Biblioteca ICRM recomandă: Liviu REBREANU
Cu ocazia Zilei Limbii Române (31 august) și împlinirii a 80 de ani de la moartea creatorului romanului românesc modern, propunem un nou documentar în cadrul programului nostru anual de promovare a scriitorilor români prin cinematografie:
Clasici grozavi: Liviu Rebreanu (România, 2017, 46`, VOSE)
Producido por Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud sobre un guion de 𝐋𝐚𝐯𝐢𝐧𝐢𝐚 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐚𝐧.
V, 30 august, ora 19.00
Sala de evenimente a Institutului Cultural Român Madrid (Pl. del Cordón, 1)
Liviu REBREANU (27 noiembrie 1885, Târlișua – 1 septembrie 1944, Șutefănești) a fost un romancier, dramaturg, jurnalist și traducător, membru al Academiei Române, fost director al Teatrului Național București, președinte al Societății Scriitorilor Români și vicepreședinte al Consiliului Director al Radiodifuziunii. Este unul dintre cei mai importanți autori canonici ai literaturii române și creatorul romanului românesc modern.
Rebreanu a fost crescut într-o familie numeroasă, alături de cei 13 frați ai săi, în satul Târlișua (azi judetul Bistrita-Năsăud) despre care spunea „aici am intrat în contact cu țăranul român, aici l-am cunoscut mai bine, aici i-am absorbit toate suferințele și visele… „. Tatăl său a fost profesorul Vasile Rebreanu, iar mama sa provenea dintr-o familie de fermieri. Familia sa și locuitorii satului au servit drept model pentru multe dintre lucrările sale, unde a reușit să abordeze o largă varietate de teme și să surprindă aspecte ale existenței umane în complexitate socială și psihologică.
Asemenea poeţilor George Coşbuc şi Andrei Mureşanu, este considerat „fiu al raionului Bistriţa-Năsăud”, întâi născut acolo, urmând a fi crescut şi studiat acolo şi apoi, post mortem, pentru a numi mai multe şcoli, biblioteci şi străzi din tot raionul (cum ar fi Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” în Bistrița, sau strada principală din centrul istoric al orașului).
A început să scrie când era încă la școală, dar fără publicare și unele dintre scrierile sale i-au servit ulterior pentru a crea lucrări mai ample și mai mature. La 1 noiembrie 1908 a debutat în presă, în revista „Luceafărul” Sibiului, unde a apărut romanul său „Codrea” și unde a publicat și romanele „Ofilire” (1908), „Răfuială” (1909) și „Nevasta” (1911).
În februarie 1910, la solicitarea guvernului austro-ungar, pentru activitatea publicitară în slujba românilor din Transilvania, Rebreanu a fost arestat și închis la Văcărești, unde a terminat romanul „Culcuțul”. A fost transferat la închisoarea Gyula, din Imperiul Austro-Ungar, până în august 1910, unde a scris „Golanii” și a început să traducă volumul de povestiri „Lelki kalandok (Aventuri spirituale)” al scriitorului maghiar Gyula Szini.
Între 1910 și 1912 a lucrat pentru mai multe reviste culturale, scriind despre teatru, muzică și literatură, a tradus „Hoții” de Schiller și „El official” de Franz Molnar și a lansat, de asemenea, revista bilunară „El teatro”.
Liviu Rebreanu este considerat autorul primului roman obiectiv al literaturii române, „Ion” (subtitrat „Vocea Pământului, Vocea iubirii”), publicat în 1920 și premiat de Academia Română, care i-a acordat prestigiosul Premiu Năsturel-Herescu.
El este, de asemenea, autorul primului roman de analiză psihologică în proza românească, „Pădurea spânzurătorilor”, publicat în 1922, retipărit în 1925, 1926, 1928, 1929, 1930, 1940 și tradus în nu mai puțin de douăzeci de limbi. Pentru acest roman, este inspirat din experiența fratelui său Emil Rebreanu, ofițer de armată austro-ungară, spânzurat pentru spionaj și dezertare în 1917, în timpul Primului Război Mondial. A primit „Marele Premiu pentru roman” al Societății Scriitorilor Români în 1924.
Spre sfârșitul vieții sale, Rebreanu a scris alte câteva romane, atât polițiști, cât și paralegali, precum „Adam și Eva”, pe tema metempsicozei, sau „Gorila” și „Jarro”, care descria mediul intelectual și scrierile ziarelor interbelice.
Dacă Sadoveanu este rapsodia literaturii române moderne, Rebreanu este romancierul său, a declarat George Călinescu, unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile.
Intrare gratuită, vă rugăm să confirmați: icrmadrid@icr.ro
Va asteptam cu drag!
