Joi, 30 iunie 2022, ora 17:00, sub egida Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna, va avea loc expoziţia: „ Din istoricul Mineritului Rodnean” şi lansare de carte: „Misterele geologice din regiunea Rodna”, autor Lucian Ion. Expoziţia va rămâne deschisă publicului vizitator în perioada 30 iunie – 29 iulie 2022.
Expoziţia îşi propune să aducă în atenţia publicului vizitator aspecte cu privire la practicarea mineritului în Munţii Rodnei de-a lungul secolelor.
Istoria Rodnei este strâns legată de meşteşugul mineritului. Mineritul s-a practicat la Rodna încă din antichitate „Pe timpul romanilor la Rodna se extrăgea plumb”. (N. Maghiar-St.Geţeanu –Din istoria mineritului în România”).
„Numeroase urme atestă practicarea mineritului din vremuri îndepărtate: mormane de zgură , vechi galerii, resturi de la o mică topitorie, dar şi un inel de aur din epoca bronzului. S-au mai identificat o serie de drumuri care mergeau spre vechile galerii, iar în săpături s-a găsit un opaiţ din lut care servea ca lampă de miner„ ( L.Păiuş – Monografia comunei Rodna Veche).
Rodna a cunoscut la începuturile evului mediu cea mai spectaculoasă dezvoltare. Minele de aur şi argint de aici au trezit un uriaş interes la curtea regilor arpadieni care şi-au întins de timpuriu stăpânirea asupra ţinutului de la izvoarele Someşului, încât se poate afirma că oraşul minier Rodna-exista încă din secolul al XII –lea.
Pentru a pune în valoare resursele miniere, dar şi pentru a asigura paza graniţei, pe aici trecând unul din drumurile cele mai frecventate, care lega ţinuturile de la est de Carpaţi de Transilvania, Rodna a beneficiat de o colonizare germană timpurie .
În 1224 Rodna devine district condus de comite regal, păstrând titlul „de Rodna”, cu administraţie proprie, juraţi, notari cu târg, monedă şi emblemă proprie. Dreptul de a avea monedă proprie a fost acordat de Andrei al II –lea în 1227, când a acordat privilegii orăşeneşti centrelor miniere.
Cea mai veche atestare documentară despre minele rodnene ne-o oferă cronicele ruseşti. Din însemnări reiese că la Rodna era mină, atelier de prelucrare a metalelor şi topitorii. Obiectele de argint, care erau făurite aici, cu mare pricepere, erau apreciate la curtea ducilor polono-ucrainieni, dar şi la cea a regelui Ungariei.
Zăcămintele feroase descoperite la începutul secolului al XIII-lea în această zona au determinat de-a lungul timpului creşteri demografice şi au făcut din localitatea Rodna o aşezare foarte importantă. Exploatările miniere au avut o influenţă deosebită atât asupra dezvoltării urbane a localităţii cât şi a întregului bazin superior a Someşului Mare .
La începutul secolului al XV –lea domnitorii moldoveni (Petru Rareş şi fiul lui Ilieş ) au exploatat aici aurul şi argintul. În sec. al XVII-lea saşii bistriţeni investesc în minele de la Rodna, pe care le exploatează alături de administraţia maghiară. În sec. al XVII-lea sunt menţionate existenţa unor topitorii care prelucrează minereurile extrase (plumb, aur , argint).
Secolul XX a reprezentat o perioadă de maximă exploatare a minereurilor complexe prin mecanizarea procesului tehnologic, prin deschiderea, pe lângă vechea mină de la Valea Vinului, a minei de la Valea Blaznei (1973), a minei Făget- Valea Mare (1981), a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Rodna – Flotaţie (1973), a unui iaz de decantare la Anieş şi a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Făget (1981). La minele rodnene s-a născut, în premieră pe ţară, metoda de extracţie cu front lung pe înclinare, susţinut de stâlpi hidraulici şi pilieri naturali.
Activitatea de extracţie si prelucrare a minereului la minele din Rodna a încetat în anul 2006, iar începând cu anul 2007 au început lucrările de conservare activă şi pasivă.
Expoziţia prezintă succint, aspecte ale exploatării miniere, unelte de lucru precum: opaiţe, ciocane de miner, baroase, burghie de perforat manual, dălţi, şpaclu ( răzuşcă ), secure pentru lucrări miniere, zgură de minereu, lingou de fontă, roata hont a unei roabe pentru transportat minereu, bidon pentru transportat carbit, saboţi de lemn, dar şi echipamente mai moderne cum ar fi perforatoare, macheta unui încărcător de minereu, lampa electrică sau un aparat de salvare a minerilor cu trusă de oxigen. Expoziţia este completată cu fotografii de arhivă a localitaţii Rodna dar și ale construcţiilor şi instalaţiilor de exploatare, spălare şi prelucrare a minereurilor complexe din secolele XIX și XX.
Ion Lucian de profesie inginer geolog s-a născut la data de 18 noiembrie 1945, sat Urleta, comuna Băneşti, judeţul Prahova. Absolvent al facultaţii de geologie din cadrul Universităţii Bucureşti, 1969.
După terminarea facultaţii lucrează în cadrul I.P.E.G Cluj ca inginer geolog, fiind detaşat în mai multe centre miniere din ţară dar şi din străinătate, unde a ocupat mai multe funcţii, efectuând atât muncă de teren cât şi de birou. La secţia Rodna a lucrat între ani 1978-1989.
Pasionat de munca sa, de bogăţia şi frumuseţea locurilor din zonele în care a activat ca geolog, l-a inspirat să scrie mai multe cărţi în care se regăsesc o parte din însemnările personale,n dar şi din cercetările şi descoperirile pe care le-a facut împreună cu echipa sa de prospecţiuni I.P.E.G Cluj.
Din lucrările publicate amintim: Cautători de aur din Carpaţi – 2007, Aurul Rodnei -2011, Zăcăminte strategice vol I -2013, Vol II- 2015 , Vol III şi IV – 2020, Geologi români la Palmira -2018, Aur şi telur la Baia de Arieş, Proiectul Silvanit – 2020, Mistere geologice din Regiunea Rodna – 2021, Celebra Roşie Montană – 2021, Districtul Zlatna-Valea Almaşului -2021, Profeţii geologice -2021, Telurul talismanul geologilor -2022, Aurul din Bucium -2020.
Aceste cărţi vor constitui un punct de referinţă pentru generaţiile viitoare.
