N1TV ești TU!
Afirmația îi aparține unui dintre cei mai prolifici primari din țară, Nicolae Moldovan. Detalii aflăm din interviul realizat de colegii noștri Nelu Boldea și Remus Rus.
Vasile, capacitatea ta de a face lucruri excepționale pentru oameni, de a atrage fonduri europene și de a fi un sprijin real al comunității este deja cunoscută. Așadar, în următorii ani, dezvoltarea comunei este asigurată, avându-l ca primar pe Vasile Borș, iar ca viceprimar pe Vasile Deac. Succes și spor la muncă! Sunteți exemple bune pentru toți și mă bucur că sunteți parte din echipa mea, a conchis Moldovan.
Îmbunătățirea cadrului legal este esențială pentru mințile geniale din laboratoarele de cercetare a României, pentru că inovațiile generate ei pot transforma România într-un competitor de forță pe piețele europene. Îi mulțumesc premierului Marcel Ciolacu pentru susținerea acordată oamenilor de știință!, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
În urma ședinței desfășurate la sediul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, am primit avizul tehnico-economic și acordul de finanțarea a proiectului, în sistem de plăți multi anuale. Este un moment important pentru comunitatea noastră! Este începutul unui nou capitol pentru comuna Rodna. Domeniul schiabil va fi nu doar un loc de bucurie și aventură pentru iubitorii sporturilor de iarnă, ci și un punct de atracție turistică care va aduce beneficii semnificative întregii noastre regiuni, a declarat Valentin Grapini, edilul comunei Rodna.
Mulțumesc celor 10 firme din orașul nostru care au participat împreună cu noi la această oportunitate de dezvoltare viitoare!, transmite Moldovan.
În spatele fiecărei povești transmise din generație în generație, pline de tradiție și autenticitate, trebuie sa se afle un om de poveste. Emil Iugan, fondatorul MIS Grup, este un astfel de om, care ne-a arătat acum mai bine de un deceniu că bioeconomia poate fi soluția la noile provocări ale unei lumi în continuă schimbare.
Cu pasiune și viziune, el ne-a demonstrat că bioeconomia nu numai că protejează mediul înconjurător, dar contribuie și la prosperitatea zonelor rurale, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la optimizarea proceselor de producție, stimulând inovația și progresul în întreaga societate, punctează cei de la forestmania.ro. Și au perfectă dreptate!
Motorul dezvoltării satului românesc a fost și va rămâne gospodăria țărănească. De ce? Ne explică Emil Iugan
În interviul realizat de Laurențiu Ciornei, cercetător științific la Centrul de Biodiversitate al Academiei Române, Emil Iugan explică cât se poate de clar ,,de ce eu trebuie să iau din pădure ceea ce îmi dă silvicultura, nu ce vreau eu. Iar, silvicultura să-și facă treaba și să spună ce să iau, când să iau și cât să iau.”
Silvicultura să-și facă treaba și să spună ce să iau, când să iau și cât să iau. La ora actuală, îs milioane de metri cubi de lemn care putrezesc în pădure pentru că nu le scoate nimeni. Se scoate fagul, care-i bun de mobilă, și îl dă la populație, la foc, că-i campanie electorală, iar lemnul de foc îl lasă să putrezească. Sunt terenuri invadate de specii mai puțin valoroase care nu sunt folosite ca biomasă pentru producerea de energie.
Toate resursele trebuie integrate
Totul, așa cum spuneam, resursele noastre de aici: pădurea, pajiștile, apele cu pești, piatra, trebuiesc integrate. Acestea sunt bogățiile noastre. Și astfel, încheiem cu depopularea. Pentru că motorul dezvoltării satului românesc a fost și va rămâne gospodăria țărănească. În această gospodărie țărănească s-au adunat, de-a lungul timpului, experiență, valori, cultură, tradiții obiceiuri și credință foarte sănătoasă pentru că acolo găsim trei generații care or trăit împreună și dacă vrem să găsim sistemul de bioeconomie circulară acolo e! Acum trebuie să-l readucem, să-l îmbunătățim. În Centrul nostru de Cercetări, Inovare și Promovare a Lemnului studiem conceptul de bioeconomie circulară în trei entități : gospodăria țărănească, forma asociativă (cooperative) și satul de munte. Revenind la gospodăria țărănească. În aceasta s-au dezvoltat valori, experiență și acolo găsim o simbioză între oameni, pământ, animale și mijloace de producție. Este un sistem unitar: omul este legat de pământ, pământul de om, își dau valoare reciprocă, împreună cu animalele și mijloacele de producție. Omul a respectat mereu natura, de secole, fără să treacă hotarul stabilit de Creația lui Dumnezeu. Puțină istorie, să-mi permiteți: între cele două războaie, s-a dezvoltat gospodăria țărănească și astfel a apărut o clasă socială foarte puternică: chiaburii, gospodarii satelor. Comuniștii i-au lichidat și s-a făcut agricultura socialistă. Noi, aici la munte, nu am fost cooperativizați, dar aveam de dat produse: lapte, ouă, carne, până și pana de gâscă. Nici nu și-au dat comuniștii seama că, punând această presiune, gospodăria țărănească de munte s-a dezvoltat. Banii pentru contracte nu erau mulți, dar erau buni. Laptele, carnea de vițel mergeau la export, pentru că proveneau dintr-o zonă deosebită, fără poluare, fără chimicale. A venit Revoluția, iar tot acest sistem, nemaifiind întreținut, s-a prăbușit, iar gospodăria țărănească s-a dezechilibrat. Omul nu a mai avut unde lucra, s-au desființat mii de locuri de muncă, acasă nu mai creștea nimic și atunci, generația de mijloc – cea mai în putere – a plecat din țară. Cine a rămas acasă ? Rămășițe ale unei gospodării tradiționale: bunicul, calul și nepotul. Și, uite așa, au apărut alte entități-păguboase: pământ fără familii, familii fără pământ-dezrădăcinați, fără identitate socială, și rămășițele de care spuneam (bunicul, calul și nepotul) care-i așteaptă pe cei plecați. Așa s-a stricat cel mai sănătos motor de dezvoltare al unei societăți normale. Noi, acum, venim cu proiecte care să ajute la întărirea acestei gospodării, să avem, din nou, un sat bun și viu, a declarat pentru forestmania.ro, Emil Iugan.
Emil Iugan a înțeles perfect că bioeconomia se concentrează pe transformarea resurselor biologice într-o gamă largă de produse și soluții inovatoare, inclusiv alimente, combustibili, materiale sustenabile și biomateriale. În principal, toată această industrie impusă de Emil Iugan se bazează pe principiile solide ale bioeconomiei precum biotehnologia, ingineria genetică, agricultura sustenabilă, silvicultura durabilă și managementul adecvat al resurselor naturale.
Pe de altă parte, acesta a dovedit, încă acum mai bine de un deceniu, că bioeconomia reprezintă o oportunitate importantă de a răspunde noilor provocări de mediu, garantând nu numai o sustenabilitate sporită, dar și sprijinirea dezvoltării rurale, o potențială reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, o sustenabilitate sporită a ciclului de producție și răspândirea inovației industriale de-a lungul întregului lanț de valoare.
Noi trebuie să cautăm, scrie și-n Biblie, cărările vechi!
Adică acele sisteme și modele care au funcționat bine. La Revoluție aveam trei lucruri foarte bune: o pădure bine administrată, o clasă socială de silvicultori și muncitori în industria forestieră cum nu o să mai aibă nicodată România și cum nu a avut Europa. Și trei: o industrie forestieră nu chiar la vârful Europei, dar în plutonul fruntaș, pentru că ni s-a permis să exploatăm de la stuful din Deltă, de la paiele din Bărăgan, salcia și plopul din Lunca Dunării, până sus în vârful muntelui. Asta pentru valorificarea superioară a lemnului și a produselor subsecvente pădurii. Nu o să mai avem niciodată pădure bine administrată, o industrie de frunte, oameni bine calificați. Asta pentru că am avut un lanț de producție funcțional, care astăzi s-a rupt, a dispărut. 1.256 de întreprinderi din acest lanț, în care munceau peste un milion de oameni, au fost distruse.
Avem două legi nescrise și care încă mai funcționează
Românul a trăit mereu bine împreună cu codrul, cu animalele. Toate uneltele sale au la bază lemnul. Iar cealaltă lege: românul bun nu taie niciodată un lemn din pădure fără știrea pădurarului.
Am promovat 3 acte normative cu impact pentru funcționarea MCID și pentru finanțarea cercetării românești:-am eficientizat activitatea instituțională și am redus birocraţia, prin eliminarea a 25% dintre posturile de conducere și a unei funcții de subsecretar de stat. De asemenea, am creat două departamente esențiale, fără funcții de conducere suplimentare: departamentul pentru Inteligență Artificială și Tehnologii Emergente, respectiv cel pentru Securitate Cibernetică, care vor monitoriza legislația și activitatea guvernamentală în IA și cybersecurity.
-am crescut la 120 numărul de beneficiari ai investiției 8 din C9 – PNRR, investiție care va aduce înapoi în ţară mințile românești geniale, cercetătorii români plecaţi în străinătate, dar și cercetătorii străini cu experienţă care să implementeze proiecte de cercetare fundamentală în România.-Normele metodologice de evaluare a performanţei organizaţiilor de cercetare au fost adoptate – avem acum criterii clare și concrete pentru evaluarea unitară, la nivel național, a organizațiilor de cercetare, care vor fi astfel integrate în Spaţiul European de Cercetare.
Am început anul cu dreptul! Grădina Urbană Transilvania este un proiect de impact regional care va genera noi oportunități de dezvoltare pentru orașul Beclean și împrejurimi. Mulțumesc tuturor pentru încredere!, spune Nicolae Moldovan.
Am fost tare bucuros să mă revăd cu Alin Ușeriu, bistrițean de-al meu, alături de care am fost voluntar încă de la 16 ani în unul dintre cele mai importante ONG-uri europene, cu sediul în Bistrița-Năsăud, Tășuleasa Social. Alături de Premierul României, dl. Marcel Ciolacu , Ministrul Economiei și Turismului, Dl. Radu Oprea și Dna. Roxana Mânzatu, secretar de stat, am discutat astăzi cu Alin Ușeriu și Marcel Iureș despre proiectul Via Transalvanica – ,,Drumul care Unește” și care reînvie 2000 de ani de istorie românească. Via Transilvanica va deveni un real motor de dezvoltare economică și turistică pentru zonele rurale și un ambasador extraordinar al ceea ce are minunat România: oamenii și locurile de vis, a precizat Bogdan Ivan.
