AFM a publicat lista câștigătorilor din Casa Verde Fotovoltaice 2024

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a publicat lista beneficiarilor care sunt eligibili în Programul Casa Verde Fotovoltaice 2024. Conform instituției de mediu, 20.836 de dosare au fost aprobate și titularii lor pot începe instalarea de panouri fotovoltaice, urmând a primi 30.000 lei ajutor de stat.

AFM a anunțat marți, 11 februarie, că a aprobat și publicat prima listă cu dosarele acceptate în cadrul Programului Casa Verde Fotovoltaice – sesiunea 2024.

„Mă bucur să anunț că, în cadrul ședinței Comitetului de Avizare de astăzi, am aprobat primii 20.836 de beneficiari – persoane fizice înscriși în Programul Casa Verde Fotovoltaice 2024. Aceștia pot începe instalarea panourilor fotovoltaice, contribuind astfel la reducerea facturilor la energie electrică și la tranziția către un consum sustenabil”, a declarat Adrian Corbu, vicepreședintele AFM.

Adrian Corbu a adăugat că restul beneficiarilor declarați eligibili de către instalatori vor fi aprobați în perioada următoare. ”Ne dorim să aprobăm cât mai curând și restul beneficiarilor declarați eligibili de către instalatori. Totuși, până la adoptarea de către Guvern a bugetului de venituri și cheltuieli al AFM pentru anul 2025, instituția poate opera în această lună în limita a 2/12 din bugetul anului precedent. Imediat ce bugetul instituției va fi aprobat, vom publica noi liste cu solicitanții acceptați în program”, a mai spus Adrian Corbu.

În 2024, aproape 66.000 de persoane fizice și 670 de unități de cult au solicitat sprijin prin acest program, urmărind să devină prosumatori în viitorul apropiat.

Lista dosarelor acceptate în cadrul acestui program este publicată pe site-ul www.afm.ro, la secțiunea aferentă Programului Casa Verde Fotovoltaice – sesiunea 2024 sau accesând documentul (link) de mai jos:

https://www.afm.ro/main/programe/sisteme_fotovoltaice/2025/lista_solicitanti_2024_pf_aprobati-2025_02_11.pdf

Alte 19 străzi urmează să fie iluminate în Bistrița

Lucrările de extindere și modernizare a rețelelor de iluminat public pe 19 străzi din Bistrița vor fi demarate imediat după finalizarea procedurii de achiziție publică aflată în curs de derulare în faza contestațiilor, foarte probabil în această primăvară.

Acestea sunt: Bela Bartok, Dinu Lipatti, George Enescu, Ioan Căianu, Tiberiu Brediceanu, Compozitorilor, Cimitirului, Bistriței, Agronomului, Gheorghe Dima, Intrarea Castanului, Intrarea Cireșului, Aleea Clopoțeilor, Aleea Iasomiei, Ion Vidu, Lempeș, Intrarea Toporașului, Intrarea Turturelelor, Intrarea Vișinului.

Valoarea estimată a investiției este de peste 4,5 milioane lei.

Se vor realiza rețele de iluminat public pe o lungime de peste 5.000 de metri liniari, urmând să fie montate copuri de iluminat de tip LED.

Se fac înscrieri pentru Semimaratonul Eroilor Invictus

S-a dat startul înscrierilor pentru ediția a 3-a a Semimaratonului Eroilor Invictus, care va avea loc în centrul Bistriței în data de 31 mai 2025.

Evenimentul este organizat cu scopul de a sărbători prin sport Ziua Eroilor (29 mai), alături de militarii care s-au întors cu răni fizice sau psihice din teatrele de operații: ”În această zi îi sărbătorim pe toți cei care se simt sau au nevoie de motivația necesară să fie invictus în viața lor!”.

Vor avea loc următoarele categorii de probe: Semimaraton – 21 km; Cros – 5 km; Cursa populară – 2 km; Cursa copiilor – 550, 750 și 900 m.
Înscrierile se fac online pe https://semimaratonuleroilor.ro/, acolo unde puteți găsi detalii despre trasee, probe și alte informații utile.

A început ridicarea mașinilor abandonate și rablelor din Bistrița

De la începutul anului și până în prezent au fost ridicate 4 autovehicule abandonate. Un număr de 16 autovehicule au fost, de asemenea, înregistrate de la începutul acestui an, în vederea efectuării de verificări suplimentare conform prevederilor Legii 421/2002.

În anul 2024 au fost ridicate 100 de autovehicule, fie prin reacția proprietarilor la somațiile emise de polițiștii locali, fie prin demersurile administrative ale Primăriei Bistrița.

”Aceste intervenții fac parte dintr-un program coordonat de Poliția Locală Bistrița, menit să gestioneze și să elimine mașinile abandonate pe domeniul public al municipiului. Dacă observați pe domeniul public al municipiului vehicule despre care aveți suspiciunea că sunt abandonate sau fără proprietar, vă rugăm să sesizați dispeceratul Poliției Locale la numărul 0263/239 376, pentru a efectua verificările conform prevederilor Legii 421/2002”, a transmis Poliția Locală Bistrița.

Huliganii de la BIG au fost condamnați la închisoare. Unul dintre ei, minor, într-un centru de corecție

Tribunalul Bistrița-Năsăud s-a pronunțat în cazul atacului violent petrecut la începutul lunii mai 2023, când doi studenți au fost agresați în parcul din spatele bisericii de la Big de patru tineri care le-au cerut bani și droguri.

Unul dintre studenți, în vârstă de 20 de ani, era student la Conservator. În jurul orei 22.00, s-a întâlnit cu un fost coleg de liceu, iar cei doi au rămas în parc la discuții. La scurt timp, au fost abordați de patru indivizi care le-au cerut bani și droguri. Agresorii erau înarmați cu un pistol cu bile și o macetă. Victimele au fost forțate să îngenuncheze și percheziționate, iar apoi trântite la pământ. Studentul la Conservator, care a încercat să se ridice, a fost bătut cu brutalitate.

Polițiștii i-au identificat rapid pe agresori, cu vârste cuprinse între 14 și 20 de ani, provenind din Viișoara, Bistrița și Dorolea.

Cel mai în vârstă dintre ei, un tânăr de 20 de ani din Viișoara, avea asupra sa un pistol airsoft și o armă albă. Trei dintre atacatori au fost reținuți, iar pe 6 mai 2023, judecătorii au emis mandate de arestare preventivă pentru Sorin Samir L., Sebastian Alin H. și Denis Vlăduț M. Al patrulea, fiind minor, a fost arestat abia în luna iulie.

În ianuarie 2024, Tribunalul Bistrița-Năsăud a decis înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu, iar pe 10 februarie 2025 a fost pronunțată sentința.

Magistrații au hotărât ca Sorin Samir L. să fie condamnat la 7 ani și 4 luni de închisoare cu executare pentru tentativă la tâlhărie calificată, port și folosire fără drept de obiecte periculoase, precum și ultraj contra bunelor moravuri. Din această pedeapsă a fost scăzută perioada reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu, astfel că va mai avea de executat 5 ani și 7 luni de detenție.

Denis Vlăduț M. și Sebastian Alin H. au primit fiecare câte 2 ani și 11 luni de închisoare, din care au fost deduse perioadele petrecute în detenție. Ambii mai au de executat câte 4 luni.

Claudiu Alin L., fiind minor, a fost condamnat la internare într-un centru educativ pentru o perioadă de 1 an și 6 luni, din care s-a scăzut durata reținerii și arestului, astfel că mai are de executat o lună.

În plus, instanța a decis ca cei patru să plătească în solidar daune morale de 100.000 de lei victimelor. Având în vedere situația lor financiară, este puțin probabil ca această sumă să fie achitată.

 

foto: Bistrițeanul.ro

Tranzacțiile cu locuințe, în scădere la începutul lui 2025

Conform datelor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), piața imobiliară din Bistrița-Năsăud a înregistrat o scădere a tranzacțiilor cu locuințe în prima lună a anului 2025.

În ianuarie, în Bistrița-Năsăud au fost înregistrate 89 tranzacții, comparativ cu 102 în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o scădere de 12,7%.

Această tendință de scădere este observată la nivel național, unde s-au înregistrat 8.400 de tranzacții imobiliare cu locuințe în ianuarie 2025, în scădere cu 17% față de ianuarie 2024. Majoritatea județelor din țară au raportat scăderi ale numărului de tranzacții comparativ cu anul precedent.

În contrast cu tendința generală, doar 8 județe din România au înregistrat o creștere a numărului de tranzacții imobiliare. Un exemplu este județul Botoșani, unde numărul tranzacțiilor s-a dublat în ianuarie 2025.

Scăderea înregistrată în Bistrița-Năsăud este sub media națională, ceea ce sugerează că piața imobiliară locală ar putea fi mai stabilă decât în alte regiuni ale țării.

Primăria Bistrița, alături de campania pentru utilizarea responsabilă a numărului de urgență 112

Astăzi, cu ocazia Zilei Europene a Numărului de Urgență 112, Primăria Bistrița se alătură celor 115 instituții publice și organizații private din România în campania de conștientizare a importanței apelării responsabile a acestui serviciu vital.

Ca gest simbolic, clădirea Primăriei Bistrița va fi iluminată în roșu, un mesaj vizual puternic care subliniază rolul esențial al numărului 112 în salvarea de vieți. 112 salvează vieți, iar utilizarea sa responsabilă face diferența, a transmis Gabriel Lazany, subliniind necesitatea apelării acestuia doar în cazuri reale de urgență.

Apelul la 112 trebuie făcut doar în situații în care viața, proprietatea sau mediul sunt în pericol. Este esențial să conștientizăm importanța acestui serviciu și să nu îl utilizăm abuziv, a adăugat reprezentantul Primăriei Bistrița.

Totodată, municipalitatea își exprimă recunoștința față de toți salvatorii care, zi de zi, răspund cu promptitudine și profesionalism fiecărui apel de urgență.

Evenimentul din acest an reiterează necesitatea unei educații constante privind utilizarea responsabilă a numărului unic de urgență, contribuind astfel la eficientizarea intervențiilor și la protejarea vieților omenești.

O masă caldă – în câte comune din Bistrița-Năsăud se aplică în școli

Vești bune pentru elevii din mai multe localități din județ! Un nou set de școli din județ va beneficia de programul „Masa caldă în școli”, ceea ce înseamnă că elevii vor primi zilnic o masă gratuită, contribuind astfel la un proces educațional mai eficient și la reducerea abandonului școlar.

Iată lista unităților de învățământ care vor face parte din acest program:

Matei – Școala Gimnazială Matei

Corvinești – Școala Gimnazială „Vasile Grigore Borgovan”

Tiha Bârgăului – Școala Gimnazială Tiha Bârgăului

Tureac – Școala Gimnazială Tureac

Parva – Școala Gimnazială „Vasile Scurtu”

Târlișua – Școala Profesională Târlișua

Livezile – Școala Gimnazială Livezile

Leșu – Școala Gimnazială Nr. 1 Leșu

Sânmihaiu de Câmpie – Școala Gimnazială Sânmihaiu de Câmpie

Sângeorz-Băi – Școala Gimnazială „Artemiu Publiu Alexi”

Năsăud – Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”

Beclean – Școala Gimnazială „Grigore Silași”

Dumitra – Școala Gimnazială Dumitra

Nimigea de Jos – Școala Gimnazială „Viorel Nimigeanu”

Braniștea – Școala Gimnazială Braniștea și Școala Gimnazială Cireșoaia

Josenii Bârgăului – Școala Gimnazială „Aurel Rău”

Bistrița – Școala Gimnazială nr. 4 și Școala Gimnazială nr. 7

Programul „Masa caldă în școli” are ca scop sprijinirea elevilor și încurajarea participării la cursuri, oferindu-le o alimentație adecvată pe parcursul zilei.

O trotinetă electrică a luat foc, la încărcat, într-un bloc de pe Năsăudului

 

Trei echipaje de pompieri cu autospeciale de intervenție și un echipaj de prim ajutor SMURD din cadrul Detașamentului de Pompieri Bistrița.

Sesizarea cu fum a fost făcută intr-o scară de bloc de pe strada Năsăudului din municipiul Bistrița (posibil explozie, zgomot puternic).

Evenimentul a fost provocat de un incendiu izbucnit la o trotineta electrică sub tensiune (pusă la încărcat), fără pagube materiale suplimentare. Apartamentul a fost inundat cu fum, nicio persoană nu a fost rănită în urma acestui incident. ISU BN

BREAKING NEWS: Președintele României a DEMISIONAT

Președintele Klaus Iohannis a demisionat. Decizia, după o discuție cu liderii coaliției de guvernare și după ce opoziția a inițiat procedura de suspendare în parlament. Președintele Senatului, Ilie Bolojan, va prelua interimar funcția de președinte al României, până la alegerea unui nou președinte, în luna mai.

Suspendarea președintelui este un demers inutil, pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție, după alegerea noului președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată n-am încălcat Constituția și este un demers păgubos. De aici, toată lumea pierde, nimeni nu câștigă”, a declarat Klaus Iohannis, după o întâlnire cu liderii coaliției de guvernare.

Peste puține zile, în Parlament se va vota suspendarea mea, iar România va intra în criză, pentru că se declanșează referendumul de demitere a președintelui. Acest demers va avea efecte în plan intern și, din păcate, în plan extern. În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite președintele, după ce a început procedura de alegere a unui nou președinte. Nu va înțelege nimeni ce rost are un astfel de demers când președintele în funcție va pleca oricum. Vom fi de râsul lumii, mai pe românește. Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcție. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România! , a mai spus Iohannis.

Decizia a fost anticipată de candidatul la președinție, Crin Antonescu, care, duminică seara, a declarat la TVR Info că liderii coaliției ar putea discuta cu Iohannis plecarea acestuia din funcție, pentru a evita scenariul suspendării sale în parlament.

Mandatul lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie 2024, dar a fost prelungit prin decizia CCR care a anulat alegerile prezidențiale din noiembrie și în care Curtea a arătat că, potrivit Constituției, președintele rămâne în funcție până noul președinte depune jurământul. Totuși, demisia lui Klaus Iohannis a fost larg cerută, sau măcar sugerată de liderii politici, care au considerat că prezența sa la Cotroceni amplifică nemulțumirile populației și favorizează alegerea unui președinte extremist. Potrivit propriilor declarații ale președintelui Iohannis, serviciile secrete nu au putut preveni interferența Rusiei în alegerile prezidențiale, un eșec care a afectat grav democrația românească.

În vârstă acum de 65 de ani, Klaus Iohannis a obținut primul mandat de președinte al României la finalul anului 2014, când a câștigat alegerile prezidențiale împotriva lui Victor Ponta. Al doilea mandat l-a câștigat cinci ani mai târziu, în 2019, intrând în turul doi cu Viorica Dăncilă. Atât în 2014 cât și în 2019 Klaus Iohannis a fost susținut de PNL.

Înainte de a deveni președinte, Iohannis a fost profesor de fizică la Sibiu, inspector școlar și primar al orașului pentru mai multe mandate consecutive. În ciuda aprecierii de care s-a bucurat în rândul cetățenilor din Sibiu și chiar dacă a obținut două mandate de președinte, în cei 10 ani petrecuți la Cotroceni Klaus Iohannis a trecut printr-o serie de momente controversate.

Cea mai importantă dintre ele a fost legate de numărul mare al caselor deținute, despre care a spus că le-ar fi cumpărat cu banii din meditații. În 2015 a pierdut un prim proces privind proprietatea asupra unui imobil din Sibiu, despre care s-a dovedit că l-a cumpărat de la o persoană care îl dobândise în mod ilegal. Imobilul pierdut atunci fusese închiriat de Klaus Iohannis unei bănci austriece, timp de 17 ani, și i-a adus 300.000 de euro, bani pe care familia prezidențială trebuie să îi restituie statului. Suma a fost însă folosită pentru achiziționarea altor trei imobile, pe care, de asemenea, le-a închiriat.

Cariera politică a lui Klaus Iohannis a fost marcată semnificativ de incendiul de la Colectiv, din 2015. În urma anchetei s-a stabilit că patronul clubului primise ilegal autorizație de funcționare, iar președintele a preluat fenomenul politic “corupția ucide” beneficiind de simpatia unei părți a populației.

Președintele Iohannis a ieșit în stradă în 2017, la două săptămâni de la învestirea guvernului PSD, condus de Sorin Grindeanu, pentru a bloca Ordonanța 13, care acorda o amnistie mascată persoanelor anchetate pentru corupție. Dar, în 2018, Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, deși anterior se opusese acestei măsuri. CCR a decis la momentul respectiv că Kovesi ar trebui revocată din funcție și i-a cerut lui Iohannis să facă acest lucru. Președintele a dus actul la îndeplinire pentru a evita propria suspendare din funcție, dar ulterior Kovesi a câștigat la Cedo procesul împotriva CCR și a deciziei lui Iohannis, iar apoi a devenit primul procuror-șef al Parchetului European.

Al doilea mandat al lui Klaus Iohannis, început în 2019, a fost marcat de și mai multe controverse. După perioada de pandemie, în care președintele a impus starea de urgență și a apărut permanent la televizor pentru a coordona răspunsul autorităților și reacția populației, președintele a adus din nou PSD la guvernare, într-o alianță cu PNL, deși el a câștigat alegerile printr-un discurs puternic împotriva acestui partid. Mai târziu, Iohannis a lăsat de înțeles că o mare alianță de guvernare ar fi fost necesară în contextul iminenței invaziei ruse în Ucraina. De altfel, România, alături de Polonia și alte țări, a activat Articolul 4 din Carta NATO (referitor la situația în care un membru se simte amenințat), imediat ce invazia a debutat, în februarie 2022. Acest lucru a permis relocarea unei forțe multinaționale semnificative în România, pentru descurajarea unei eventuale agresiuni ruse. Pe parcursul războiului, România s-a poziționat ca aliat important al Ucrainei, nu numai prin preluarea a milioane de refugiați, dar și prin asigurarea unor rute de aprovizionare cu armament.

Al doilea mandat al președintelui Iohannis a fost marcat de călătorii lungi și costisitoare, care au atras indignarea publicului, mai ales că o parte a acestora au fost greu de justificat prin prisma necesității sau utilității lor. Refuzul autorităților de a desecretiza sumele cheltuite în acest sens, sau pentru amenajarea unei reședințe pe care familia Iohannis urma să o ocupe după încheierea mandatului, au creat de asemenea tensiuni și controverse, majoritatea liderilor politici considerând că, alături de prelungirea mandatului de președinte, aceste fapte au contribuit la ascensiunea extremismului în România.