Primăria Bistrița vrea să înăsprească regulamentul pentru sălile de jocuri de noroc

Primăria Bistrița a pus în transparență decizională un proiect de hotărâre care vizează reglementarea strictă a activităților de jocuri de noroc la nivel local. Inițiativa vine în contextul modificărilor legislative naționale recente, care oferă autorităților locale dreptul de a decide dacă permit sau nu funcționarea acestor activități pe raza unității administrativ-teritoriale.

Potrivit documentului, Consiliul Local Bistrița urmează să stabilească oficial că jocurile de noroc pot funcționa în municipiu, însă în condiții mult mai restrictive decât până în prezent. Regulamentul propus introduce criterii clare de autorizare, delimitări teritoriale, obligații pentru operatori, taxe consistente și un regim sancționator ferm.

Una dintre cele mai importante prevederi este interdicția amplasării sălilor de jocuri la mai puțin de 100 de metri de unitățile de învățământ preuniversitar. Distanța va fi calculată pietonal, iar lista școlilor și a zonelor de excludere va fi actualizată anual și publicată pe site-ul Primăriei.

Proiectul impune și reguli stricte privind aspectul exterior al locațiilor. Sunt interzise luminile decorative de orice tip – inclusiv LED-uri, neoane sau ecrane luminoase –, publicitatea vizibilă din spațiul public și imaginile sugestive asociate jocurilor de noroc. Operatorii vor putea monta doar o firmă luminoasă de maximum 0,5 metri pătrați, care să conțină exclusiv denumirea comercială și mesajul obligatoriu: „Jocurile de noroc pot provoca dependență”. În plus, vitrinele trebuie acoperite astfel încât interiorul să nu fie vizibil din exterior.

Taxele propuse sunt semnificative și vor fi calculate în funcție de suprafața spațiului. Pentru sălile de jocuri, acestea pornesc de la 5.000 lei/mp/an pentru primii 15 metri pătrați și scad progresiv până la 1.000 lei/mp/an pentru suprafețele care depășesc 100 mp. În cazul agențiilor de pariuri, taxa este de 2.000 lei/mp/an, dar nu mai puțin de echivalentul a 15 mp, ceea ce înseamnă o sumă minimă de 30.000 lei anual. Spațiile din mall-uri, galerii comerciale sau hoteluri vor beneficia de o reducere de 10%.

Regulamentul introduce și limitări de program în funcție de amplasare. Astfel, locațiile din clădiri rezidențiale vor putea funcționa între orele 07:00 și 22:00, cele din Centrul Istoric între 07:00 și 24:00, iar cele din mall-uri, galerii comerciale și hoteluri vor putea avea program non-stop.

Capitolul sancțiuni este unul dintre cele mai dure din proiect. Funcționarea fără autorizație locală sau încălcarea regulilor privind amplasarea, aspectul exterior ori accesul minorilor va fi sancționată cu amendă de 5.000 de lei. Documentul prevede explicit că nu se aplică avertisment și nici posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile. Constatarea contravențiilor va reveni Poliției Locale.

În ceea ce privește operatorii existenți, aceștia vor putea continua activitatea până la expirarea autorizațiilor emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, însă vor fi obligați să obțină și autorizația locală în acest interval. De asemenea, toate locațiile vor trebui să se conformeze noilor reguli privind fațadele în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Proiectul se află în prezent în dezbatere publică, urmând ca forma finală să fie supusă votului Consiliului Local.

Constructorii bistrițeni intră în competiție pentru lucrări de 17,5 milioane lei la Matei. SC Frasinul SRL se alătură licitațiilor pentru extinderea canalizării

Trei companii de construcții din Bistrița-Năsăud – TIN Expert, Lucicor Prod și SC Frasinul SRL – și-au depus ofertele în cadrul celor două licitații lansate de Primăria Matei pentru extinderea rețelei de canalizare în mai multe localități din comună. Valoarea totală estimată a investițiilor ajunge la 17,5 milioane de lei, unul dintre cele mai consistente pachete de lucrări edilitare din zonă în această perioadă.

Prima procedură vizează extinderea sistemului de canalizare în localitățile Matei și Corvinești, cu o valoare estimată de 6,47 milioane lei. Pentru acest contract s-au înscris TIN Expert și Lucicor Prod, două firme cu experiență în lucrări de infrastructură locală.

Cea de-a doua licitație, semnificativ mai mare, privește construirea rețelei de apă uzată în satele Moruț și Fântânele, fiind estimată la aproximativ 11 milioane lei. Aici, competiția devine mai intensă prin intrarea în cursă a companiei SC Frasinul SRL, alături de TIN Expert și Lucicor Prod.

Prezența companiei bistrițene Frasinul în această procedură este relevantă în contextul în care compania este unul dintre cei mai activi și vizibili constructori din județ, cu un portofoliu consistent de lucrări de infrastructură mare, inclusiv drumuri, utilități și proiecte publice complexe. Intrarea sa în competiție ridică nivelul licitației și indică un interes crescut pentru proiectele de utilități din mediul rural.

De-a lungul ultimilor ani, SC Frasinul SRL s-a remarcat prin capacitatea de a gestiona lucrări de anvergură și prin ritmul susținut de execuție, ceea ce o transformă într-un candidat cu greutate în astfel de proceduri. Implicarea sa în proiectul de la Matei ar putea influența atât dinamica competiției, cât și standardele de execuție ale lucrărilor.

Potrivit datelor din procedură, evaluarea ofertelor este programată să se finalizeze până la sfârșitul lunii mai 2026, moment în care vor fi desemnați câștigătorii celor două contracte.

Investițiile în extinderea rețelelor de canalizare sunt esențiale pentru dezvoltarea comunităților vizate – Matei, Corvinești, Moruț și Fântânele – contribuind atât la creșterea calității vieții, cât și la alinierea la standardele europene în ceea ce privește infrastructura de apă și apă uzată.

Acces restricționat la Spitalul Județean Bistrița. Intrarea se face exclusiv pe strada 1 Decembrie

Accesul pacienților și al vizitatorilor în cadrul Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița va fi reorganizat începând de joi, 16 aprilie, ca urmare a lucrărilor de renovare aflate în desfășurare în incinta unității medicale.

Potrivit reprezentanților spitalului, intrarea va fi permisă exclusiv pe poarta situată pe strada 1 Decembrie, măsură necesară pentru a asigura desfășurarea în condiții de siguranță atât a activității medicale, cât și a lucrărilor din curte și din zona accesului principal.

Pentru a evita blocajele și confuziile, conducerea unității a stabilit trasee precise de deplasare în interiorul spitalului. Astfel, pacienții care se adresează UPU Pediatrie sau Biroului de Internări vor intra pe poarta de pe strada 1 Decembrie, vor utiliza accesul din apropierea bisericii vechi și vor ajunge în holul principal. De aici, vor fi direcționați către serviciul medical de care au nevoie.

La ieșire, traseul va fi parcurs în sens invers, pentru menținerea unui flux controlat.

Aceeași rută va fi utilizată și de vizitatori sau aparținători. După intrarea în incintă, aceștia vor putea ajunge fie la Secretariat sau Direcțiune, fie către secțiile medicale, folosind casa scării.

Ieșirea din spital se va face pe același traseu, pentru a evita intersectarea fluxurilor și a reduce riscurile în zonele afectate de lucrări.

Reprezentanții spitalului fac apel la pacienți și vizitatori să respecte noile indicații și semnalizările din incintă, subliniind că măsurile sunt temporare, dar esențiale pentru siguranța tuturor pe durata lucrărilor de modernizare.

Restricțiile vor rămâne în vigoare până la finalizarea intervențiilor din zona de acces principal și din curtea unității medicale.

România lansează proiectul „Black Sea AI Gigafactory”. Bogdan Ivan: „Intrăm în jocul mare al inteligenței artificiale”

România face un pas strategic în cursa globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, odată cu lansarea oficială a procedurii de selecție pentru liderul de consorțiu care va dezvolta proiectul „Black Sea AI Gigafactory”. Anunțul a fost făcut de Bogdan Ivan, care a subliniat importanța investiției pentru poziționarea țării pe harta marilor infrastructuri tehnologice.

Proiectul este considerat una dintre cele mai ambițioase inițiative din domeniul tehnologic pregătite în România, vizând dezvoltarea unei infrastructuri masive dedicate inteligenței artificiale.

Procedura lansată este de tip Expression of Interest (EOI) și are ca scop identificarea unui partener cu experiență solidă în proiecte de infrastructură tehnologică de mare amploare. Autoritățile caută un lider de consorțiu care să dispună atât de capacitate financiară, cât și de expertiză tehnică pentru a construi un proiect scalabil, competitiv și sigur.

Potrivit oficialilor, această etapă reprezintă fundamentul unei investiții care ar putea redefini ecosistemul digital regional.

În prima fază, proiectul prevede dezvoltarea unei infrastructuri bazate pe aproximativ 20.000 de GPU-uri, cu posibilitatea extinderii până la 100.000 sau chiar mai mult, în funcție de cerere și de ritmul de dezvoltare.

O astfel de capacitate ar plasa România într-o poziție competitivă în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește procesarea datelor și dezvoltarea de modele avansate de inteligență artificială.

Operatorii economici interesați pot depune documentațiile începând de astăzi până la data de 14 iunie 2026, ora 17:00, la adresa oficială indicată de autorități.

Detaliile complete privind condițiile de eligibilitate și cerințele tehnice sunt disponibile pe site-ul Ministerului Energiei.

Inițiativa are rădăcini în iunie 2025, când proiectul a fost demarat în mandatul lui Bogdan Ivan ca ministru al Economiei și Digitalizării. În prezent, acesta continuă dezvoltarea proiectului în cadrul Guvernului, beneficiind inclusiv de sprijinul experților Banca Mondială.

Oficialul a mulțumit echipei guvernamentale și partenerilor internaționali pentru susținere, subliniind că proiectul reprezintă o investiție strategică în viitorul digital al României.

Lansarea „Black Sea AI Gigafactory” vine într-un context global marcat de competiție intensă pentru dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială. Prin acest proiect, România își propune să atragă investiții majore și să devină un hub regional pentru tehnologii emergente.

Dacă va fi implementat conform planului, proiectul ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei digitale, inovării și securității tehnologice la nivel național.

Populația județului Bistrița-Năsăud continuă să scadă și să îmbătrânească. Mediul rural rămâne dominant

Populația după domiciliu în județul Bistrița-Năsăud a ajuns la 322.100 persoane la data de 1 ianuarie 2026, înregistrând o scădere de 0,2% față de începutul anului precedent, potrivit datelor furnizate de Direcția Regională de Statistică.

Structura demografică a județului indică în continuare o predominanță a populației din mediul rural, care reprezintă 59,6% din total, dar și o ușoară majoritate a populației feminine, cu o pondere de 50,4%.

În mediul urban, populația a ajuns la 130.100 persoane, înregistrând o creștere marginală de 0,2% comparativ cu 1 ianuarie 2025. În schimb, mediul rural continuă trendul descendent, cu 192.000 persoane, în scădere cu 0,5%.

Din punct de vedere al distribuției pe sexe, populația feminină a fost de 162.200 persoane, iar cea masculină de 159.900 persoane, ambele categorii înregistrând o scădere de 0,2% față de anul anterior.

Un aspect tot mai evident este procesul de îmbătrânire demografică. Populația vârstnică (65 ani și peste) a depășit populația tânără (0-14 ani) cu 6,3%, respectiv 55.300 persoane față de 50.100.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut semnificativ, de la 106 persoane vârstnice la 100 persoane tinere în 2025, la 110,4 în 2026. În paralel, ponderea tinerilor a scăzut cu 0,2 puncte procentuale, în timp ce cea a vârstnicilor a crescut cu 0,4 puncte procentuale.

Vârsta medie a populației a ajuns la 41,7 ani, în creștere cu 0,4 ani față de anul anterior. Femeile au o vârstă medie mai ridicată, de 42,9 ani, comparativ cu bărbații, unde media este de 40,4 ani.

Cea mai mare pondere în structura populației o deține grupa de vârstă 45-49 ani, cu 8,2% din total. Aceasta este dominantă atât în rândul femeilor (7,8%), cât și al bărbaților (8,5%).

La polul opus, grupa de vârstă 0-4 ani are o pondere de doar 4,7%, sub nivelul altor categorii tinere: 5-9 ani (5,5%), 10-14 ani (5,3%) și 15-19 ani (5,7%).

Datele confirmă două direcții majore pentru județul Bistrița-Năsăud: scăderea lentă, dar constantă a populației și accentuarea procesului de îmbătrânire. În același timp, diferența dintre mediul urban și rural rămâne semnificativă, cu o presiune tot mai mare asupra comunităților rurale în scădere demografică.