CCR declară constituțională legea privind pensiile magistraților. Proiectul merge la promulgare
Curtea Constituțională a României a decis miercuri, după cinci amânări succesive, că legea care majorează vârsta de pensionare a magistraților și modifică formula de calcul a pensiei de serviciu este constituțională. Judecătorii au respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Decizia a fost luată într-o ședință începută la ora 11.30. Prin hotărârea pronunțată, Curtea a validat proiectul asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care urmează să fie transmis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare. Ulterior, legea va fi publicată în Monitorul Oficial și va intra în vigoare, după corectarea termenului de aplicare.
Solicitare de trimitere la CJUE, respinsă implicit
La termenul anterior, din 11 februarie, Curtea amânase pronunțarea pentru a analiza o cerere formulată de ICCJ, condusă de judecătoarea Lia Savonea. Instanța supremă solicitase trimiterea proiectului spre analiză Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), invocând posibile încălcări ale standardelor europene privind independența justiției. O solicitare similară fusese formulată și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan.
Prin decizia de miercuri, Curtea a respins însă sesizarea ICCJ, stabilind că legea respectă prevederile constituționale.
Ce a invocat Înalta Curte
În sesizarea depusă la CCR, ICCJ susținea că legea:
- discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu;
- încalcă standardele internaționale și jurisprudența CJUE și CEDO;
- afectează independența justiției;
- elimină, în fapt, pensia de serviciu a magistraților;
- utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative, contrare exigențelor de calitate și previzibilitate a legii.
Curtea Constituțională a respins aceste argumente.
Principalele modificări aduse de lege
Proiectul introduce o perioadă de tranziție de 15 ani, până în 2042, pentru creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani.
Potrivit textului adoptat:
- În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, magistrații se pot pensiona după împlinirea vârstei de 49 de ani, indiferent de momentul la care aceasta este atinsă.
- În fiecare an ulterior, până în 2042, vârsta de pensionare va crește progresiv, cu câte un an.
- Pensia de serviciu va reprezenta 55% din baza de calcul (media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni), dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
- Se menține posibilitatea pensionării anticipate pentru magistrații cu o vechime de cel puțin 35 de ani, însă cu aplicarea unei penalizări anuale de 2% pentru fiecare an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților este de 80% din ultimul salariu brut.
Diferența față de prima variantă respinsă
Guvernul și-a asumat pentru a doua oară răspunderea pe acest proiect în 2 decembrie. Prima variantă, adoptată prin aceeași procedură în 1 septembrie, a fost respinsă de Curtea Constituțională în 20 octombrie, pe motive de procedură: Executivul nu solicitase avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Diferența majoră între cele două variante este extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani, măsură menită să răspundă criticilor privind afectarea bruscă a statutului magistraților.
Următorii pași
Înainte de intrarea în vigoare, Parlamentul trebuie să modifice termenul de aplicare prevăzut inițial – 1 ianuarie 2026 – întrucât amânările succesive ale deciziei CCR fac imposibilă respectarea acestui calendar. După această corecție, legea va fi promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial.
Decizia CCR marchează un nou episod în reforma sistemului pensiilor speciale, un subiect care a generat tensiuni instituționale și dezbateri intense privind echilibrul dintre independența justiției și principiul contributivității în sistemul public de pensii.
