Redacția, autor la N1TV - Pagina 17 din 172

Redacția Actual

Capelele din Comuna Uriu, Echipate cu Sisteme de Sonorizare Moderne

Primăria Comunei Uriu a finalizat o nouă investiție importantă pentru comunitate: dotarea capelelor de pe raza comunei cu sisteme de sonorizare profesionale, menite să îmbunătățească desfășurarea ceremoniilor religioase.

„Dragi cetățeni ai Comunei Uriu, am finalizat o investiție de care era mare nevoie – capelele din localitate beneficiază acum de echipamente moderne de sonorizare. Este un gest de respect față de comunitate și față de momentele importante din viața fiecăruia dintre noi”, a declarat primarul Adrian Danci.

Noile sisteme audio includ:

mixer audio cu 6 canale;
tabletă de 7 inch cu programe pentru clopote, toacă, ison și cântări bisericești;
coloane sonore interioare din lemn cu finisaj de catifea neagră;
boxe coloană pentru exterior;
microfoane fixe și wireless;
lavalieră cu microfon wireless;
sistem digital de comandă a clopotelor prin telefon;
goarne de 12 inch pentru exterior.

„Le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat. Continuăm să muncim pentru oameni și pentru dezvoltarea comunei noastre”, a transmis edilul.

Această investiție face parte din seria proiectelor asumate de administrația locală pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru modernizarea facilităților din toate satele comunei.

IMG_8630-1024x575 Capelele din Comuna Uriu, Echipate cu Sisteme de Sonorizare Moderne

Redacția Actual

Comuna Lechința – modernizare accelerată și dezvoltare sustenabilă

Comuna Lechința, formată din cele șapte sate – Lechința, Sângeorz-Nou, Bungard, Vermeș, Țigău, Sâniacob și Chiraleș –, se află într-un ritm alert de dezvoltare administrativă și infrastructurală. Iată principalele realizări și proiecte în derulare:

🛤️ 1. Modernizarea infrastructurii rutiere și rețelelor de utilități

Investiții importante au fost efectuate prin PNDR și ADR Valea Dipșei, vizând asfaltarea a zeci de kilometri de drumuri locale și agricole (circa 9 km la nivel comunal și peste 12 km în extravilan), precum și infrastructură agricolă și poduri peste Valea Dipșei .
S-au modernizat rețele de canalizare (11 km) și apă potabilă (aproximativ 27 km), incluzând stații de pompare și epurare, finanțate atât din buget local, guvernamental, cât și prin fonduri europene (POIM) .
Iluminatul public stradal a fost reabilitat în toate satele comunei, prin PNDL, cu o investiție de 1,7 milioane lei .

☀️ 2. Energie regenerabilă și eficiență energetică

Primăria Lechința a încheiat, cu susținerea Consiliului Județean BN, un proiect PNRR pentru construirea unei centrale fotovoltaice de circa 6 milioane euro, pe o suprafață de 6 hectare, destinată alimentării energiei electrice a comunei și clădirilor publice județene – o decizie strategică pentru eficientizarea costurilor energetice .

🏫 3. Educație și infrastructură culturală

S-au reabilitat și dotat căminul cultural din satul Lechința (în valoare de aprox. 1,6 milioane lei), iar la Chiraleș și Sângeorz-Nou s-au modernizat căminele culturale, cu sprijin din buget local și județean .
Au fost construite grădinițe în Sângeorz-Nou și Vermeș (aprox. 1,2 milioane lei fiecare) și au fost dotate clase și ateliere practice la Liceul Tehnologic – proiecte în curs .
A fost amenajat un teren sintetic de fotbal cu iluminat nocturn la liceu (250 000 lei) .

🏛️ 4. Reglementări și cadastru

Comuna Lechința este prima din județ cadastrată integral, printr-un program finanțat din fonduri europene – un proces complex finalizat recent, care facilitează tranzacțiile imobiliare și accesul la fonduri europene pentru cetățeni și fermieri .

👨‍👩‍👧‍👦 5. Servicii sociale și protecție civilă

A fost construită o subunitate de pompieri și stație SMURD, în parteneriat cu MAI și Consiliul Județean, pentru intervenții rapide în zona de câmpie .
Se prevede transformarea fostului sediu de poliție într-un dispensar medical, pentru a extinde serviciile de medicină de familie și stomatologică oferite copiilor .

👷‍♂️ 6. Administrativ – primărie și conducere

Primarul comunei este Romeo‑Daniel Florian (PSD, mandat 2020–2024), asistat de viceprimarul Marcel Herinean și secretarul general Rodica Haneș .
Administrația locală a atras investiții semnificative – peste 30 milioane lei de la CJ și guvern pentru drumuri și utilități, plus fonduri locale și europene în valoare totală de zeci de milioane lei ().

🏡 7. Demografie, economie, tradiții

Comuna are aproximativ 5.400 locuitori (recensământ 2021), cu un mix etnic majoritar români, comunități rome și maghiare .
Economia se bazează pe agricultură, viticultură, mecanica lemnului și artizanat – Lechința fiind cunoscută pentru podgoriile nord-transilvănene .

🔭 Perspective

Comuna Lechința rămâne un exemplu de dezvoltare coerentă și complexă, combinând investiții în infrastructură, energie verde, servicii sociale și culturale. Cu fonduri diverse și proiecte prioritare în educație, sănătate și mediu, comuna are șanse reale să devină un pol regional de bună practică administrativă.

Rămâne de urmărit finalizarea proiectelor în curs și demararea unora noi, în linie cu Strategia Locală de Dezvoltare 2021–2027 , pentru a consolida progresul obținut până acum.

Articol realizat pe baza surselor: primăria locală, Bistriteanul.ro, Ziar de Bistrița, Infobistrița.ro, TimpOnline.ro, site oficial, Wikipedia.

Redacția Actual

Teofil Cioarbă, către SGA: Dacă nu se iau măsuri, voi cere demisii

Prefectul Județului Bistrița-Năsăud Trage un Semnal de Alarmă: „Dacă Nu Se Ia Măsuri, Voi Cere Demisii”

Prefectul județului Bistrița-Năsăud, Teofil Cioarbă, solicită ferm conducerilor Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Bistrița-Năsăud și Administrației Bazinale de Apă (ABA) Someș-Tisa să intervină de urgență pentru regularizarea cursurilor de apă în zonele cu risc crescut de inundații.

„Având în vedere fenomenele meteorologice extreme, din ce în ce mai frecvente atât la nivel național, cât și în județul nostru, fac un ultim apel către SGA și ABA Someș-Tisa: interveniți în zonele vulnerabile, acolo unde inundațiile se repetă an de an. Mă refer, în special, la localitățile Căianu Mic, Salva, Măgura Ilvei și Coșbuc. Dacă vom mai avea probleme în aceste zone, voi solicita personal demisia conducerii celor două instituții”, a transmis prefectul, în cadrul ședinței Colegiului Prefectural.

Acesta a precizat că, deși s-au făcut unele lucrări în Căianu Mic și Livezile, iar la Coșbuc există un protocol cu Primăria, intervențiile esențiale la cursurile de apă lipsesc. Prefectul a cerut mobilizarea resurselor, colaborarea cu alte Administrații Bazinale din țară – așa cum s-a întâmplat anul trecut cu ABA Mureș – și încheierea de protocoale de colaborare cu autoritățile locale.

„Nu accept scuza lipsei de utilaje. Dacă nu aveți, apelați la alte ABA. Aveți fonduri, aveți venituri. Primarii vor să ajute, să-și protejeze comunitățile. Faceți-vă treaba și implicați-vă”, a subliniat prefectul.

Intervenția a avut loc în contextul prezentării Planului de apărare împotriva inundațiilor și fenomenelor hidrometeorologice periculoase, realizată de Cosmin Moldovan (SGA). Acesta a menționat că 29 de unități administrativ-teritoriale au deja planurile aprobate, iar restul se află în curs de avizare.

Redacția Actual

Justiția în Era Digitală: Conferința Națională de la Bistrița Reunește Peste 150 de Profesioniști ai Dreptului

Bistrița devine, sâmbătă, un pol al dialogului național despre transformarea digitală a sistemului juridic, găzduind conferința „Drept și Digitalizare: Perspective și Provocări”, organizată de Baroul Bistrița-Năsăud. La eveniment sunt așteptați peste 150 de avocați, magistrați și reprezentanți ai instituțiilor din domeniul justiției.

„Transformarea digitală nu mai este un orizont îndepărtat, ci o realitate care ne implică direct. Baroul Bistrița-Năsăud organizează această conferință ca pe un spațiu de reflecție și dialog deschis pentru toți cei interesați de viitorul profesiilor juridice în era tehnologiei”, a declarat avocatul Alin Moruțan, decanul Baroului Bistrița-Năsăud.

Printre temele de discuție se numără: protecția datelor în cabinetele de avocatură, securitatea digitală, impactul inteligenței artificiale în domeniul juridic și oportunitățile oferite de sistemul ECRIS 5.

Baroul Bistrița-Năsăud are o poziție cheie în acest context, fiind desemnat să participe în Proiectul Pilot privind accesul avocaților la ECRIS 5 – un demers fără precedent la nivel național, care marchează un pas important în direcția deschiderii și digitalizării instituționale.

Evenimentul nu își propune doar să identifice provocările actuale, ci și să construiască punți de colaborare între profesioniștii dreptului, administrației publice și experții în tehnologie.

Printre invitații de marcă se numără:

Radu Marinescu – ministrul Justiției
Bogdan Gruia Ivan – ministrul Energiei
Dragoș Cristian Vlad – președintele Autorității pentru Digitalizarea României
Prof. univ. dr. av. Traian Cornel Briciu – președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România
Membri ai Comisiei Permanente a UNBR
Reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii
Reprezentanți ai instanțelor și parchetelor din județ
Decani ai barourilor din întreaga țară
Reprezentanți ai autorităților publice locale și centrale

Structura conferinței:

Panel I: Digitalizarea sistemului juridic și Proiectul ECRIS 5
Panel II: Probleme actuale de drept civil și procesual civil
Panel III: Probleme actuale de drept penal și procedură penală
Sesiune de concluzii

Conferința va avea loc la Prezido by JV, într-un cadru dedicat dezbaterii profesioniste și viziunii comune asupra viitorului justiției în România.

Redacția Actual, Editorial

Îi oferim lui Andrei Csillag o oglindă, să vadă cum arată ipocrizia

Putem începe cu faptul că tânărul deputat de Bistrița-Năsăud este unul dintre deputații care au ajuns în Parlamentul României din greșeală. Este același om care acum se declară a face parte dintr-un grup suveranist european, dar îi lingea tălpile și energiile lui Călin Georgescu pe unde apuca în campanie. Și lui Georgescu și lui Simion, doi maratoniști ai penibilului care i-au tras pe toți în capcana inepțiilor.

Este același om care spune că este anti-PSD, dar se plimbă cot la cot cu toată gașca PSD-ului de la nivel județean pe la evenimentele din Bistrița.

Este același om care a gustat din diaspora și probabil că urăște deja străinătățurile, dar n-o spune pe față.

Acest individ, al cărui CV și declarație de avere evident că n-o găsim pe internet, s-a umflat în pene zilele trecute pe Facebook că el ca mare vicepreședinte de comisie a științei și tehnologie și a participat la audierea lui Daniel David. Nu-i așa că dacă vă spunem numele lui Daniel David… știți exact despre cine e vorba, dar pe Csillag nu-l știu decât 3 babe bete suveraniste? Despre Csillag trebuie să vă dăm mult prea multe detalii ca să aflați cine e, deci n-o s-o facem. Ne plictisim și noi. Oricum nu-i important!

Deci, revenind la treburile serioase ale acestui material, dePOTatul care acum vrea să își dea eject din partid pentru că nu-i convine atitudinea despotică a Anomaliei Gavrilă și că nu e ceea ce era la început formațiunea, spune că el s-a abținut din a-i acorda încrederea lui Daniel David prin votul de avizare. Atâta a putut el! Atâta merită un rector… pârlit. Doar rectorul celei mai mari universități din România, cea mai bine cotată în țara noastră, depășind atât UB cât și Iașiul, respectiv UBB CN.

Bravissimo, Csillag, român get-beget, suveranisto-traco-telectualule. Fix tu trebuia să îi dai votul lui David și exact tu ești în măsură să îți dai cu părerea despre el. Băbăiatule, era cel mai simplu să faci cum îți debitează ție creierul, da’ să nu publici inepția aia ordinară pe Facebook. Te-ai făcut de maro, mai ai 3 ani și scapi. Atâta ai putut.

Redacția Actual

GLORIA BISTRIȚA VA EVOLUA ÎN EHF CHAMPIONS LEAGUE 2025/26

Clubul Sportiv Gloria 2018 Bistrița-Năsăud va participa în sezonul 2025/26 al EHF Champions League Women, cea mai importantă competiție intercluburi din handbalul feminin european.

Este pentru a doua oară în istoria clubului când Gloria Bistrița se califică în această competiție de elită, după ce a avut un parcurs solid în sezonul precedent din Liga Florilor MOL, ocupând o poziție care a permis accederea în cupele europene.

EHF Champions League reunește cele mai valoroase echipe de handbal feminin din Europa. Participarea Gloriei în această competiție reprezintă o oportunitate de afirmare la cel mai înalt nivel și o confirmare a progresului clubului din ultimii ani, atât la nivel sportiv, cât și organizatoric.

Urmează tragerea la sorți

Tragerea la sorți pentru faza grupelor va avea loc pe 27 iunie 2025, iar programul complet al meciurilor va fi comunicat ulterior de către Federația Europeană de Handbal (EHF).

Conducerea clubului și stafful tehnic au transmis că obiectivul este reprezentarea cu demnitate a orașului Bistrița și a României pe scena internațională, alături de construirea unei echipe competitive, capabile să facă față cerințelor unei competiții de top.

Redacția Actual

Nouă comune pot rămâne fără viceprimari. Noul guvern le-a luat în vizor scaunele viceprimarilor de comune mici

Funcția de viceprimar ar putea fi eliminată în comunele cu sub 1.500 de locuitori. Noua propunere a coaliției afectează mai multe UAT-uri din Bistrița-Năsăud

Funcția de viceprimar ar putea deveni istorie în localitățile mici din România. Potrivit programului de guvernare propus de coaliția aflată la putere, primăriile comunelor cu sub 1.500 de locuitori nu vor mai avea dreptul legal de a avea viceprimari. Măsura a fost anunțată luni, 24 iunie, de Cseke Attila, ministrul propus pentru portofoliul Dezvoltării, în urma audierii în comisiile de specialitate din Parlament.

„La autorităţile mai mici, o să propunem desfiinţarea funcţiei de viceprimar la UAT-urile sub 1.500 de locuitori”, a declarat Cseke.

Bistrița-Năsăud: cel puțin nouă comune vizate

Conform datelor recensământului din 2021, nouă comune din județul Bistrița-Năsăud se încadrează în această categorie, având sub 1.500 de locuitori. Dintre acestea, unele au deja viceprimari în funcție, în timp ce altele nu au ocupat postul:

Ciceu Giurgești – 1.335 locuitori | viceprimar: Dinu Pintea
Ciceu Mihăiești – 1.175 locuitori | viceprimar: Liviu Mărcuș
Miceștii de Câmpie – 915 locuitori | viceprimar: Daniel Feier
Milaș – 1.190 locuitori | nu are viceprimar
Monor – 1.231 locuitori | viceprimar: Dorin Arsinte
Poiana Ilvei – 1.353 locuitori | fără viceprimar
Runcu Salvei – 1.353 locuitori | fără viceprimar
Sânmihaiu de Câmpie – 1.167 locuitori | viceprimar: Dorin Nicula
Silivașu de Câmpie – 841 locuitori | viceprimar: Avram Ucu Cornea

Această propunere ar putea conduce la o reorganizare administrativă în teritoriu și, cel mai probabil, la o reevaluare a atribuțiilor executive în aceste localități.

Reforma sporurilor din administrație: accent pe performanță

În paralel, Cseke Attila a vorbit și despre necesitatea reanalizării sistemului de sporuri și indemnizații din administrația publică, subliniind două direcții majore:

Sporul pentru fonduri europene – actualul sistem este considerat rigid, iar noua propunere vizează un mecanism bazat pe performanță și progres individual. „Cel care produce, cel care aduce absorbție de fonduri europene, să beneficieze în mod real de acest spor”, a explicat ministrul desemnat.
Sporul pentru condiții vătămătoare – acesta va fi plafonat la maximum 1.500 de lei și acordat doar acolo unde este strict necesar. „Trebuie reașezat acest sistem și eliminat din situațiile în care nu se justifică”, a punctat Cseke.

Un semnal clar de reformă administrativă

Propunerile vin în contextul unui program de guvernare care vizează optimizarea cheltuielilor publice și creșterea eficienței în administrația centrală și locală. Dacă vor fi adoptate, măsurile ar putea produce modificări semnificative în structura executivă a micilor comunități din țară – inclusiv în județul Bistrița-Năsăud.

Redacția Actual

24 Iunie – Sânzienele și Ziua Iei: O celebrare a identității, frumuseții și rădăcinilor românești

Ziua de 24 iunie este una cu o puternică încărcătură simbolică și emoțională pentru cultura românească, marcând întâlnirea dintre tradiție, spiritualitate și identitate națională. Este ziua în care se celebrează Sânzienele, una dintre cele mai vechi și misterioase sărbători din calendarul popular, și, totodată, Ziua Universală a Iei, bluza tradițională românească devenită simbol internațional al feminității și patrimoniului cultural autohton.

🌿

Sânzienele – floarea de soare a mitologiei românești

Rădăcinile Sânzienelor se pierd în timpuri străvechi, în credințele precreștine, când natura și forțele ei erau celebrate prin ritualuri și obiceiuri magice. Sărbătoarea are loc la solstițiul de vară, când ziua este cea mai lungă, iar soarele atinge apogeul puterii sale.

În tradiția populară, Sânzienele sunt zâne bune, protectoare ale holdelor, florilor și dragostei. Se spune că în noaptea dinaintea zilei de 24 iunie, ele dansează în cerc, în poieni secrete, și lasă urme magice pe iarba bătătorită. Cine le vede, riscă să înnebunească, dar cine le respectă ritualurile va avea parte de noroc și sănătate.

Tinerele îmbrăcate în ii albe, brodate, își împleteau cununi din flori de sânziene galbene, pe care le aruncau peste casă. Dacă rămâneau pe acoperiș, însemna că fata se va mărita curând. Era o zi a ritualurilor pentru fertilitate, belșug și protecție, dar și a dragostei și a legăturii cu natura.

👗

Ia românească – mai mult decât o cămașă, o poveste cusută cu suflet

Tot pe 24 iunie, românii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Universală a Iei, un omagiu adus piesei centrale a portului popular românesc, care a devenit, în ultimele decenii, un veritabil simbol al identității culturale românești în lume.

Ia nu este doar un obiect vestimentar. Este o pânză de poveste, cusută cu simboluri și motive transmise din generație în generație, care vorbesc despre locul de proveniență, statutul social, speranțele și valorile celei care o poartă. Fiecare regiune a țării are propriile stiluri, culori și semne cusute – de la geometria sobră a Munteniei, la explozia florală a Olteniei sau la delicatețea Transilvaniei.

Astăzi, ia este purtată cu mândrie nu doar la sate, ci și pe podiumuri de modă, la evenimente culturale sau în marile capitale ale lumii. A fost adoptată de designeri internaționali, dar mai ales redescoperită de tineri care caută în rădăcini inspirație, echilibru și autenticitate.

🌺

Un simbol viu al spiritului românesc

Ziua de 24 iunie este o ocazie de reconectare cu originile. În această zi, în multe orașe din țară și din diaspora, au loc parade de ii, expoziții de artă populară, dansuri tradiționale, ateliere de cusut sau concerte folclorice. Este ziua în care simplitatea devine rafinament, iar trecutul prinde glas în straie de sărbătoare.

Sânzienele și ia românească ne amintesc că, indiferent cât de modernă ar deveni lumea, frumusețea autentică, legătura cu pământul și respectul pentru tradiție rămân repere esențiale în definirea identității noastre ca popor.

Redacția Actual

„Școala de la Bistrița” 2025: Arta contemporană prinde viață la Colibița

Cea de-a XI-a ediție a Simpozionului Internațional de Pictură „Școala de la Bistrița” aduce, și în acest an, laolaltă un număr impresionant de artiști români și internaționali, într-un cadru dedicat creației, dialogului intercultural și experimentului vizual. Timp de două săptămâni, în perioada 30 iunie – 13 iulie, Colibița devine un adevărat laborator viu al artei contemporane.

Proiectul este cofinanțat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Primăria Municipiului Bistrița, prin Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud și Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România. Coordonatorii ediției din acest an sunt artiștii Marcel Lupșe și Eugen Alupopanu.

Doi curatorii de creație, zeci de nume importante

Evenimentul este structurat în două serii artistice. În prima serie, desfășurată între 30 iunie și 6 iulie, participă, printre alții, nume consacrate precum Ștefan Pelmuș, Vasile Tolan, Maria Gliga, Lucia Călinescu și Georgiana Cotuțiu, alături de tineri artiști din România și din străinătate, precum Martina van de Gey și Gerry Luisett din Germania. Prezența criticului de artă Antigona Silvia Rogozea oferă un cadru de reflecție și analiză artistică aprofundată.

Cea de-a doua serie, programată între 7 și 13 iulie, reunește artiști ca Petru Lucaci, Mirela Trăistaru, Raluca Ilaria Demetrescu, Bogdan Pelmuș, Macanache și invitați internaționali precum Dorothea Fleiss, Kerstin Borchardt și Iren Ivanova din Germania.

Arta, ca punte între lumi

„Școala de la Bistrița” își păstrează misiunea de a fi un spațiu de explorare colectivă, colaborare artistică și dialog între generații și culturi. Colibița, locul ales pentru desfășurarea simpozionului, oferă un peisaj de inspirație și o atmosferă propice creației, transformându-se într-un atelier viu al artei contemporane.

Ediția 2025 continuă să consolideze acest eveniment drept unul dintre cele mai relevante simpozioane internaționale de pictură din România, susținând valorile schimbului artistic și promovării culturii vizuale contemporane.

Redacția Actual

Peste 1.200 de persoane angajate prin AJOFM Bistrița-Năsăud în primele cinci luni din 2025

În perioada ianuarie – mai 2025, prin implementarea Programului Național de Ocupare a Forței de Muncă, 1.275 de persoane au fost încadrate în muncă cu sprijinul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bistrița-Năsăud. Dintre acestea, 590 sunt femei.

Distribuția pe grupe de vârstă arată că 723 de persoane au peste 45 de ani, 132 sunt cuprinse între 35 și 45 de ani, 181 între 25 și 35 de ani, iar 239 sunt tineri sub 25 de ani. În funcție de mediul de rezidență, 511 persoane provin din mediul urban, iar 764 din mediul rural.

În ceea ce privește nivelul de pregătire, cele mai multe persoane angajate au studii liceale sau postliceale (430), urmate de cele cu studii gimnaziale (401). Alte categorii includ persoane cu studii profesionale (241), studii superioare (102) și studii primare (101). Nu mai puțin de 967 de persoane fac parte din categoria celor greu sau foarte greu ocupabile.

Tot în primele cinci luni ale anului, 3.052 de persoane au beneficiat de asistență din partea AJOFM pentru înregistrarea în evidență ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, în scopul accesării indemnizației de șomaj sau a altor măsuri active.

La sfârșitul lunii mai 2025, numărul total al șomerilor înregistrați era de 3.691, dintre care 1.724 sunt femei. Rata șomajului a scăzut ușor la 3,26%, comparativ cu luna aprilie, când era de 3,33%. Din totalul șomerilor, 1.528 erau indemnizați, iar 2.163 neindemnizați.

Or Check Our Popuplar Categories...

Author: Redacția