Meșterul popular GHEORGHE (Gicu) COBUȚ din Tureac va reprezenta județul Bistrița-Năsăud la FESTIVALUL TRADIȚIILOR ROMÂNEȘTI din CHIȘINĂU – REPUBLICA MOLDOVA 2025

Meșterul popular GHEORGHE (Gicu) COBUȚ din Tureac va reprezenta județul Bistrița-Năsăud la FESTIVALUL TRADIȚIILOR ROMÂNEȘTI din CHIȘINĂU – REPUBLICA MOLDOVA, 2025.

Guvernul României, prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, organizează la Chișinău, în perioada 24 – 25 mai 2025, a III-a ediție a Festivalului Tradițiilor Românești. Evenimentul se va desfășura în Piața Marii Adunări Naționale și este dedicat promovării patrimoniului cultural românesc, reunind meșteri populari, artiști, iubitori de folclor și tradiție din toate zonele etnografice românești. Evenimentul va include: expoziții de obiecte tradiționale, ateliere de creație pe diverse genuri de meșteșuguri, program artistic de muzică și dans popular.
În acest context, Asociația Obștească „Uniunea Meșterilor Populari din Moldova”, președinte: doamna Diana Dicusarî, în calitate de coorganizator al evenimentului, l-a invitat pe meșterul popular GHEORGHE (Gicu) COBUȚ din Tureac să participe la Târgul Meșterilor Populari cu o expoziție de creații populare.
În localitatea Tureac, jud. Bistrița-Năsăud, cojocarul Gheorghe (Gicu) COBUȚ deține un valoros atelier de creație, atent organizat și înzestrat cu toate cele necesare artei sale, un loc ce merită vizitat și căutat de cei preocupați de prelucrarea artistică a pieilor și de cojocărit. Domnia sa duce mai departe acest meșteșug migălos, învățat cu răbdare și în ani de zile, realizând piese de port țărănesc unice prin ornamentica și modelele specifice Văii Bârgăului, purtate cu drag de oamenii locului, ai zonei și ai țării. Printre produsele tradiționale pe care le creează se numără: cojoace, pieptare înfundate, pieptare deschise, pieptare albe și negre, cu trifoaie brodate manual cu mătase neagră sau multicoloră, chimire, curele, opinci, cușme, guburi etc.
Meșterul Gheorghe (Gicu) COBUȚ poartă cu mândrie și cinste adevăratele costume populare din zona Văii Bârgăului, fiind un cojocar desăvârșit și un fierar renumit din Tureac, devenind în ultimii ani un reprezentant de seamă al județului Bistrița-Năsăud, la prestigioase expoziții și târguri naționale de artă populară. Totodată, domnia sa este priceput și la alte îndeletniciri tradiționale, fiind un exemplu în comunitate de hărnicie și seriozitate în meseriile practicate, iar casa sa este demnă de un autentic creator și român adevărat.
Astfel, meșterul cojocar și fierar GHEORGHE (Gicu) COBUȚ din Tureac va fi la Chișinău parte a acestui eveniment de suflet, care celebrează bogăția și diversitatea culturii românești, consolidând relațiile de colaborare și prietenie în acest domeniu între meșterii și creatorii populari din România și Republica Moldova.

Material realizat de Emilia Ometiță.
Foto. Arhiva CJC BN

Diana Morar, reacție după derapajul lui Simion care îl numește pe Nicușor Dan “autist”

„Sunt mama unui copil cu autism. Fac apel către toți părinții de copii care sunt diagnosticați cu autism, să iasă duminică la vot și să apere drepturile și demnitatea copiilor, tinerilor și adulților speciali!

Nu putem sta deoparte și să lăsăm un personaj care desconsideră copiii noștri, să se cațere pe scaunul de președinte al țării. Gândiți-vă cum va arăta viitorul copiilor noștri dacă acest impostor va reuși să ocupe funcția cea mai importantă din statul român, când el folosește o afecțiune medicală ca pe o injurie!

Inacceptabil! Acest comportament este exclusiv reprobabil și trebuie sancționat! Puterea este în noi!
Diferit, nu înseamnă inferior!
Ne vedem duminică la urne, uniți, cu toții!”
, a transmis pe contul său personal de Facebook, avocatul Diana Morar.

A fost organizat la Sângeorz-Băi evenimentul de lansare a proiectului „Coridor de mobilitate urbană cu 3 obiective de investiție”

Astăzi, la Sângeorz-Băi, a avut loc evenimentul de lansare a proiectului „Coridor de mobilitate urbană cu 3 obiective de investiție”. Vorbim de o investiție majoră de peste 10 milioane de euro, finanțată prin ADR Nord-Vest, cu impact direct asupra calității vieții și mobilității urbane.

Proiectul include:
Modernizarea și extinderea infrastructurii pentru transportul public;
🚲 dezvoltarea pistelor de biciclete și traseelor pietonale;
🌱 măsuri clare pentru protejarea mediului.

🔧 Un element-cheie al proiectului: construcția unui pod nou peste râul Someșul Mare, care va asigura legătura între cele două coridoare de mobilitate și va fluidiza circulația între zonele orașului.

🗺️ Cele două coridoare de mobilitate vor lega zone-cheie din oraș:

Cormaia – DN17D – Str. Someșului – Str. Sălciilor – Mobilitate Delta
Centru – Mobilitate Delta – Str. Sălciilor – Str. Someșului – Centru

📆 Contractul de finanțare a fost semnat în noiembrie 2024, iar implementarea proiectului se va derula pe o perioadă de 40 de luni, cu termen de finalizare în martie 2028.

Mulțumim tuturor celor prezenți astăzi și tuturor cetățenilor care susțin modernizarea orașului nostru! Continuăm împreună – pentru un Sângeorz-Băi modern, verde și accesibil! 🌍

Noaptea Muzeelor: Vernisaje – ”Armonii vegetale”, ”Atlantida. Lumi pierdute”

Cu ocazia evenimentului Noaptea Muzeelor, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud organizează sâmbătă 17 mai, ora 17.30, vernisajul expoziției ”Armonii vegetale”.

Expoziția personală a artistei Ileana Rus reunește lucrări realizate prin tehnica de lucru pe care japonezii au numit-o oshibana (plantă presată).

Sunteți invitați la o întâlnire inedită cu natura, transpusă în lucrări realizate cu migală și rafinament, în cadrul căreia artista transformă frunzele, florile și tulpinile în adevărate opere de artă, folosind o tehnică delicată de presare și uscare a plantelor naturale. Fiecare element este atent ales și aranjat pentru a crea compoziții unice, care păstrează vie emoția și frumusețea fiecărui anotimp. În mâinile ei, natura devine o formă de expresie artistică, subtilă și profundă.

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET) și Museum Europäischer Kulturen (MEK) din Berlin, Koordinierung Ostmittel und Südosteuropa vă invită sâmbătă 17 mai, de la ora 18.00, la vernisajul expoziției ”Atlantida. Lumi pierdute”.

Suprafețe de apă ondulate, o clopotniță în câmpul arat, ziduri care ies din rădăcini, uși care se deschid în camere goale. Imaginile și obiectele din expoziție spun povești despre lumi pierdute. Atlantida este metafora care a inspirat o cercetare a mai multor specialiști din muzeele din estul și centrul Europei și are ca temă dispariția unor comunități. Expoziția ”Atlantida. Lumi pierdute” conține imagini și obiecte vechi, însoțite de instalații sonore care le spun poveștile.

”Atlantida. Lumi pierdute” prezintă 23 de așezări dispărute sau pe cale de dispariție din peisajele Europei Centrale și este rezultatul muncii unor cercetători din Ungaria, România, Serbia, Croația și Slovenia care au vizitat în 2024 satele sau fostele lor locații, au discutat cu localnicii și au colectat povești, obiecte și fotografii.

Istoria fiecărei așezări este diferită, diverse motive slăbindu-le rezistența sau ducând la dispariția lor. Motivele dispariției așezărilor variază în funcție de regiune și epocă. Mii de așezări europene au dispărut din cauza războaielor, a mișcărilor de refugiați asociate și a deplasărilor forțate. Dispariția așezărilor mai mici pare adesea să fie determinată în primul rând de factori economici. Satele românești selectate sunt Ada-Kaleh, Herepea, Lindenfeld și Geamăna.

Insula Ada Kaleh a fost locuită predominant de musulmani. O mică insulă, cu aer oriental, climă blândă și vegetația frumoasă. Insula a fost inundată în timpul construcției centralei hidroelectrice ”Poarta de Fier”. Herepea (jud. Mureș) este un exemplu al multor sate care se sting încet din cauza industrializării forțate anterioare, a locației izolate și a economiei slabe. Dar poveștile sale sunt unice. La începutul secolului al XIX-lea, familiile vorbitoare de limbă germană s-au mutat din Boemia în pădurea virgină din Munții Semenic pentru a-și câștiga existența. În ciuda condițiilor dificile, Lindenfeld s-a dezvoltat într-o comunitate prosperă. În secolul al XX-lea, așezarea a devenit din ce în ce mai izolată și până în anii 1990, Lindenfeld era practic pustiu. În 1976 a început planificarea unui proiect minier pentru exploatarea zăcămintelor de cupru din apropierea satului Geamăna. Datorită tehnologiei utilizate, mineritul a produs o cantitate mare de deșeuri sub formă de nămol poluat. Pe locul fostului sat a fost format un iaz de decantare. Populația a fost relocată pe măsură ce nămolul acoperea din ce în ce mai mult din peisajul satului.

Medic de la SAJ BN, acuzat de agresiune sexuală

La data de 14 mai a.c., polițiștii Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției municipiului Bistrița au dispus reținerea pentru 24 de ore a unui bărbat bănuit de agresiune sexuală și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual.

La aceeași dată, polițiștii au pus în aplicare două mandate de percheziție, la sediul unei instituții publice și la domiciliul unei persoane. În urma perchezițiilor și a probatoriului administrat, un bărbat de 58 de ani din Bistrița, bănuit de comiterea faptelor a fost reținut pentru 24 de ore.

Bărbatul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă a Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud, urmând să fie prezentat magistraților cu propunere de luare a unei măsuri preventive.

Polițiștii Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției municipiului Bistrița continuă cercetările pentru documentarea faptelor și stabilirea întregii activități infracționale.