Vernisaj de sculptură în bronz la Sângeorz-Băi: Forme, memorie și permanență
Raul Peterlin Actual, Cultură
Vernisaj de sculptură în bronz la Sângeorz-Băi: Forme, memorie și permanență

Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi deschide vineri, 14 noiembrie 2025, ora 18:00, o expoziție de sculptură în bronz semnată de Gheorghe Mureșan și Sánta Csaba, doi artiști care explorează materialul ca spațiu al timpului, al gestului creativ și al tăcerii conținute în formele esențiale.

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud invită publicul la o incursiune în universul sculpturii contemporane transilvănene, într-o selecție de lucrări care valorifică bronzul ca materie cu profunzime, memorie și densitate simbolică. Expoziția aduce în prim-plan o sensibilitate comună față de echilibrul dintre volum și energie, dintre suprafețele lucrate cu rigoare și vibrația discretă care pare să circule prin interiorul formelor.

Bronzul se transformă, în această întâlnire artistică, din material greu în spațiu de reflecție. Fie că este modelat în gesturi ample sau în detalii reținute, el păstrează o amprentă a timpului și o gravitate calmă, devenind suportul unei meditații despre continuitate, memorie și dialogul tăcut dintre sculptor și materie.

 

Decernarea Titlului de „Tezaur Uman Viu” meșterului fierar Dumitru Trif din Șieuț și avanpremiera filmului documentar etnografic „Dumitru Trif, fierarul din Șieuț” 
Raul Peterlin Cultură
Decernarea Titlului de „Tezaur Uman Viu” meșterului fierar Dumitru Trif din Șieuț și avanpremiera filmului documentar etnografic „Dumitru Trif, fierarul din Șieuț” 

Decernarea Titlului de „Tezaur Uman Viu” meșterului fierar Dumitru Trif din Șieuț și avanpremiera filmului documentar etnografic „Dumitru Trif, fierarul din Șieuț” 

(un film de dr. Smaranda Mureșan și Cristian Vrăzmaș)

Duminică, 9 noiembrie 2025, ora 12:00, la Biserica Ortodoxă din Șieuț, va avea loc decernarea titlului onorific de „Tezaur Uman Viu” pentru meșterul fierar Dumitru Trif din localitatea Șieuț. Această distincție i-a fost conferită în anul 2025 de către Ministerul Culturii, prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, pentru experiența sa de peste 40 de ani în această meserie și pentru deținerea unor veritabile calitățile de creator, purtător, transmițător și păstrător de elemente ale patrimoniului cultural imaterial în domeniul fierăritului. 

   Dosarul de candidatură a fost întocmit de Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, prin dr. Smaranda Mureșan, etnolog și cercetător științific în cadrul Serviciului Cultură Tradițională, iar demersul a avut succes, Dumitru Trif fiind astfel unul dintre puținii meșteri fierari din România care dețin acest onorant titlu.    

  Cunoscut ca și „Trifu”, din Șieuț, acesta a dobândit tainele meseriei în tinerețe, prin ucenicie, și este cel mai renumit, mai experimentat și mai respectat meșter în domeniul fierăritului de pe Valea Șieului, fiind cunoscut pentru stilul său unic în care lucrează potcoavele. Meșterul fierar Dumitru Trif a avut, la rândul său, și ucenici, care astăzi sunt fierari pricepuți, iar de-a lungul timpului a potcovit cai nu doar din satul Șieuț, ci și din multe alte sate învecinate. 

  Pe lângă potcovitul cailor, fierarul deține cunoștințe avansate în confecționarea și repararea uneltelor și utilajelor agricole (pluguri, sape, sămănători, căpălitori, sanșeie, ștraifuri/căruțe), dar și securi, ciocane, porți, garduri, scoabe, balamale și multe altele de acest fel care sunt de mare trebuință într-o gospodărie tradițională, fiind un meseriaș extrem de priceput în a mânui fierul pentru a-i da forma dorită pe nicovală.

  Prin meseria sa, meșterul fierar Dumitru Trif și-a pus definitoriu amprenta asupra dezvoltării comunității din Șieuț, devenind un adevărat simbol pentru această zonă și având și în prezent o contribuție semnificativă în sprijinirea și menținerea activităților agricole tradiționale din comună, existența încă a unui număr semnificativ de cai din zonă datorându-i-se, în mare măsură, fapt care a dus și la menținerea unor repere culturale tradiționale locale. 

Totodată, Dumitru Trif este un performer capabil să transmită elementele patrimoniului cultural imaterial local, fapt evidențiat prin formarea de ucenici și prin susținerea de ateliere cultural-educative cu tineri elevi din comună.  

Acesta lucrează în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate o meserie pe care a deprins-o în anii de ucenicie și pe care și-a șlefuit-o de-a lungul deceniilor de muncă, prin talent și mult efort, excelând în domeniul său de activitate, și pe care o practică în mod activ și astăzi, contribuind astfel la asigurarea viabilității acestui element de patrimoniu cultural în cadrul comunității locale. 

***

Experiența sa de o viață în acest domeniu și poveștile fascinante țesute în jurul fierăriei sale, care atrage ca un magnet întreaga comunitate, i-au inspirat pe dr. Smaranda Mureșan și pe Cristian Vrăzmaș să realizeze încă un film documentar etnografic care pune în valoare cultura și tradițiile satului Șieuț. „Dumitru Trif, fierarul din Șieuț” este a patra producție de acest fel a celor doi realizatori, cele anterioare fiind: „Cununile de Rusalii la Șieuț” (2014), „Obiceiul Plugarului la Șieuț” (2017), respectiv „Colindătorii și Organizarea «Berii» la Șieuț” (2020), toate apreciate la superlativ, atât de publicul larg, cât și de juriile de specialitate ale unor concursuri de profil. 

Filmările recente de la Șieuț care l-au avut ca și personaj principal pe meșterul fierar Dumitru Trif au fost realizate în luna martie a anului 2025, la atelierul de fierărie al acestuia. În cadrul proiectului cultural au participat ucenicii meșterului, dar și pasionați de cai, proprietari de animale și gospodari din satele Șieuț și Ruștior. 

***

Avanpremiera filmului documentar etnografic „Dumitru Trif, fierarul din Șieuț” va avea loc duminică, începând cu orele 12:30, la Căminul Cultural din Șieuț. Pe lângă proiecția filmului, va avea loc și vernisajul unei expoziții de fotografie cu imagini inedite surprinse în timpul filmărilor de către Salomea Vrăzmaș. 

  Fierăritul este un meșteșug străvechi, iar forma în care se practică astăzi a rămas puțin schimbată față de ultimele secole. Acesta este transmis pe filieră transgenerațională, de la tată la fiu sau de la maestru la ucenic, fiind una dintre meseriile mai puțin cunoscute și accesibile omului modern.  

Cercetarea de teren, documentarea de specialitate și regia (cu analiză și selecție secvențe video, realizare script) aparțin etnologului dr. Smaranda Mureșan (cercetător științific); responsabil de imagine, montaj, editare video și sunet – Cristian Vrăzmaș; videograf secundar – Sabrina Vrăzmaș.

  Mulțumiri speciale se adresează meșterului fierar DUMITRU TRIF din satul ȘIEUȚ, „TEZAUR UMAN VIU” 2025, pentru aportul consistent adus în realizarea acestei producții documentar etnografice, precum și familiei sale (pentru sprijinul necondiționat), dar și tuturor celor care au participat, cu inima deschisă, la acest proiect.

Recunoștință veșnică, chiar și dincolo – în eternitate, domnului învățător PANTEA IGNAT JR. (Nătuț Pantea) din Șieuț. Mulțumim pentru moștenirea culturală fără seamăn lăsată Șieuțului! Drum lin în lumină! Nu vă vom uita niciodată!

Un proiect cultural susținut de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Primăria și Consiliul Local al Comunei Șieuț (prin domnul primar Mihai Gheorghe Ivan) și Parohia Ortodoxă Șieuț (preot Ștefan Pralea).

Vă așteptăm cu drag! Va fi o zi luminoasă, dar încărcată cu multă emoție!

 

etnolog dr. Smaranda Mureșan 

Cercetător științific, Serviciul Cultură Tradițională

Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud

 

„Ziua Porților Deschise” pe șantierul arheologic Lunca – La Bolovani. Eveniment organizat de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Primăria Șieuț
Raul Peterlin Actual, Cultură
„Ziua Porților Deschise” pe șantierul arheologic Lunca – La Bolovani. Eveniment organizat de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Primăria Șieuț

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, în parteneriat cu Primăria comunei Șieuț, organizează duminică, 9 noiembrie 2025, de la ora 11:00, evenimentul „Ziua Porților Deschise – șantierul arheologic Lunca – La Bolovani”. Manifestarea va avea loc la Căminul Cultural din localitatea Lunca, comuna Șieuț.

Situl arheologic de la Lunca – La Bolovani a fost investigat, începând cu anul 2023, prin metode non-invazive și invazive, iar rezultatele obținute până acum sunt considerate spectaculoase. Cercetările au dus la identificarea unor elemente de fortificație ce aparțin unui obiectiv militar de epocă romană, contribuind la o mai bună înțelegere a rețelei defensive de pe limes-ul roman din zona nordică a provinciei Dacia.

Totodată, au fost documentate descoperiri care oferă noi perspective asupra vieții cotidiene a soldaților romani, precum și asupra schimburilor comerciale pe care aceștia le aveau cu populațiile din zona barbaricum. Un alt obiectiv major al investigațiilor a vizat analiza gradului de conservare a sitului și a impactului pe care intervențiile antropice și factorii naturali l-au avut asupra integrității acestuia.

Evenimentul va include prezentări dedicate istoricului cercetărilor, descoperirilor recente și rezultatelor obținute în campaniile din ultimii ani. Participanții vor avea ocazia să afle detalii direct de la specialiști, într-un cadru care încurajează dialogul dintre știință, patrimoniu și comunitate.

 

Meșterul popular Gheorghe Cobuț din Tureac și dr. Smaranda Mureșan, cercetător științific, au reprezentat județul Bistrița-Năsăud la Iași, la evenimentele dedicate celebrării Zilei Internaționale a Patrimoniului Cultural Imaterial
Raul Peterlin Actual, Cultură
Meșterul popular Gheorghe Cobuț din Tureac și dr. Smaranda Mureșan, cercetător științific, au reprezentat județul Bistrița-Năsăud la Iași, la evenimentele dedicate celebrării Zilei Internaționale a Patrimoniului Cultural Imaterial
În perioada 24-26 octombrie 2025 au avut loc, la Iași, importante manifestări culturale și științifice dedicate celebrării Zilei Internaționale a Patrimoniului Cultural Imaterial.
În acest context, Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, din cadrul Academiei Române – Filiala Iași, prin Departamentul de Etnologie, a organizat cea de-a X-a ediție a Conferinței Internaționale de Etno-didactică, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Moldovei, la Palatul Culturii din Iași. Pentru a marca ediția aniversară, alături de aceasta a avut loc și manifestarea culturală interactivă „Meșteri și meșteșuguri tradiționale din Moldova”, ediția a XV-a, un târg al meșterilor populari organizat de Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului”, singurul ONG din România acreditat în rețeaua UNESCO.
Deschiderea evenimentului a aparținut gazdelor, cuvântul de bun venit fiind rostit de către doamna dr. Adina Hulubaș, cercetător științific principal I în cadrul institutului, coordonatorul conferinței, alocuțiuni având și managerul Palatului Culturii, domnul Andrei Apreotesei, șeful de secție al Muzeului Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova”, domnul etnograf Victor Munteanu, precum și doamna dr. Gabriela Haja, directorul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, care a dat citire și cuvântului transmis de către doamna academician Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” din București.
Județul Bistrița-Năsăud a fost reprezentat la aceste ample manifestări culturale de către dr. Smaranda Mureșan, etnolog și cercetător științific în cadrul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, și de către meșterul popular Gheorghe Cobuț, cojocar și fierar din satul Tureac, comuna Tiha Bârgăului.
Printre temele care au fost discutate la conferința de etno-didactică, denumită anul acesta „Patrimoniu cultural imaterial fără frontiere”, s-au numărat: cultura tradițională din România și Republica Moldova, strategiile didactice de transmitere atractivă a informației culturale sau valoarea identitară și economică a meșteșugurilor populare.
În cadrul conferinței, etnologul Smaranda Mureșan a susținut comunicarea cu titlul „Atelier cultural-educativ inedit la fierăria meșterului Dumitru Trif din Șieuț, județul Bistrița-Năsăud”, prezentând impactul deosebit al unei astfel de acțiuni interdisciplinare ce a avut loc în primăvara anului 2025 pentru elevii clasei a VIII-a de la Școala Gimnazială din Șieuț. Prezentarea a fost foarte bine primită de către colegii prezenți la conferință și a stârnit interesul participanților, știut fiind faptul că fierăritul este un meșteșug străvechi, însă destul de puțin cunoscut și practicat astăzi.
Cei peste 40 de invitați care au susținut comunicări au reprezentat mai multe centre de cercetare din România, specialiști în domeniul patrimoniului cultural imaterial din Iași, București, Cluj, Bacău, Bistrița-Năsăud, Sibiu, Suceava, Dolj, Neamț, Vaslui, Galați, Maramureș și Prahova fiind cei care au expus cele mai recente și relevante rezultate ale cercetărilor științifice în domeniu, dar și din țări precum Republica Moldova, Serbia, Grecia, Liban și Marea Britanie, conferința desfășurându-se în sistem hibrid, fiind posibil și accesul online. Tema generală a evenimentului înscris la UNESCO – International Day of Intangible Cultural Heritage – este bogăția culturală care nu ține cont de granițele politice.
Meșteșugurile tradiționale din județul Bistrița-Năsăud au fost promovate în cadrul manifestării culturale interactive „Meșteri și meșteșuguri tradiționale din Moldova”, ediția a XV-a, de către meșterul popular Gheorghe Cobuț din satul Tureac, comuna Tiha Bârgăului. Domnia sa este un cunoscut și apreciat meșter cojocar din județul nostru, dar care practică și fierăria, fiind renumit și în acest domeniu pe întreaga vale a Bârgăului. De asemenea, realizează și curele tradiționale sau opinci, talentul nativ și îndemânarea făcându-l unul dintre cei mai pricepuți și talentați meșteri populari din județul Bistrița-Năsăud.
Creațiile în domeniul cojocăritului ale meșterului popular Gheorghe Cobuț au fost foarte apreciate la târgul de la Iași, atât de către organizatori și colegii de breaslă, cât și de către vizitatori. Iată ce scrie unul dintre vizitatorii târgului ieșean, doamna Neluța Cătălina Apetrăchioaei, despre acest fapt: „Este minunat să ne conectăm cu oameni care prețuiesc și păstrează tradițiile. Este o modalitate frumoasă de a menține vie identitatea culturală și de a învăța lucruri noi. Am avut bucuria unei întâlniri pline de inspirație și autenticitate cu meșterul popular Gicu Cobuț din Bistrița-Năsăud. Felicitări pentru talentul pus în slujba frumosului!”
În continuarea cuvântului domniei sale, intitulat sugestiv „PledoarIE”, aceasta afirmă: „Meșterii tradiționali, artizani ai lemnului, ai lutului, ai firului sau ai metalului, reprezintă mult mai mult decât simpli producători de obiecte. Ei sunt păstrătorii vii ai identității culturale a unui neam, verigi esențiale care leagă trecutul de prezent și asigură continuitatea unui patrimoniu inestimabil. Munca lor, rod al unei experiențe de secole, este o mărturie a ingeniozității, a simțului estetic și a legăturii profunde a omului cu natura și cu tradițiile sale. Meșteșugurile tradiționale nu se învață în școli moderne, ci se transmit din generație în generație, adesea în cadrul familiei sau al comunității. Această transmitere presupune nu doar preluarea unor tehnici, ci și însușirea unei filozofii de viață și a unui respect profund față de materialul prelucrat. Cu toate acestea, meșterii tradiționali se confruntă cu numeroase provocări generate de modernitate, industrializare și globalizare. Meșteșugurile de odinioară sunt pe cale de dispariție, amenințate de produsele de serie și de lipsa de recunoaștere oficială și sprijin. Reîntâlnire cu oameni faini si pricepuți!”
În acest context, prezența meșterilor populari din România și Republica Moldova în cadrul târgului tradițional desfășurat între 24 și 26 octombrie, în fața Palatului Culturii, completează în mod firesc dimensiunea teoretică a conferinței prin demonstrarea vie a meșteșugurilor și valorilor transmise din generație în generație. Astfel, în timp ce în interiorul clădirii emblematice specialiști din mai multe țări au deschis noi direcții de colaborare, în exterior vizitatorii au putut redescoperi patrimoniul viu al comunităților.
Coerența și unitatea manifestărilor culturale internaționale de la Iași a fost dată de integrarea cercetării științifice și a tradiției vii într-o celebrare comună a patrimoniului cultural imaterial fără frontiere.
Se cuvine să adresăm mulțumiri pentru invitație, dar și pentru impecabila derulare a conferinței, doamnei dr. Adina Hulubaș, precum și doamnei prof. Silvia Cozmîncă, președintele Asociației „ART – Meșteșugurile Prutului”, pentru organizarea reușită a târgului meșterilor populari. Cu multă bucurie am prezentat și promovat elemente valoroase ale patrimoniului cultural imaterial din județul Bistrița-Năsăud în cadrul amplelor manifestări culturale de la Iași, alături de meșteri și colegi cercetători talentați și dedicați.
Material realizat de etnolog dr. Smaranda Mureșan
Cercetător științific, grad III, Serviciul Cultură Tradițională
Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud
Photo credit: Smaranda Mureșan
Ioana Bradea – 01100100 01110101 01101000
Raul Peterlin Cultură
Ioana Bradea – 01100100 01110101 01101000
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Editura Fantomas și Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud organizează vineri, 31 octombrie 2025, ora 16:30, lansarea volumului: Ioana Bradea – „01100100 01110101 01101000”.
Întâlnire și lectură / Ioana Bradea.
Locație: Clubul Cultural CoșBook al Bibliotecii Județene (Bistrița, Str. Alexandru Odobescu. nr. 11).
Moderator: Ioan Pintea, Managerul Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud.
Vă așteptăm cu drag!
Ioana Bradea (n. octombrie 1975) a studiat vioara, timp de opt ani, la Liceul de Muzică „Tudor Jarda” din Bistrița, apoi limbi străine la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu“ din Bistriţa şi la Universitatea din Bucureşti (portugheză–franceză).
A publicat până acum „Băgău” (Editura Est, 2004, Editura Humanitas 2019 / 2022), care a primit Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, „Scotch” (Editura Polirom, 2010) și „Înalt este numele tău” (Editura Humanitas, 2017).
A publicat versuri în antologiile „Generația de aur” (Editura frACTalia, 2020, coordonatori Cristina Ispas / V. Leac), „Cum stai?” (Editura Vellant, 2020), „Perturbări în desfășurare. O antologie a prezentului” (Editura frACTalia, 2021, coordonator V. Leac).
A publicat „Să moară întâi bărbatul. Pe urmă femeia” în volumul colectiv „Retroversiuni” (Antologie de proză scurtă scrisă de femei, coordonată de Cristina Ispas, Editura Paralela 45, 2023). În 2025 este publicat la Editura Fantomas volumul de versuri „01100100 01110101 01101000”.
A muncit în Bucureşti, într-o piaţă, la un cotidian online, la o revistă de scurtă durată. Este căsătorită, are trei copii şi trăieşte la Bistriţa, unde a lucrat prin fabrici şi uzine, ca translator, la un post de radio local, la o cafenea proprie, iar din 2012 – la un cotidian local online.
Despre volumul „01100100 01110101 01101000” :
„mi-am închipuit de fapt lumea descompusă în acest triunghi ABC construit din trei laturi structurate binar într-un joc, har, duh al matematicii, o hartă a unei călătorii între frontierele din interior , care se pulverizează treptat înspre exterior
sau invers
o călătorie care începe cu tine, continuă în noi și se evaporă în mine.
Am construit așadar un triunghi ABC din 69 de puncte, secvențe care se intersectează între ele – își proiectează umbrele unele asupra celorlalte și apoi în exterior – închipuind un triumvirat – cu un centru de greutate fluid care pendulează între psalmii lui David, geometry dash, terraria, genshin impact, spider-verse, arcane, paprika… Între comentariile pierdute ale Hypathiei din Alexandria, secțiunile conice și oglinzile incendiare ale lui Apolonius ecuațiile nedeterminate ale lui Diofant – Leibniz – Otto von Guericke, inventatorul care a definit fizica vidului, primar vreo 30 de ani în orașul natal – Russel – Wittgenstein – Stephane Lupasco – Sabine Hossenfelder
Teodor Rus, toți interconectați, conturând în final un spațiu cosmic răcoros, geometric și atât de satisfăcător, o gaură neagră, absorbitoare, eliberatoare – o dimensiune.culcuș în care pot în sfârșit respira…”.
Tezaurul viu al județului, adunat într-un singur volum: „Catalogul meșterilor populari din Bistrița-Năsăud”, lansat oficial
Raul Peterlin Actual, Cultură
Tezaurul viu al județului, adunat într-un singur volum: „Catalogul meșterilor populari din Bistrița-Năsăud”, lansat oficial

Un eveniment dedicat patrimoniului cultural al județului Bistrița-Năsăud a avut loc recent la Centrul Județean pentru Cultură, unde a fost lansat primul volum al „Catalogului meșterilor populari din județul Bistrița-Năsăud” – o lucrare-document care reunește peste 50 de meșteri și artizani din toate zonele etnografice ale județului.

Catalogul este rodul unui amplu proiect de cercetare desfășurat între anii 2023 și 2025 de către specialiștii centrului, în colaborare cu etnologi, fotografi și documentariști. Volumul surprinde nu doar creațiile, ci și poveștile de viață ale celor care duc mai departe arta tradițională. Sunt prezentate imagini detaliate ale portului popular, icoanelor pe sticlă, obiectelor din lemn, ceramicii, bijuteriilor de Sânziene sau ale tehnicilor tradiționale de prelucrare a pieilor.

„Este un tribut adus celor care păstrează meșteșugurile tradiționale din județ. Este un catalog unic în România și o premieră pentru Bistrița-Năsăud”, a declarat Alexandru Pugna, managerul Centrului Județean pentru Cultură.

Legătura între generații

Coordonatoarea proiectului, Emila Bumb-Ometiță, a subliniat că lucrarea nu este doar un inventar vizual, ci și o punte între generații, reunind meșteri trecuți – recunoscuți ca Tezaure Umane Vii – și creatori populari contemporani, care duc mai departe moștenirea culturală.

Lansarea a fost completată de o expoziție de costume populare, textile și obiecte de artă tradițională selectate din catalog, demonstrații meșteșugărești live și un recital de muzică tradițională autentică, cu repertorii din toate subzonele etnografice ale județului.

Volumul a fost publicat de Editura „Școala Ardeleană”, sub coordonarea lui Vasile George Dâncu, și reprezintă debutul unui demers editorial ambițios, menit să valorifice și să salveze cultura tradițională a județului.

 

Expoziție Marcel Stanciu la Galeria ROD: desen și sculptură într-un dialog intens al formelor
Raul Peterlin Cultură
Expoziție Marcel Stanciu la Galeria ROD: desen și sculptură într-un dialog intens al formelor

Joi, 31 iulie 2025, de la ora 18:00, la Galeria de Artă ROD din Bistrița va avea loc vernisajul expoziției „Marcel Stanciu – desen/sculptură”, un eveniment organizat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România.

Cu o carieră de peste trei decenii în sculptura contemporană românească, Marcel Stanciu propune o expoziție care explorează granițele vizuale și conceptuale dintre desen și volum. Lucrările sale aduc în prim-plan un limbaj plastic riguros, dar în același timp încărcat de tensiune și expresivitate, în care forma nu e doar estetică, ci și semn.

Originar din Dealu Mare, Târgu Lăpuș, Stanciu este membru al Filialei Baia Mare a Uniunii Artiștilor Plastici și profesor de sculptură-modelaj la Palatul Copiilor din Baia Mare. A expus de-a lungul anilor în România și în străinătate, iar lucrările sale se regăsesc în colecții private din Austria, Germania, Franța, Bulgaria și Canada.

Expoziția aduce în fața publicului lucrări recente de desen și sculptură, cu o puternică încărcătură simbolică. În compoziții precum „Radiografii urbane”, artistul introduce elemente de culoare tensionată în structuri geometrice rigide, creând o dinamică vizuală ce amintește, pe alocuri, de constructivismul lui El Lissitzky. În lucrarea „Fereastra oarbă”, zidul și cadrul gol devin metafore ale blocajului, ale închiderii simbolice și ale autoiluziei percepției.

„Marcel Stanciu nu oferă un mesaj clar și liniar. Lucrările lui nu se explică, ci se simt. Sunt ca niște hărți personale, greu de decodat, dar imposibil de ignorat. Sculptura devine aici un fel de poezie solidificată”, spune curatorul expoziției, Constantin Țînteanu.

Expoziția va fi prezentată de istoricul de artă Vasile Duda, în cadrul unui eveniment coordonat de Eugen Alupopanu.

Publicul este invitat să viziteze expoziția în perioada 31 iulie – 31 septembrie 2025, la Galeria de Artă ROD (Str. Gen. Grigore Bălan, nr. 11, Bistrița). Intrarea este liberă.

 

„Sat viu” la Posmuș: arhitectură, sociologie, filme și patrimoniu trăit, între 28 iulie – 3 august
Raul Peterlin Actual, Cultură
„Sat viu” la Posmuș: arhitectură, sociologie, filme și patrimoniu trăit, între 28 iulie – 3 august

Localitatea Posmuș va găzdui, la final de iulie, un nou proiect cultural care aduce în prim-plan patrimoniul rural transilvănean și comunitatea locală. Intitulat „Sat viu – Ecourile viitorului în ruralul transilvan”, evenimentul este organizat de Asociația Petrus Italus Trust – Alianța pentru patrimoniul bistrițean, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și alte instituții educaționale și culturale din țară.

Intervenția culturală din acest an își propune să reunească patrimoniul material și imaterial, punând accent pe legătura vie dintre oameni, locuri și memorie colectivă. Activitățile vor avea loc între 28 iulie și 3 august, iar accesul publicului este gratuit.

În cadrul Școlii de vară, participanții vor putea lua parte la discuții interdisciplinare pe teme de sociologie și arhitectură, proiecții de filme, ateliere pentru copii și tineri, un spectacol de teatru și un studio foto comunitar. Localnicii sunt invitați să participe activ la evenimentele gândite special pentru spațiul și specificul locului.

De asemenea, proiectul include prezența în cadrul festivalului ArtCast, cu o expoziție de fotografie și istorii personale, iar în închiderea programului vor fi prezentate propuneri arhitecturale pentru reamenajarea zonei din fața vechii școli săsești. Seara de final va cuprinde și un spectacol de video-mapping.

Proiectul este realizat cu sprijinul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și al Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, în parteneriat strategic cu UBB Cluj – Facultatea de Teatru și Film și Universitatea Tehnică Cluj – Facultatea de Arhitectură și Urbanism, cu susținerea Primăriei Șieu și a Școlii Gimnaziale Șieu.

Acțiunea culturală este co-finanțată de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Precizăm că proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia AFCN, iar responsabilitatea conținutului aparține exclusiv organizatorilor.

 

𝗭𝗜𝗟𝗘 𝗦̦𝗜 𝗡𝗢𝗣𝗧̦𝗜 𝗟𝗔 𝗠𝗨𝗭𝗘𝗨 – 𝗭𝗜𝗟𝗘𝗟𝗘 𝗕𝗜𝗦𝗧𝗥𝗜𝗧̦𝗘𝗜 𝟮𝟬𝟮𝟱
Redacția Actual, Cultură
𝗭𝗜𝗟𝗘 𝗦̦𝗜 𝗡𝗢𝗣𝗧̦𝗜 𝗟𝗔 𝗠𝗨𝗭𝗘𝗨 – 𝗭𝗜𝗟𝗘𝗟𝗘 𝗕𝗜𝗦𝗧𝗥𝗜𝗧̦𝗘𝗜 𝟮𝟬𝟮𝟱

 

„𝘾𝙤𝙣𝙨𝙩𝙧𝙪𝙞𝙢 𝙞̂𝙢𝙥𝙧𝙚𝙪𝙣𝙖̆ 𝙙𝙧𝙪𝙢𝙪𝙧𝙞 𝙙𝙚 𝙧𝙖̆𝙢𝙖𝙨 𝙖𝙘𝙖𝙨𝙖̆ 𝙨̦𝙞 𝙧𝙚𝙩̦𝙚𝙡𝙚 𝙘𝙪𝙡𝙩𝙪𝙧𝙖𝙡𝙚 𝙞̂𝙣 𝙋𝙤𝙖𝙧𝙩𝙖 𝙏𝙧𝙖𝙣𝙨𝙞𝙡𝙫𝙖𝙣𝙞𝙚𝙞”
🏛 Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud vă invită, în perioada 18–20 iulie 2025, de la ora 10 până târziu în noapte, să trăiți alături de noi experiența Zile și nopți la muzeu, în cadrul Zilelor Bistriței.
Vă propunem un program spectaculos, care aduce împreună elemente din cultura locală, fragmente din arta asiatică, arta stradală, dar și multe alte surprize.
Muzeul Bistrița se alătură Primăriei Municipiului Bistrița și, împreună cu partenerii noștri de tradiție, vă oferă o experiență culturală de neuitat – o rută liniștită în efervescența orașului:
• Galeriile Arcade 24;
• Casa cu Lei;
• Casa Argintarului;
• Bodo Gallery;
• ROD;
• Galeria Liceului de Arte „Corneliu Baba”.
Turul galeriilor este deschis după următorul program: vineri, orele 18.00-22.00, sâmbătă, orele 12.00-22.00, duminica, orele 12.00-20.00.
Vă așteaptă:
• Muzică live
• Ateliere de creație
• Zone de relaxare
• Un maraton gastronomic cu gusturi autentice

Vino să descoperi cum poate prinde viață patrimoniul nostru în ritmul orașului!

📜 Programul evenimentului la Muzeul Bistrița:
• Vizitare expoziţii de bază: Artă comparată, Istorie, Științe naturale, Etnografie, ora 10.00-22.00;
• Artă stradală în interiorul Muzeului: street delivery – festival urban care susține creativitatea în spațiul public
🎭Teatrul Magic Puppet – pesonajele surpriză prind viață în curtea muzeului;
Sâmbătă și duminică între orele 16.00-21.00, copiii și adulții sunt invitați într-o lume a fanteziei, culorii și mișcării, unde teatrul de animație întâlnește zâmbetul publicului.
Pregătiți-vă să fiți uimiți de apariții neașteptate, interacțiuni magice și povești care se nasc sub ochii voștri.
Activităţi pe sală:
Vernisaj:
Vineri 18 iulie
🕔 ora 17.00 – Made in Japan. Fascinaţia stampei în epoca Edo – eveniment expoziţional oraganizat în parteneriat cu Muzeul Naţional Brukenthal şi av. George Şerban, curator dr. Alexandru Chituţă;
🕕 ora 18.00 – Un voyage – expoziție de pictură a artistului Georges Mazilu, eveniment oragnizat în parteneriat cu Muzeul Naţional Brukenthal, curator dr. Alexandru Chituţă.
Expozitii temporare:
🔸️Made in Japan. Fascinaţia stampei în epoca Edo;
🔸️Pictura populară modernă din XIUZHOU, China;
🔸️Marginile lumii. Istorii de familie – Femeia din fotografie: BUNICA;
🔸️Marius BARBone – Metamorphosis;
🔸️Georges Mazilu – Un voyage.

Activități în curtea interioară:

Vineri 18 iulie
💼 Ora 11.00-17.00 „Poarta Transilvaniei Bistrița-Năsăud deschisă pentru competențe și antreprenoriat la nivel european” – Târg de finanțări și oportunități de dezvoltare antreprenorială.

Sâmbătă 19 iulie

🕔 Ora 17.00-19.00 Concerte ale elevilor Liceului de Muzică ”Tudor Jarda”, recitaluri de pian, clarinet, vioară și chitară🎶
✔️ Mureșan Ștefania, pian, prof Karoli Carolina, I. Muller – Piesă
✔️ Seni Adrian, pian, prof Rupea Larisa
✔️ Bidian Eduard, clarinet, prof Mircea Borzoș, V.Scerbacev- Romanța
✔️ Dehelean Cristian, pian, prof Rupea Larisa
✔️ Câțcăuan Ana, pian, prof Karoli Carolina, H. Jerea- 3 piese din Suita pentru pian
✔️ Molnar Cosmin, pian, prof Karoli Carolina, N. Rimsky – Korsakov Zborul cărăbușului
✔️ Cătinean Mădălina și Dologa Nectarie, vioară și pian, prof Patrașciuc Ovidiu Adrian, G. Enescu- Balada
✔️ Pop Sonia, clarinet, prof Mircea Borzoș, corep Stef Grazziela, Francois Devienne- Sonata Nr 2, Pe II
✔️ Apetrei Eva – „ Das Kinderspiel”, „Crăiasa din povești”, prof Costeanu Roxana, prof corep Lepădatu Cristian,
✔️ Stoica Gabriel, pian, prof Karoli Carolina, S. Joplin The Entertrainer
✔️ Corovca Diana, vioară, prof Patrașciuc Ovidiu Adrian, N. Paganini- Cantabile
✔️ Vancea Andreea – „Mames Gruv” fără autor, „Cântec de leagăn” de Diamandi Gheciu prof. Costeanu Roxana , prof corep Lepădatu Cristian
✔️ Popa Dragos și Vincze Denisa, chitară și flaut, prof Patrașciuc Ovidiu Adrian, M. Giuliani- Duettino Facile
✔️ JAM – Lăpușan Monica Maria, Patrașciuc Ovidiu Adrian, Vasile Răzvan, Berchi Mihai, Popa Dragoș, Corovca Diana, Valsuri și Muzică de Cafe Concert
✔️ Orchestra Liceului de Muzică ‘Tudor Jarda’, dirijor Berchi Mihai și concert maestru Spîn Mihai Ciprian; W.A. Mozart- Eine kleine Nachtmușik, Tango Violeta, aranjament Mihai Berchi, Ciobănaș cu 300 de oi, aranjament Mihai Berchi

🕔 Ora: 17.00 – 24.00 Picnic la Muzeu (Asociația Interact) relaxare, gustări, atmosferă prietenoasă;
🕖 Ora: 19.00-19.30 Concert Euforia Band;
🕢 Ora: 19.40 – 20.40 Concert Riveria Band ;
🎬 Ora: 21.30 Proiecție de film – BRIFF – Bistrita Romania International Film Festival
📽 Scurtmetraje Românești , printre care:
▪️Love stories on the move -regia Carina Dasoveanu
▪️Love Factory -Regia Mihai Pavel
▪️în(cerc) – regia Andreea Parfenov
▪️Vecina- regia Alexandra Burca
▪️Double of Nothing – regia Mihai Pîrcalabu
▪️ If I float- regia Bogdan Alecsandru
▪️ Moștenirea – regia Marian Farcut
▪️Antrenamentul de noapte – regia Bogdan Alecsandru;

Duminică 20 iulie

🕙 Ora: 10.00-13.00 Activități adaptate pentru copii cu dezabilități: art-terapie și ludo terapie
🕔 Ora: 17.00-19.00 Concerte ale elevilor Liceului de Muzică ”Tudor Jarda” – pian, canto clasic și popular 🎼
✔️ Mihai Borza, PIAN – „Hawaiian roller coaster ride” – din Lilo & Stitch si temă din „Misiune Imposibila”; prof. Velcherean Marcela
✔️ Dragonici Teodora, PIAN – „Scales and Arpeggios” din Aristocats si Temă din Simfonia „Surpriza” de Joseph Haydn; Prof. Deac Helga
✔️ Gavrilaș David, PIAN – Menuet de Krieger; Prof Elena Oniga
✔️ Mesaroș Izabella-Bianka, PIAN – Szokolay Sándor – „Tom degețelul” și Bartók Béla – „Evening in Transilvania”; Prof coord. Töttösy Norbert
✔️ Vacari Debora, PIAN – Edward Grieg – „Vanished Days”; Prof. Deac Helga
✔️ Bologa Miruna – Franz Schubert – „Moment muzical”; Prof. Deac Helga
✔️ Măgherușan Raul, PIAN – Isaac Albeniz – „Mallorca”; Prof. Deac Helga
✔️ Batinas Alesia, PIAN – Franz Liszt – Studiu Op 1 Nr 9; Prof. Deac Helga
✔️ Muntean Maria, PIAN – „Somewhere over the Rainbow”, aranj Prof. Deac Helga
✔️ Ursa Adela, CANTO muzica ușoară – „Stand up”, „Golden hour”, „Rehab Amy”; Prof. Conț Cristian
✔️ Bucunea Daniela, CANTO (profil pedagogic) – „Inimă nu fi de piatră” acompaniată de Beșa Iulia (profil pedagogic) la chitară; Prof. colaborator Marti Ioana
✔️ Moldovan Cristian, CANTO POPULAR – „Mă duc mândră-n cătănie”, „Vină mândră vină dragă”; Prof. coord. Bălan-Pahone Cristina
✔️ Encean Cristina, CANTO POPULAR– colaj de piese: „Măi bădiță bădișor” ; „Eu de-a acasă așa am pornit ”; „N-am pus eu coada la prună” ; „Eu de-a acasă așa am pornit ”; „Năfrămuță cu tri pui” ; „M-o făcut mama așa” Prof. Vasile Bianca
✔️ Simionca Răzvan, CANTO POPULAR – „De pe a Șieului vale”, „Aseară pe înserat”, „Pe cărări cu pietricele”; Prof. Vasile Bianca
✔️ Neamț Anamaria, CANTO POPULAR – „Bădiță cu mândre multe”; Prof. Costeanu Roxana
✔️ Simionca Narcisa, CANTO POPULAR – „Trece dorul pe la poarta”, „Badea meu îi sebișan” ; Prof. coord. Bălan-Pahone Cristina
✔️ Cătuna Marius, CANTO POPULAR – „Frumusel clopuț cu pană”, „ Sapte care de nuiele”; Prof. Barbu Alida
✔️ Rad Ștefania, CANTO POPULAR – „Dragu’ mi-i a secera”, „Cântă, cuce, când ti-i duce” ; Prof. Barbu Alida
✔️ Parasca Daniela, CANTO POPULAR – „Hai bădiță la Haidău”; Prof. Sima Diana
✔️ Tintelecan Timea, CANTO POPULAR – „Dragu-mi-i să cânt, să joc”, „Bade, de drăguța ta”; Prof. Popa Ioana
✔️ Caculea Patricia, CANTO popular – „Iaba bade te mai ții ”, „Mărie și Mărioară”, Prof. Popa Ioana
✔️ Peptenar Rareș, CANTO POPULAR – „Mândră gura ta izvor”, „Cine-o pus coada la pruna”; Prof. Neamțu Alexandra

🎬 21.30 Proiecție de film – BRIFF – Bistrita Romania International Film Festival
📽 Scurtmetraje internaționale
▪️Place under the sun (Loc sub soare ) – regia Vlad Bolgarin, Republica Moldova
▪️Gladiators – regia Mariam Rahimi – republic of Iran
▪️The last paper – regia Romain Gierenz – Luxembourg
▪️The bottle- regia Xavier Mesme – France
▪️I’m not a robot -regia Victoria Warmerdam- Netherlands ( câștigător Oscar 2025- best short action film
▪️Aurica , viața de câine – regia Mihai Dragolea
▪️ ⁠Sara – regia Ariana Andrade – Peru
▪️Jacques the mimic – regia Richard Anthony Dunford – United Kingdom

Zona de relaxare şi răsfăţ culinar:

🕙 Orele 10.00-24.00 (sâmbată şi duminică)

🌿Hamece, lumini ambientale, cafele aromate, dulciuri, înghețată, vafe, bucate tradiționale;
👨‍🍳Punct gastronomic – Chef Marius Gălan – Ambasador al gustului autentic românesc, pasiunea sa este gătitul tradițional cu rețete „ca acasă”.
🦐Street food- fructe de mare – extrem de apreciate pentru gusul lor delicat şi versatilitatea în bucatărie vor fi pregătite în curtea muzeului de către GrigoreFlor;
🛍Târg de produse meşteşugăreşti – artizani locali.

Vă așteptăm cu drag!

Manager,
Dr.Alexandru Gavrilaș

Porți deschise la Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud – 75 de ani de lectură, cultură și comunitate
Redacția Actual, Cultură
Porți deschise la Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud – 75 de ani de lectură, cultură și comunitate

La împlinirea a 75 de ani a Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, a fost pregătit un moment de sărbătoare pentru întreaga comunitate bistrițeană. În cadrul Zilelor Bistriței, instituția își deschide larg porțile și își invită cititorii să (re)descopere bucuria lecturii, patrimoniul cultural și spiritul viu al unei biblioteci care nu înseamnă doar cărți, ci și oameni, idei și întâlniri memorabile.

📚 Sediul Central – între tradiție și dinamism

Sâmbătă și duminică, între 12:00 – 18:00, vizitatorii sunt așteptați în:

•Sala de lectură

•Compartimentul de Împrumut pentru Adulți

•Compartimentul de Împrumut pentru Copii

Zilele porților deschise oferă ocazia de a vizita spațiile bibliotecii, de a împrumuta volume noi sau de a redescoperi titluri de colecție, dar mai ales de a interacționa cu atmosfera caldă și primitoare a unei instituții care a crescut împreună cu orașul.

🏛️ Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu – între poezie, muzică și memorie

Program extins pentru iubitorii de cultură:

•Sâmbătă: 12:00 – 21:00

•Duminică: 14:00 – 21:00

Vizitatorii sunt invitați la un maraton cultural ce cuprinde:

•Recitaluri de poezie și muzică, în spații care păstrează parfumul vremurilor de altădată

•Vernisajul expozițional „Nicolae Steinhardt”, dedicat unei personalități emblematice a spiritualității românești

•Itinerariul cultural „Pe urmele lui Mihai Eminescu”, o călătorie poetică și simbolică în lumea celui mai iubit poet român

•Târg și Salon de carte, cu participarea Editurilor Eikon și Școala Ardeleană, pentru cei care doresc să-și îmbogățească biblioteca personală.

Cu ocazia acestei aniversări, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” se reafirmă ca un pilon al vieții culturale bistrițene și ca un spațiu viu, în care trecutul și prezentul dialoghează, iar cartea rămâne puntea care unește generații.

La mulți ani Bibliotecii! La mulți ani cititorilor!