Bolojan: Salariul minim ar putea rămâne la nivelul din 2025. Impozitul pe cifra de afaceri, vizat pentru reducere sau eliminare
Raul Peterlin Național
Bolojan: Salariul minim ar putea rămâne la nivelul din 2025. Impozitul pe cifra de afaceri, vizat pentru reducere sau eliminare

Invitat în cadrul podcastului „Friendly Fire”, prim-ministrul Ilie Bolojan a oferit noi detalii privind discuțiile cu sindicatele despre majorarea salariului minim și direcțiile fiscale avute în vedere de Guvern pentru anul 2026. Șeful Executivului a declarat că opțiunea sa este menținerea salariului minim la nivelul din 2025, iar o decizie finală va fi anunțată „săptămâna viitoare”.

În același context, Bolojan a precizat că una dintre prioritățile sale pentru anul viitor este reducerea sau chiar anularea impozitului pe cifra de afaceri, despre care afirmă că „frânează și penalizează investițiile”. Potrivit acestuia, atât marii investitori străini, cât și companiile românești cu cifre de afaceri ridicate, dar cu marje reduse de profit, au semnalat în mod repetat efectele negative ale acestei taxe asupra dezvoltării economice.

Întrebat dacă România se află în recesiune, prim-ministrul a declarat că nu deține încă datele privind ultimul trimestru, dar a adăugat că „sper să ne menținem într-un trend în care să nu mai scădem”.

Bolojan a confirmat și că bugetul pentru 2026 nu va fi finalizat până la sfârșitul acestui an, motivând întârzierea prin necesitatea adoptării pachetului de reformă administrativă: „Fără adoptarea pachetului de reformă în administrație, nu poți avea un buget serios”. Totodată, premierul a subliniat că bugetul pentru anul viitor nu va include beneficii suplimentare, precum majorări salariale pentru angajații din sectorul public.

„Ceea ce îmi doresc pentru anul viitor legat de stimularea fiscală este să reducem sau să anulăm impozitul pe cifra de afaceri, care este de natură a frâna investițiile și de a le penaliza, iar marile companii, investitorii străini dar și români, cei care au cifre de afaceri mari dar au marjă de profitabilitate scăzută, ne-au reclamat această situație”, a reiterat șeful Guvernului.

 

 

Premierul Ilie Bolojan anunță reforma pensiilor speciale: pensiile magistraților, plafonate la 70% din ultimul salariu net
Raul Peterlin Național
Premierul Ilie Bolojan anunță reforma pensiilor speciale: pensiile magistraților, plafonate la 70% din ultimul salariu net

Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți o reformă a pensiilor speciale care va fi inclusă în viitorul pachet fiscal și care vizează în mod special redefinirea cuantumului pensiilor magistraților, astfel încât acestea să fie aduse „într-o zonă de normalitate”. Noua formulă de calcul propusă prevede ca pensia unui magistrat să nu mai poată depăși 70% din ultimul salariu net, în contrast cu actualul sistem care permite pensii speciale de până la 80% din venitul brut.

„Am făcut o propunere care ține cont de principiile de bază și de formulele aflate în legislația românească, dar și de deciziile Curții Constituționale. Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net”, a declarat premierul.

Potrivit acestuia, noua metodă de calcul se va baza pe veniturile brute din ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon maxim de 70% din salariul net avut în ultima lună de muncă. Concret, pensia va reprezenta 55% din media veniturilor brute din ultimii cinci ani, dar fără a depăși acest prag maxim.

Premierul a subliniat că reforma este gândită pentru a fi aplicabilă și constituțională, în contextul în care Curtea Constituțională a respins în trecut mai multe proiecte legislative de reformare a pensiilor speciale. „Am ținut cont de deciziile CCR pentru ca această reformă să poată fi pusă în aplicare”, a precizat Bolojan.

În același timp, Guvernul intenționează să introducă dispoziții tranzitorii pentru a evita un exod de magistrați din sistemul judiciar. Cei care au deja îndeplinite condițiile de pensionare vor putea ieși la pensie conform vechii legi, dar vor avea posibilitatea să își continue activitatea „atât cât doresc”, pentru a evita dezechilibre în funcționarea instanțelor.

„Avem magistrați care îndeplinesc condițiile standard de pensionare. Pentru ca aceștia să nu părăsească sistemul, propunerile includ prevederi tranzitorii care permit pensionarea după vechea lege, dar și continuarea activității fără limită, astfel încât instanțele să funcționeze normal”, a explicat premierul.

Reforma vine în contextul în care Curtea Constituțională a respins în mod repetat proiectele de eliminare sau modificare a pensiilor speciale, invocând argumente precum afectarea drepturilor dobândite, afectarea independenței justiției sau lipsa unei fundamentări riguroase. De exemplu, în decembrie 2024, CCR a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale, pe motiv că aceasta ar fi permis „repunerea în discuție” a pensiilor deja aflate în plată.

Printre argumentele invocate de CCR în deciziile anterioare se numără și statutul special al magistraților, care nu au dreptul la grevă, la a fi aleși în funcții publice și cărora li se impun restricții ce justifică un regim de pensionare diferit față de alte categorii profesionale.

Reforma pensiilor speciale este unul dintre punctele centrale ale agendei guvernamentale și va fi inclusă în noul pachet de politici fiscale anunțat pentru toamna acestui an.