĂRIOARA MOLDOVAN / RAVICA POP / LIVIA PURCILEAN
Artiști invitați: ANDRA ACHIM / EUGEN ALUPOPANU / LILIANA BASARAB / ANCA BOERIU / OTILIA BOERU / EMANUEL BORCESCU/ PAVEL BRĂILA / CEZARINA CALOIAN / GEORGE CERNAT / ADRIAN CRÎȘMARU / RALUCA ILARIA DEMETRESCU / VIOARA DINU / MAXIM DUMITRAȘ / MIHAI GÎTMAN / RADU HANGAN / MARCEL LUPȘE / MIRCEA MODREANU / MARIA MORTECI / VASILE RAȚĂ/ MIHAI SCEMTOVICI / ALEXANDRU ȘERBAN / LILIAN THEIL / MIRELA TRĂISTARU / CONSTANTIN ȚÎNTEANU / MIHAELA VEZENTAN.
De-a lungul timpului, generație după generație (de femei) au practicat arta țeserii covoarelor și au transmis tehnica și povestea mai departe. Până la îmblinzirea animalelor de la care oamenii au obținut păr și lână și dezvoltarea uneltelor manual-mecanice, fibrele obținute din plante se împleteau rudimentar iar învelitura obținută avea menirea de a feri de frig. Cu timpul senisibilitatea aprinde scânteia nevoii de situații plăcute simțurilor, astfel apare și se dezvoltă estetica lucrurilor. Țesăturile și ele devin (mai mult decât) decor, sunt înnodate, împletite de mâini pricepute, se dezvoltă tehnici sofisticate de obținere și colorare a firului, modele și simboluri populează suprafețele scoarțelor. Și dacă tehnica țesutului este aproape identică în toate culturile lumii, motivele, formele decorative sunt fundamental diferite pe zone geografice pentru că au luat naștere în funcție de condițile de viață specifice locului. De o vreme încoace deja, artele până de curând considerate minore, meșteșugurile, ideea însăși de artă rațională, mintală sunt recuperate și redate circuitului marii culturii. Femeile destinate istoric de societățile (mai toate) patriarhale, spațiului domestic, cele care stau la vatră și fac treburile casnice, care țes printre altele sunt descoperite de scena încântată a artei contemporane. Astăzi li se oferă loc, târzie recuperare, la tribuna principală, se reconsideră noțiunea însăși de artă cultă ce se presupune că prinde creierele raționale conștiente și modifică sensurile a ceea ce înseamnă să fii artist,ă. Este țesutul artă, artă minora, meșteșug, practică artistică? Țesătura învelește părțile (corpului) în (căldură) și lumină, ale casei în culoare și forme. Se consideră că există două epoci ale țeserii covoarelor, cele vechi și antice țesute până la 1800 și cele moderne de după. Pe noi ne interesează un anume moment în istoria acestei arte, vremea anilor 70 și 80 ai secolului trecut și locul Josenii Bârgăului din Bistrița-Năsăud. Trei femei care țes – Ravica lu Niculaiu’ Popanului născută în 1944, Livia lu’ Toaderu’ Drăcoiului născută în 1948, Mărioara lu’ Nelu Van născută în 1948 toate în Josenii Bârgăului pun la cale, feministă antantă fără noțiunea politică și militantă a termenului, o mică întreprindere ad-hoc de țesut covoare pe care le vând mai apoi la târgul de joi din Năsăud. Țesutul de tipul acesta, să-l numim modern a intrat relativ recent când a apărut cererea extinsă de covoare. Femeile acestea se adaptaseră cererii pieții de covoare, nevoia consumatoilor lansase cererea, țesătoarele au răspuns pieței, am putea spune chiar că au lansat un micro trend pe piața de decorațiuni ale casei. Cineva avea urzeala, lâna împărțeau și lucrul și covorul activitatea lor avea și aspect economic, era și mijloc de trai, banii îi împărțeau după calculul orelor muncii implicate și al aportului fiecăreia în materiale brute. În plin comunism, după ce colectivizarea se încheiase, ele construiseră ad-hoc mici asocieri lucrative, mici celule economice cu scopul de a câștiga un ban, pentru că țesăturile obținute aveau scop comercial. Au ajuns la noi, prin grija lui Eugen Pop zis Alupopanu, fiul Raveicăi desene sensibile, fermecătoare realizate de aceste femei, desene cu rostul de a fi model pentru covoare. Se adunau Mărioara, Ravica, Livia și cu mâinile lor harnice și pricepute desenau, vopseau lâna, atunci când nu cumpărau materialele pentru că apăruseră coloranții chimici și silonul, poliacrilul materiale industriale care astăzi au locul lor în istoria artizanatului, și țeseau împreună. Una avea războiul de țesut, alta aducea urzeala, celalată venea cu lâna si meștereau împreună frumuseți. Apăruse hârtia milimetrică, o cumpărau de la oraș ca să poată respecta proporția, detaliul și locul lui precis, gândit cu sens pentru un anume colț, din penarele copiilor școlari, ele foloseau creioanele colorate și pixurile, unde nu aveau o culoare scriau pe locul modelului numele culorii lipsă verde, galben, alb sau mai specificele: alb murdar, verde bunjeag, mușchi de copac, roș bordo, roș mărie, cafeniu. Mâna harnică a femeilor așezate lucrativă clacă nu se oprește, tăceau în timpul lucrului, vorbeau, puneau la cale soarta covoarelor, a ștergarelor a copiilor, a vetrei, a lumii, a artei și a cerului. Era terenul lor, jocul lor, erau stăpâne acolo, bărbații nu interveneau, nu aparțineau grupului. Țeseau împreună, țeseau cele tinere, abia căsătorite în special, se grupau câte doua, vecine, făceau asta toamna, iarna-când nu erau munci ale câmpului. O istorioară poate fi spusă, mâna mergea pe război, ritmul si motivul desenului se respecta întocmai pentru a nu greși, un covor ajungea să aibă 20, 30 de nuanțe în culori vopsite natural dar și materie gata colorată. Desenele erau gândite ca schiță pentru covoare, ele au reale veleități artistice, talentul nativ al meșterelor țesătoare e evident, nu oricine desena, intuiția și sensibilitatea culorilor, a proporțiilor cromatice încântă ochiul. Expoziția aceasta e una de recuperare, repoziționare în context cultural contemporan a meșteșugului arhaic, se provoacă un dialog peste generații și situații de viață între artele numite istoric și nedrept ”minore” și creațiile unoe artiști contemporani care au în practica lor artistică preocupare pentru obiectul textil. Prin punerea lor în casetoane specifice acroșajului actual, desenele Liviei lu’ Toaderu’ Drăcoiului, Raveicăi lu Niculaiu’ Popanului și Mărioarei lu’ Nelu Van dă și dimensiunea de operă de artă vizuală contemporană. Există termeni specifici pentru nodele: cârlig, lalea. Totul în jur e plin de paradoxuri, semne și simboluri, stilizări și modele colorate: de la cer la pământ, de la boboc la ofilire, de la ficțiune la biografie, de la eter la viscere, , de la instrument la mână, de la nor la covor. Acoperământul Maicii Domnului, care simbolizează placenta de viață dătătoare –roșie țesătură, firul Ariadnei, lâna de aur, părul lung al Penelopei, fuiorul care înțeapă din adâncul blestemului degetul prințesei care adoarme, mâinile femeilor tăcute din spatele războiului de țesut ale căror nume nu au ajuns pâna la noi din timpurile istoriei sunt toate povești ale trecerii noastre prin țesătura vieții, a realității istorice și a timpului. A trebui să asteptăm ca Duchamp să teoretizeze că orice decide artistul că e artă și semnează drept urmare devi e artă, Am asteptat valul al nu știu cât al feminismului academic și politic ca să dăm voce femeilor tăcute care și-au desfășurat destinul în cadrul intim, casnic pe care patriarhatul l-a destinat si mileniul al treilea ca să începem să punem ceea ce se numește arte minore la locul cuvenit: alături de Marea Artă. Artei reflexive, majore în puterea ei masculină i se alătură într-un demers de justă recuperare arta intimă, reflexivă, dar și practică încărcată de mistere și simboluri a femeilor tăcute care țes covoare acum si dintodeauna, Artei conceptuale încă de pe vremea când un titan bărbat – Leonardo da Vinci – afirma că „la Pittura e una cosa mentale” i se alătură mica îndeletnicire a femeilor „simple” fără aleasă educație, dar încărcate cu taina cunoașterii vieții și a împreună adunării, din slăbiciune ele au făcut putere, afirmă  Raluca Ilaria Demetrescu.
Sever Moldovan vă invită să descoperiți ,,URBIS CIVITAS”
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud vă invită, joi, 25 ianuarie 2024, ora 17, la Galeria de Artă Contemporană la vernisajul expoziției ,,URBIS CIVITAS” a artistului bistrițean Sever Moldovan.
Sever Moldovan a absolvit Liceul de Arte plastice – Romulus Ladea din Cluj-Napoca în 1977. După absolvirea Facultății de Construcții Cluj-Napoca în 1983, a urmat Cursurile Academiei de Arte Vizuale și Design Cluj-Napoca. Și-a completat studiile universitare la Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca, absolvind cursurile postuniversitare de specializare în Reabilitarea Monumentelor Istorice.
Are un considerabil palmares artistic: expoziții personale în Bistrița, Cluj-Napoca, Iași, Hunedoara, Alba Iulia, Botoșani și Satu Mare, dar și participări la expoziții de grup, simpozioane și bienale de artă plastică în Bistrița, București, Iași, Alba Iulia, Satu Mare, Bacău, Piatra Nemț, Hunedoara, Târgoviște, Petroșani, Târgu Jiu, Besançon și Ornans-Franța.
A participat în tabere de creație artistică la Colibița-Bistrița, Cinciș și Rȃu de Mori-Hunedoara, Abrud-Alba, Ardud și Vetiș –Satu Mare, Sucevița- Suceava, Ornans- Franța.
Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Interjudețeană Cluj/Bistrița, din 2015. A fost nominalizat și a primit premii sau distincții la concursuri sau bienale de artă plasticã în România.
În anul 2016, 2019 și în anul 2022, devine laureat al Premiului municipiului Bistrița – secțiunea cultură.
Expoziționalul Civitatis Bistricie reunește perspectivele unui burg prezentat prin surse istorice ca fiind cel mai frumos burg din Transilvania, iar prin surse contemporane ca fiind prea puțin cunoscut. Construind un imaginar artistic, o prezentare plastică, o viziune poetică despre Bistrița, pictorul Sever Moldovan ne oferă încrederea în farmecul unui loc, ne restituie încrederea de a privii cu ochii noștri ceea ce este în jurul nostru, să avem încredere în ceea ce vedem, și de ce nu, să avem încredere în ceea ce imaginăm, fără să căutăm clișeul imagistic promovat publicitar sau prin rețele de socializare. Artistul cultivă o revenire la simplitate, o întoarcere la sinceritatea descoperirii și bucuria lucrurilor apropiate, fără alergarea spre căutarea fericirii în exotismul lumilor îndepărtate.Cu pasul prin Bistrița intrăm în atmosfera intramuros a cetății prin pasajele burgului pe care umbrele arcadelor prind conturul unor ceasuri solare, iar orizontul aduce aluzia marilor treceri. Pasajele orașului istoric devin în interpretările artistului veritabile tuneluri ale timpului în care clarul și obscurul își dispută spațialitatea și profunzimea temporalității. Centrul de interes al comunității, reperul vizual al întregului, punctul zero al orașului este biserica din Piața Centrală la care orizontalitățile au evoluat spre verticalități, iar vectorizarea înaltului ne trasmite o atitudine. Este invitația schimbării perspectivei, de la nivelul privirii umane spre Ochiul Domnului în înaltul cerului, iar provocarea continuă cu fiecare din edificiile religioase trecute prin paleta artistului. Artistul Sever Moldovan are un demers plastic închegat, maturizat la intersecția dintre construcția rațională și sensibilitatea cromatică, iar subiectele sale inspirate constant, pasionat și cu expertiză din atmosfera expresivă a Bistriței și a burgurilor Transilvaniei, îl recomandă ca un veritabil maestru al vedutelor contemporane, precizează istoricul de artă, Vasile Duda.
 Sever Moldovan vă invită să descoperiți ,,URBIS CIVITAS"
Vernisajul expoziției „Farmacii și farmaciști în județul Bistrița-Năsăud (secolele XVI-XX)”

Complexul Muzeal Bistrița–Năsăud în colaborare cu Colegiul Farmaciștilor Bistrița-Năsăud, Muzeul de Istorie Sighișoara și Arhivele Statului Bistrița-Năsăud, are plăcerea de a vă invita la vernisajul expoziției temporare „Farmacii și farmaciști în județul Bistrița-Năsăud (secolele XVI-XX)”.

Evenimentul se va desfășura în centrul orașului Bistrița, la Casa Argintarului, str. Dornei nr. 5, în data de 23 noiembrie 2023, de la ora 14:00.

        Cu toate că vechiul burg medieval al Bistriței are cel mai vechi spital medieval atestat din Transilvania, de la sfârșitul secolului al XIII-lea, după unele surse încă de la 1285 și una dintre cele mai vechi farmacii, a treia din Transilvania, de la 1516, în mod paradoxal acestea nu au constituit argumente suficiente care să trezească, până în prezent, interesul pentru organizarea unei expoziții cu tematică medicală și farmaceutică. Așadar, această expoziție reprezintă un demers inedit având ca temă un subiect complet nou, neabordat până în prezent într-o expoziție de tip muzeal care să vizeze aspecte legate de tradiția și istoricul activității farmaceutice din nord-estul Transilvaniei. Expoziția dorește să ofere o imagine unitară asupra activității medico-farmaceutice din cele mai vechi timpuri și până la sfârșitul secolului al XX-lea, pe teritoriul actual al județului Bistrița-Năsăud, spune managerul instituției dr. Alexandru Gavrilaș

Bolile au însoțit istoria omenirii din cele mai vechi timpuri, preocuparea oamenilor pentru o sănătate cât mai bună și măsurile necesare pentru recuperarea sănătății pierdute sau deteriorate au constituit preocupări permanente, regăsite încă din zorii istoriei, în toate culturile și civilizațiile.  În mod asemănător, spațiul din nord-estul Transilvaniei nu a făcut excepție existând și în această zonă dovezi arheologice relevante legate de medicină și farmacie încă din preistorie și antichitate, mărturii pe care publicul le va putea regăsi în vitrinele expoziției.

În cadrul expoziției vizitatorul va putea afla istoricul și principalele informații legate de primele farmacii și farmaciștii care au activat în cadrul lor, începând de la prima farmacie a orașului  Bistrița din secolul al XVI-lea, continuând cu cele apărute ulterior în secolele XVIII-XIX, atât la Bistrița cât și la Năsăud, ulterior cele de la Sângeorz-Băi și Beclean, primele farmacii din mediul rural de la Teaca, Lechința, Prundu Bârgăului, Șieu, Rodna și Reteag. De asemenea, se vor regăsi informații legate de perioada interbelică, cu apariția unor noi farmacii atât la Bistrița cât și în alte localități din județ unde anterior nu existau astfel de unități, totul culminând cu zbuciumații ani de război și naționalizarea farmaciilor, din 1949. Demersul expozițional continuă cu istoricul farmaciilor și pentru perioada comunistă, amintind pe cele care în această perioadă s-au desființat sau transformat, pe cele noi apărute cu denumirile și noile lor locații, dar și farmaciștii care au lucrat. Întreaga prezentare se încheie la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul noului mileniu, când se revine la inițiativa privată și reapariția unor farmacii particulare.

Publicul va putea descoperi în vitrinele expoziției alături de vestigii arheologice și o gamă variată de ustensile și recipiente provenite din farmaciile din județul Bistrița-Năsăud, unele din patrimoniul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, altele ajunse prin donații și împrumuturi ale unor farmaciști și colecționari. Pentru ilustrarea unei imagini cât mai complete asupra produselor farmaceutice care existau în farmacii în secolul al XIX-lea, în cadrul expoziției se vor regăsi și o serie de piese de farmacie și medicamente de epocă împrumutate de la Muzeul de Istorie din Sighișoara, oraș cu mare tradiție farmaceutică, care a avut a șasea farmacie din Transilvania.

Un alt subiect abordat în cadrul expoziției, strâns legat de farmacie, este cel al plantelor medicinale. Prin intermediul expoziției publicul va putea afla informații legate de principalele plante medicinale și efectele lor benefice, dar și date despre cei mai importanți botaniști, proveniți de pe meleaguri bistrițene, care au activat în secolele XIX-XX. O serie de plante medicinale din ierbarele lui Florian Porcius și Rudolf  Rösler își vor ocupa și ele locul pe simezele expoziției.

Expoziția va fi deschisă în perioada 23 noiembrie 2023 – 30 aprilie 2024 și poate fi vizitată de marți până duminică în intervalul orar 9-17.

Coordonatori expoziție: Dr. George Marinescu și Farm. Lucia Axente .

 

 

Prima expoziție personală la Bistrița a lui Iulian Cristea, câștigătorul Premiului Grigore Bradea 2022

Vineri, 10 noiembrie,  de la ora 18.00, la Complexul Muzeal Bistrița- Năsăud, sala Borgo Prund, va avea loc vernisajul expoziției de sculptură realizate de Iulian Cristea – câștigătorul Premiului Grigore Bradea 2022.

Este vorba despre prima sa expoziție personală.

Prezintă:

Alexandru Gavrilaș, manager Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud

Vasile Duda, istoric de artă

Eveniment este realizat cu sprijinul sponsorilor Restaurant Rod Cluj-Napoca & Arhicris Logistic.

Iulian Cristea s-a născut în Căuşeni, Republica Moldova, și are 32 de ani.

A absolvit în 2011 Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, Secția Sculptură, în Chişinău, Republica Moldova.

În 2015 a absolvit Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Facultatea de Arte Plastice, Secția Sculptură, Chişinău.

A urmat studii masterale la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti până în 2017.

Între 2016 – 2017 a beneficiat de o bursă Erasmus, Hochschule der Bildenden Künste Saar, Saarbrucken, Germania.

Expoziiţii personale:

2022 – „Wilderness” – „Arbor.art.room”, București, România

2022 – „Untitled” – „Solar gallery”, București, România

2021 – „Prada Pădurii” – „Etaj, Artist Run Space”, București, România

2020 – „Utmost Good Negligence”, Galeria ArtHalle, București, România

2018 – „Specii – Cristea Iulian & Bojin Dragoş”, Expoziţie personală de Sculptură, Galeria de Artă „Osiris” Bucureşti, România.

ic2-300x106 Prima expoziție personală la Bistrița a lui Iulian Cristea, câștigătorul Premiului Grigore Bradea 2022

Premii și distincții:

2014 – Diploma de Excelenţă pentru Sculptură, pentru lucrarea „Casă în cer şi pe pământ” în cadrul expoziţiei „Noi tineretul creator”, Chişinău, Republica Moldova

2015 – Marele Premiu acordat de Ministerul Tineretului şi Sportului pentru lucrarea „Interstelar”, în cadrul Expoziţiei „Noi tineretul creator”, Chişinău, R. Moldova

2017 – Marele Premiu în cadrul Simpozionului Interaţional de Sculptură „Stone Residence Prize”, Timişoara, România

2018 – Premiul III, la Bienala de Artă „George Petrascu”, Târgoviște, România

2019 – Premiul III, la Concursul de Sculptură „International Forum of Young Marble Sculptors in Carrara”, Carrara, Italia

 

Premiul Grigore Bradea 2022 a fost acordat în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România și Complexul Muzeal Bistrita-Năsăud.

 

BISTRIȚA: Marți, 24 octombrie, va avea loc vernisajul expoziției de pictură a Simpozionului Internațional „Școala de la Bistrița”
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Centrul Județean pentru Cultură, Primăria Municipiului Bistrița, Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița vă invită la expoziția de pictură a Simpozionului Internațional
„Școala de la Bistrița”, ediția a IX-a, 2023.
Expun:
ADINA MOCANU / ADRIAN CRÎȘMARU / ALEXANDRA FLOAREA / ALEXANDRU GAVRILAȘ / ALEXANDRU MOCANU / ALEXANDRU ȘERBAN / ANCA BOERIU / AUREL MARIAN / BIANKA MARSHALL (DE) / BERNARD SCHROCK (DE) / BOGDAN PELMUȘ / CĂTĂLIN BURCEA / COSTIN BRĂTEANU / CRINA STĂNESCU / DAMIAN FURDUI / DANIELA GRAPĂ / DUMITRU MACOVEI / DUSKA (FR) / EUGEN ALUPOPANU / EUSEBIU JOSAN / GABRIEL CALOIAN / GEORGIANA COTUȚIU / GEORGIANA MANEA JOSAN / KEDRON BARRETT (DE) / KITI LEVI (IS) / LOREDANA STANCU / LUCIA CĂLINESCU / MACEDON RETEGAN / MAGDALENA PELMUȘ / MARCEL LUPȘE / MARIA GLIGA / MARIAN COMAN / MARIANA MOLDOVAN / MAREK PALUCH (PL) / MARINELA MĂNTESCU / MIHAI GÎTMAN / MAURICE MIRCEA NOVAC / MIHAI CHIUARU / MIHAI ȚĂRMURE / OXANA CĂPĂȚÂNĂ (MD) / PAUL TÂRZIU / RADU HANGAN / RALUCA ILARIA DEMETRESCU / RODICA CRÎȘMARU / SARAH RALUCA MIULESCU / SERGE VASILENDIUC (PL) / SEVER MOLDOVAN / SHULAMIT HAREL (IS) / SYLVIA MIROWSKA (PL) / ȘTEFAN PELMUȘ / VALENTIN CODOIU / VASILE RAȚĂ / VASILE TOLAN / VIOARA DINU / TOVA PALACHI (IS) / WILBURG KLEFF (DE) / GHEORGHE ZĂRNESCU.
Vernisajul va avea loc marți, 24 octombrie 2023, de la ora 18, la Galeria de artă ROD a Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, situată pe Str. Gen. Grigore Bălan, Nr. 11, Bistrița.
Un proiect coordonat de: MARCEL LUPȘE & EUGEN ALUPOPANU.
Prezintă istoricul de artă VASILE DUDA, ALEXANDRU PUGNA, manager al Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud și GAVRIL ȚĂRMURE, manager al Centrului Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița.
Ioan Tămâian ne invită să reflectăm la anumite… ,,Reflexii în timp”
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud vă invită la vernisajul expoziției de artă decortivă ,,Reflexii în timp” semnată de artistul Ioan Tămâian, care se va desfășura joi, 19 octombrie, de la ora 17.
Ioan Tămâian artist sticlar, absolvent al Institutului de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, promoția 1982, prof.Maria Margareta Nemeș și prof.Cornel Ailincăi.
În 1982 se stabilește la Avrig, județul Sibiu și timp de 10 ani lucrează la fabrica de sticlărie, unde împreună cu un colectiv de creatori și muncitori, poziționează fabrica din Avrig pe primul loc în topul fabricilor în domeniu. Din 1985 este membru UAP din România, Filiala Sibiu.
În 1992 înființează Atelierul „Ion Art Glass” cu sediul în Șelimbăr, Sibiu, primul atelier de sticlărie artistică din țară. Timp de patru decenii își dezvoltă un stil propriu, participând la multe expoziții și simpozioane naționale și internaționale.
Ioan Tamâian, prin Atelierul „Ion Art Glass” participă la Messe Frankfurt ediția „Ambiente”, „Tendence”, unde timp de peste 25 ani reprezintă România prin investiții proprii.
Este prezent cu lucrările sale în toate țările din UE (Germania, Franța, Anglia, Austria, Olanda, Belgia, Danemarca, Ungaria) dar și în Rusia, „Ambiente” Moscova, S.U.A la Corning Museumof Glass, NY, participă la Târguri de Artă din: S.U.A în Atlanta și San Francisco, Japonia, Kanazawa, China , Țările Arabe. Lucrările artistului Ioan Tămâian poartă semnătura Tămâian sau Ion Art.
BISTRIȚA: Vernisajul expoziției realizate de Iulian Cristea, câștigătorul Premiului anual „Grigore Bradea” 2022

Vernisajul va avea loc la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, vineri, 10 noiembrie 2023, de la ora 18.

Va prezenta Alexandru Gavrilaș, managerul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, și istoricul de artă Vasile Duda.

Iulian Cristea s-a născut în Căuşeni, Republica Moldova și are 32 de ani.

A absolvit în 2011 Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, Secția Sculptură, în Chişinău, Republica Moldova.

În 2015 a absolvit Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Facultatea de Arte Plastice, Secția Sculptură, Chişinău.

A urmat studii masterale la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti până în 2017.

Între 2016 – 2017 a beneficiat de o bursă Erasmus, Hochschule der Bildenden Künste Saar, Saarbrucken, Germania.

Expoziiţii personale:

2022 – „Wilderness” – „Arbor.art.room”, București, România

2022 – „Untitled” – „Solar gallery”, București, România

2021 – „Prada Pădurii” – „Etaj, Artist Run Space”, București, România

2020 – „Utmost Good Negligence”, Galeria ArtHalle, București, România

2018 – „Specii – Cristea Iulian & Bojin Dragoş”, Expoziţie personală de Sculptură, Galeria de Artă „Osiris” Bucureşti, România.

Premii și distincții:

2014 – Diploma de Excelenţă pentru Sculptură, pentru lucrarea „Casă în cer şi pe pământ” în cadrul expoziţiei „Noi tineretul creator”, Chişinău, Republica Moldova

2015 – Marele Premiu acordat de Ministerul Tineretului şi Sportului pentru lucrarea „Interstelar”, în cadrul Expoziţiei „Noi tineretul creator”, Chişinău, R. Moldova

2017 – Marele Premiu în cadrul Simpozionului Interaţional de Sculptură „Stone Residence Prize”, Timişoara, România

2018 – Premiul III, la Bienala de Artă „George Petrascu”, Târgoviște, România

2019 – Premiul III, la Concursul de Sculptură „International Forum of Young marble sculptors in Carrara”, Carrara, Italia

Premiul Grigore Bradea 2022 a fost acordat în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România și Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

Sponsor: Restaurantul Rod Cluj-Napoca.