CCR amână din nou decizia privind pensiile speciale ale magistraților
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis miercuri, 11 februarie 2026, să amâne pentru a cincea oară pronunțarea asupra constituționalității proiectului Guvernului privind modificarea pensiilor speciale ale magistraților. Noul termen pentru luarea unei decizii a fost stabilit pentru 18 februarie 2026, după ce majoritatea judecătorilor au considerat necesar să studieze o solicitare recentă din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Decizia de amânare a fost adoptată cu 8 voturi pentru și 1 împotrivă, iar motivul oficial invocat de CCR a fost analiza cererii ÎCCJ de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu proiectul de lege.
În cursul zilei de marți, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a transmis Curții Constituționale o solicitare de întrebare preliminară către CJUE. Prin acest demers, instanța supremă cere verificarea compatibilității proiectului de lege cu dreptul Uniunii Europene, argumentând că noile prevederi ar putea trata discriminatoriu magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii speciale și ar reduce nivelul adecvat al securității financiare al judecătorilor.
Președinta ÎCCJ a subliniat că această solicitare nu este un gest de tergiversare, ci un instrument juridic prevăzut de tratatele europene, menit să asigure claritate juridică și aplicarea unitară a legislației UE.
Contextul reformei și blocajul decizional
Proiectul Guvernului Bolojan prevede atât creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, cât și limitarea cuantumului pensiei la maximum 70% din ultima indemnizație netă, dar a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.
De la începutul procedurii de verificare la CCR, aceasta a fost întârziată repetat: precedentele termene de pronunțare au fost fie amânate pentru studiu suplimentar, fie afectate de absența unor judecători din cadrul Curții Constituționale.
Blocajul decizional are implicații atât în plan intern, cât și extern: autorități și analiști avertizează că întârzierea aplicării reformei ar putea afecta angajamentele financiare ale României și transparența sistemului de pensii, în timp ce susținătorii demersului către CJUE consideră necesară clarificarea situației juridice în raport cu dreptul european.
În lipsa unei decizii definitive la 18 februarie, procesul va rămâne în continuare suspendat, iar disputa juridică asupra reformei pensiilor magistraților rămâne una dintre cele mai sensibile teme de justiție și drept constituțional de la începutul anului 2026.
