Noaptea Muzeelor: Vernisaje – ”Armonii vegetale”, ”Atlantida. Lumi pierdute”
Cu ocazia evenimentului Noaptea Muzeelor, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud organizează sâmbătă 17 mai, ora 17.30, vernisajul expoziției ”Armonii vegetale”.
Expoziția personală a artistei Ileana Rus reunește lucrări realizate prin tehnica de lucru pe care japonezii au numit-o oshibana (plantă presată).
Sunteți invitați la o întâlnire inedită cu natura, transpusă în lucrări realizate cu migală și rafinament, în cadrul căreia artista transformă frunzele, florile și tulpinile în adevărate opere de artă, folosind o tehnică delicată de presare și uscare a plantelor naturale. Fiecare element este atent ales și aranjat pentru a crea compoziții unice, care păstrează vie emoția și frumusețea fiecărui anotimp. În mâinile ei, natura devine o formă de expresie artistică, subtilă și profundă.
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET) și Museum Europäischer Kulturen (MEK) din Berlin, Koordinierung Ostmittel und Südosteuropa vă invită sâmbătă 17 mai, de la ora 18.00, la vernisajul expoziției ”Atlantida. Lumi pierdute”.
Suprafețe de apă ondulate, o clopotniță în câmpul arat, ziduri care ies din rădăcini, uși care se deschid în camere goale. Imaginile și obiectele din expoziție spun povești despre lumi pierdute. Atlantida este metafora care a inspirat o cercetare a mai multor specialiști din muzeele din estul și centrul Europei și are ca temă dispariția unor comunități. Expoziția ”Atlantida. Lumi pierdute” conține imagini și obiecte vechi, însoțite de instalații sonore care le spun poveștile.
”Atlantida. Lumi pierdute” prezintă 23 de așezări dispărute sau pe cale de dispariție din peisajele Europei Centrale și este rezultatul muncii unor cercetători din Ungaria, România, Serbia, Croația și Slovenia care au vizitat în 2024 satele sau fostele lor locații, au discutat cu localnicii și au colectat povești, obiecte și fotografii.
Istoria fiecărei așezări este diferită, diverse motive slăbindu-le rezistența sau ducând la dispariția lor. Motivele dispariției așezărilor variază în funcție de regiune și epocă. Mii de așezări europene au dispărut din cauza războaielor, a mișcărilor de refugiați asociate și a deplasărilor forțate. Dispariția așezărilor mai mici pare adesea să fie determinată în primul rând de factori economici. Satele românești selectate sunt Ada-Kaleh, Herepea, Lindenfeld și Geamăna.
Insula Ada Kaleh a fost locuită predominant de musulmani. O mică insulă, cu aer oriental, climă blândă și vegetația frumoasă. Insula a fost inundată în timpul construcției centralei hidroelectrice ”Poarta de Fier”. Herepea (jud. Mureș) este un exemplu al multor sate care se sting încet din cauza industrializării forțate anterioare, a locației izolate și a economiei slabe. Dar poveștile sale sunt unice. La începutul secolului al XIX-lea, familiile vorbitoare de limbă germană s-au mutat din Boemia în pădurea virgină din Munții Semenic pentru a-și câștiga existența. În ciuda condițiilor dificile, Lindenfeld s-a dezvoltat într-o comunitate prosperă. În secolul al XX-lea, așezarea a devenit din ce în ce mai izolată și până în anii 1990, Lindenfeld era practic pustiu. În 1976 a început planificarea unui proiect minier pentru exploatarea zăcămintelor de cupru din apropierea satului Geamăna. Datorită tehnologiei utilizate, mineritul a produs o cantitate mare de deșeuri sub formă de nămol poluat. Pe locul fostului sat a fost format un iaz de decantare. Populația a fost relocată pe măsură ce nămolul acoperea din ce în ce mai mult din peisajul satului.
