Înghețul a făcut prăpăd în județ! Care sunt cele mai afectate zone
Redacția Actual
Înghețul a făcut prăpăd în județ! Care sunt cele mai afectate zone

După ce mai multe zile la rând s-au înregistrat temperaturi scăzute, chiar și de minus 9 grade Celsius, producția de fructe de pe 648,54 ha de livezi din municipiul Bistrița și din comunele: Ciceu Mihăiești, Dipșa, Budacu de Jos, Teaca, Petru Rareș, Cetate, Monor și Braniștea este compromisă potrivit datelor colectate de Direcția pentru Agricultură Bistrița-Năsăud de la primării.

Livezile de cireși au fost afectate în proporție de 90% astfel: Stațiunea Pomicolă Bistrița a raportat pierderi pe 11,24 ha, Livada Ursului (Viorel Hodnogi) pe 10 ha la Cetate, Pombis SA pe 7,83 ha la Ciceu Mihăiești, Ferma Pomicolă Jelna pe 5,57 ha, Andrei Pântea pe 4,7 ha la Teaca, Octat Drăgan SRL Bistrița pe 2 ha, Adelina Gyorke pe 1,51 ha la Dipșa, iar Ionuț Simionca pe 1,2 ha la Budacu de Jos.

Livezile de meri au fost calamitate în proporție de 80%: Pombis SA – 76,47ha la Ciceu Mihăiești și 37,64 ha la Dipșa, Stațiunea Pomicolă Bistrița – 35,37 ha, Livada Ursului – 25,5 ha, Octat Drăgan – 16 ha, Ferma Pomicolă Jelna – 7,27 ha, Andrei Pântea – 3,75 ha, Cristina Gabriela Mureșan – 2,2 ha, Dumitru Mureșan – 1,9 ha, Gyorke Adelina – 1,21 ha, Agrofruct Ciceu Mihăiești – 1 ha.

Livezile de pruni au fost calamitate în proporție de 50%: Pombis SA – 43,29 ha la Ciceu Mihăiești, Livada Ursului – 20 ha, Stațiunea Pomicolă Bistrița – 6,22 ha, Agrofruct – 5,77 ha, Gyorke Adelina – 2,48 ha și Ionuț Simionca – 1,21 ha.

Înghețul a mai afectat și livezile de peri astfel: 0,39 ha la Dipșa la Adelina Gyorke, 0,41 ha la Stațiunea Pomicolă Bistrița, unde a mai fost afectat și un ha de teren cultivat cu arbuști fructiferi și 0,17 ha cu coacăz.

La Braniștea, au fost depuse 224 de cereri de despăgubiri pentru o suprafață totală de 312 ha cultivată cu cireși, dar și cu alte specii de pomi fructiferi.

Comisii din care fac parte reprezentanți ai Direcției pentru Agricultură, ai UAT și ai APIA se deplasează în teren ca să facă evaluarea pagubelor, urmând să fie solicitate despăgubiri de la stat.

Etapa națională a Olimpiadei de Tehnologii – domeniul ”Fabricarea produselor din lemn” se va desfășura în perioada 22-27 aprilie la Liceul Tehnologic Bistrița
Redacția Actual
Etapa națională a Olimpiadei de Tehnologii – domeniul ”Fabricarea produselor din lemn” se va desfășura în perioada 22-27 aprilie la Liceul Tehnologic Bistrița

Etapa națională a Olimpiadei de Tehnologii – domeniul ”Fabricarea produselor din lemn” se va desfășura în perioada 22-27 aprilie la Liceul Tehnologic Bistrița.

Olimpiada reunește 26 de elevi din întreaga țară, alături de 11 profesori însoțitori și 13 membrii ai comisiei centrale. Participanții vor concura la probă teoretică și cea practică a specializării ”Fabricarea produselor din lemn”, întrecându-se pentru a-și demonstra competențele și creativitatea în domeniu.

Deschiderea oficială a olimpiadei va avea loc marți 23 aprilie, începând cu ora 18.00, la Complexul Muzeal. Evenimentul va include momente festive și un cuvânt de bun venit adresat de organizatori și oficialități locale.

Elevii calificați în această etapă a competiției își vor demonstra cunoștințele în cadrul probei teoretice programate vineri 24 aprilie, urmând ca sâmbătă 26 aprilie să le fie evaluate abilitățile practice. Meritele celor mai buni dintre elevii participanți vor fi  recunoscute în cadrul festivității de premiere ce va avea loc sâmbătă 26 aprilie, la Complexul Muzeal.

În pauza dintre probele olimpiadei, gazdele evenimentului vor organiza activități educativ-recreative, care includ vizite la obiectivele turistice din Bistrița, Castelul Teleki din Posmuș. O activitate specială include vizita la Școala de lemnărit Ars Fabrilis, unde participanții la olimpiadă pot observa uneltele de prelucrare manuală a lemnului, precum și etapele de prelucrare a lemnului.

Organizată de Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud, în colaborare cu Ministerul Educației, această competiție națională reprezintă o oportunitate valoroasă de afirmare pentru elevii din învățământul tehnologic și o platformă de promovare a excelenței în educație.

Alte informații legate de organizarea și desfășurarea competiției se regăsesc pe pagina olimpiada.liceultehnologic.ro.

Miercurea Mare: Ce înseamnă și ce trebuie să facem
Redacția Actual
Miercurea Mare: Ce înseamnă și ce trebuie să facem

În Miercurea Mare, a treia zi din Săptămâna Patimilor, credincioșii ortodocși își amintesc un moment important din ultimele zile ale lui Iisus Hristos pe pământ: vânzarea Lui de către Iuda Iscarioteanul.

Ce se face în Miercurea Mare

În seara de miercuri, în biserici se săvârșește Denia din Joia Mare, pentru că deniile se oficiază cu o zi înainte de ziua liturgică propriu-zisă. La această denie, se pune accentul pe femeia păcătoasă care a uns cu mir picioarele lui Iisus și pe vânzarea lui Iisus pentru 30 de arginți de către Iuda.

Miercurea Mare este zi de post aspru, unii ținând chiar post negru (fără mâncare și apă până seara). Nu se consumă carne, ouă, lactate, și în multe zone, nici ulei sau vin.

Tradițional, până în Miercurea Mare (sau maxim Joia Mare), se face curățenie în case și curți, pentru a întâmpina cum se cuvine Învierea. Se spală geamuri, se văruiesc pomii, se schimbă perdelele și se spală covoarele.

În unele locuri, încep pregătirile pentru coacerea cozonacilor și pască, deși multe gospodine le lasă pentru Joia Mare

Dacă nu termini curățenia până miercuri, ”Joimărița te pedepsește”

În unele zone, se spune că Joimărița, o ființă mitologică (asemănătoare unei bătrâne rele), vine noaptea și îi pedepsește pe cei leneși sau care n-au terminat curățenia și torsul lânii până în Miercurea Mare sau Joia Mare. Se crede că Joimărița „arde degetele femeilor leneșe” sau le face alte necazuri.

Mai ales în sate, se spune că nu e bine să mai tai găini sau alte animale după Miercurea Mare, ca să nu ai ghinion sau parte boli în familie. Tot ce ține de pregătirea cărnii trebuia făcut până în această zi.