Zilele Bistriței, ediția 2022: Află programul complet!

În data de 16 iulie se împlinesc 758 de ani de la prima atestare documentară a Bistriței.

Săptămâna viitoare vor avea loc o serie de evenimente pregătite pentru preocupările întregului public bistrițean, evenimente organizate de echipa Primăriei municipiului Bistrița împreună cu colaboratorii săi.

Miercuri, 13 iulie:

Ora 19:00 – Concert Simfonic Extraordinar – Noua Orchestră Transilvană (Romeo Rîmbu, dirijor; Horia Mihail, pian) – Inaugurarea PIANULUI Palatului Culturii. Acces GRATUIT.

Joi, 14 iullie

Poezia e la Bistrița, Palatul Culturii, Sala Mare:

17:30 – 21:00:

  • – Decernarea Premiului pentru literatură al orașului Bistrița
  • – Acordarea Premiului Laura Albulescu pentru Editorul anului
  • – ELECTRIC (Matei Ioachimescu – flaut; Cristian Lolea – compozitor; Tom Brânduș – multimedia)
  • – Recital de JAZZ: Trupa TRIGON- Republica Moldova
Vineri, 15 iulie:

POEZIA E LA BISTRIȚA:

  • 9.30 – 11.00 – Atelier de scriere creativă pentru liceeni. Invitat: Marius Chivu, Palatul Culturii, Sala Appasionata
  • 11:00 – 12:30 Literatură, reviste și scriitori maghiari din România, Moderator: Radu Vancu, Restaurantul Rapsodia
  • 18:00 – 20:00 Recital: Cristina Dăscălescu (fado), José Luís Peixoto în dialog cu Marius Chivu, Palatul Culturii, Sala Mare

Parcul „Regele Mihai I al României”:

  • 11:00-13:00 Distracție pe roți
  • 11:00-12:00 Sport în Parc
  • 15:00-17:00 Lectură în hamace
  • 14:00-17:00 Ateliere de pictură

Spectacol în aer liber (Scenă Zona Pietonal Liviu Rebreanu).

21:00-23:00 PARTYDUL KISS FM, LIA BAND, IRINA RIMES

Sâmbătă , 16 iulie

POEZIA E LA BISTRIȚA:

  • 9.30 – 11.00 Curs de scriere creativă pentru liceeni. Invitat: Radu Vancu, Palatul Culturii, Sala Appasionata
  • 11:00 – 12:30 DIALOG cu Tatiana Țîbuleac, moderator: Nicoleta Munteanu, Restaurantul Rapsodia
  • 18:00 – 20:00 Recital de muzica contemporană, Mircea Ardeleanu – percuție, Palatul Culturii, Sala Mare

Pădurea Schullerwald

11:00-17:00 Volei, baschet, badminton, tenis de masă, aerobic

Rangers of the North – în Pădurea Schullerwald

11:00-17:00 Tir cu arcul tradițional – atelier de tragere

Spectacol de seară în aer liber (Scenă zona Pietonal Liviu Rebreanu)

  • 19:00-23:00 THE BOULEVARD, IULIANA BEREGOI, KILLA FONIC, CARLA’S DREAMS
Duminică, 17 iulie

POEZIA E LA BISTRIȚA

11.30 – 13.30 Lectura liceenilor participanți la atelierele de scriere; Concert Gabriela Costa și Alexandru Man (chitară), Restaurant Rapsodia

Ștrandul municipal Codrișor

  • 11:00-18:00 Spuma party; întreceri înot și activități sportive și de agrement
  • Cupa Bistrița la skandenberg la Ștrandul municipal Codrișor
  • 11:00-18:00 Concurs skandenberg juniori și seniori

Spectacol de seară în aer liber (Scenă zona Pietonal Liviu Rebreanu)

  • 18:00-21:00 FOLCLOR „CUNUNA DE PE SOMES”, NICOLETA VOICA, TRAIAN SI VALERIA ILEA
  • 21:00-23:00 JO, SMILEY.

Închidere sărbătoare cu foc de ARTIFICII.

292578596_407440891424742_3150678161494537230_n-768x1086 Zilele Bistriței, ediția 2022: Află programul complet!
292579042_407526204749544_2716392259797907890_n-768x1086 Zilele Bistriței, ediția 2022: Află programul complet!
292766494_407441244758040_636934185113012708_n-768x768 Zilele Bistriței, ediția 2022: Află programul complet!

Anterioară
Următoare

Centenarul ”Gloria 100” – Amintiri, emoții și nostalgia meciurilor

Astăzi de la ora 18:00, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud găzduiește vernisajul unei expoziții, în cadrul Centenarului ”Gloria 100”. Sunteți invitați să redescoperiți amintirile, emoțiile și nostalgia meciurilor de pe stadionul ”Jean Pădureanu”, a jucătorilor care au scris istoria fotbalului bistrițean și a golurilor spectaculoase care au încântat mii de suporteri.

,,CS Gloria Bistrița, Gloria100 prezintă imagini spectaculoase, obiecte de colecție și tricourile celor care au făcut din fotbalul bistrițean, un simbol.

Vă invităm miercuri, 6 Iulie, ora 18.00, la Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud, să ne bucurăm de culorile care au strălucit și au ridicat mii de suporteri în picioare, de oamenii ce au clădit Gloria și istorisirile lor” – Emil Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. 

Cupa Comunei Maieru: Regulament de desfășurare

Sub egida primăriei Maieru și sub coordonarea primarului Vasile Borș, cetățenii sunt invitați în perioada 15.07.2022 – 17.07.2022 la prima ediție a Cupei Comunei Maieru.

Regulament de desfășurare

1. Campionatul se va desfăşură în perioada 15-17 iulie 2022 și va avea loc pe terenul sintetic al Primăriei Maieru;

2. Campionatul se va defășura în următoarea structură:

  • 15-16 iulie vor avea loc meciurile din faza gupelor și semifinalelor;
  • 17 iulie – finala mică + finala mare.

3. Meciurile se vor disputa între două echipe formate din 5 jucători de câmp + portar;

4. Lotul fiecărei echipe se va compune din maxim 10 jucători, inclusiv rezerve. Niciuna dintre echipe NU are dreptul de a înscrie jucători în competiţie după comunicarea loturilor finale către organizatori;

5. Componenţii din cadrul unei echipe pot fi doar din localitățile Maieru şi Anies, fiind permişi 3 jucători în cadrul loturilor din alte localități (stranieri);

6. O echipă poate dispune de maxim 5 jucători legitimaţi iar in teren de maxim 3 jucători, inclusiv portarul;

7. În funcție de numărul de echipe participante, în formatul competiției se vor forma 2 grupe, prin intermediul tragerii la sorţi din data de 14.07.2022, la care echpele sunt rugate să desemneze un reprezentant care să participe;

8. Înscrierile se vor face până la data de 14.07.2022;

9. Fiecare meci constă în disputarea a 2 reprize a câte 25 de minute, cu pauză între ele de 5 minute;

10. Repunerea de la margine se va executa doar cu piciorul, după linia de tușă sau de pe aceasta, mingea stând pe loc;

11. Dacă un jucător de câmp pasează propriului portar, acesta va juca mingea doar cu piciorul, în cazul în care prinde mingea în brațe, adversarii vor beneficia de o lovitură liberă indirectă;

12. Alunecările la minge sunt interzise şi se vor sancţiona cu cartonaș galben.
13. Dacă un jucător primește două cartonașe galbene și implicit cel roșu, într-un meci, jucătorul respectiv nu va mai avea dreptul să participe la joc, fiind eliminat pentru o perioada de 5 minute, după care va fi înlocuit de un alt jucător;

14. Dacă un jucător primește cartonaș roșu, acesta nu va mai avea dreptul să participe la joc, echipa sa jucând cu un om mai puțin timp de 10 minute, după care putând fi înlocuit de un alt jucător;

15. La acumularea a două cartonașe roșii de către un jucător, acesta nu va mai avea dreptul de a evolua în cadrul competiției.

Al 2-lea capitol din „Povestea Vinului în Pasajele Bistriței”

În perioada 18 – 21 August va avea loc al 2-lea capitol din „Povestea Vinului în Pasajele Bistriței”. Scopul evenimentului de anul acesta este să aducă și mai multe persoane să exploreze pasajele Bistriței, să se bucure de cultura și de produsul local și totodată să genereze fondurile necesare pentru a avansa cu proiectul mocăniței.

În cadrul acestui eveniment va fi pregătit și un program artistic care va armoniza pasajele ce formează Axa Breslelor.

,,Mizăm pe implicarea companiilor locale pentru a face din acest eveniment unul de referință pentru comunitatea bistrițeană și de ce nu, un brand turistic local pentru micul burg transilvănean. În perioada următoare vom deschide înscrierile pentru voluntari și pentru artiștii locali, așa că vă invităm să ne fiți alături” – Asociația Mocănița Transilvaniei.

291899860_3177095172528731_5903707069651921510_n-724x1024 Al 2-lea capitol din "Povestea Vinului în Pasajele Bistriței"

Décsei Atilla prezent la prima ediție a Festivalului „Etnii și Tradiții Unite”

Astăzi, de la ora 11:00, în curtea Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud a avut loc prima ediție a Festivalul „Etnii și Tradiții Unite”. Scopul acestei manifestări a vizat promovarea etniilor din Bistrița-Năsăud prin valorile și tradițiile autentice. Au fost organizate momente de dans, cântece, talente meșteșugărești și tradiții culinare. La festival au fost prezenți peste 200 de români, maghiari, germani, romi, evrei, dar și ucrainieni.

Subprefectul Décsei Atilla a fost prezent pe tot parcursul evenimentului, în mijlocul oamenilor, promovând atât tradițiile și valorile etniilor din județ, cât și ideea de ”unitatea în diversitate”.

,,A fost minunat să fim, din nou, împreună!

Frumusețea județului nostru este conferită de munți, dealuri, câmpii, lacuri și râuri, dar mai ales este conferită de fiecare suflet care conviețuiește aici. Suntem această comunitate datorită istoriei și trecutului. Este de datoria noastră să ne unim și să ne iubim unii pe alții fără nicio diferență.

Mă bucur, că am reușit să organizăm acest minunat eveniment, am convingerea că acest festival va deveni tradiție și va avea continuitate!” – Subprefectul Décsei Atilla.

291609379_5230972870289646_685271296776257332_n-768x432 Décsei Atilla prezent la prima ediție a Festivalului „Etnii și Tradiții Unite”
291612601_5230970093623257_1789309456854731232_n-768x511 Décsei Atilla prezent la prima ediție a Festivalului „Etnii și Tradiții Unite”
291645737_5230972476956352_6390370853449986627_n-768x511 Décsei Atilla prezent la prima ediție a Festivalului „Etnii și Tradiții Unite”
291649537_5230972953622971_1806170796423168322_n Décsei Atilla prezent la prima ediție a Festivalului „Etnii și Tradiții Unite”
291703257_5230973090289624_7216176670039743625_n Décsei Atilla prezent la prima ediție a Festivalului „Etnii și Tradiții Unite”
291721745_5230973230289610_8183651348986829437_n-768x432 Décsei Atilla prezent la prima ediție a Festivalului „Etnii și Tradiții Unite”
291722485_5230972726956327_3492202746602752068_n-768x511 Décsei Atilla prezent la prima ediție a Festivalului „Etnii și Tradiții Unite”
291733092_5230970286956571_125120564513125747_n-768x470 Décsei Atilla prezent la prima ediție a Festivalului „Etnii și Tradiții Unite”
291746285_5230972603623006_3424865951777223955_n-768x511 Décsei Atilla prezent la prima ediție a Festivalului „Etnii și Tradiții Unite”
292032736_5230970480289885_379152527559334431_n-768x511 Décsei Atilla prezent la prima ediție a Festivalului „Etnii și Tradiții Unite”

Anterioară
Următoare

Lansare de carte și expoziție la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna

Joi, 30 iunie 2022, ora 17:00, sub egida Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna, va avea loc expoziţia: „ Din istoricul Mineritului Rodnean” şi lansare de carte: „Misterele geologice din regiunea Rodna”, autor Lucian Ion. Expoziţia va rămâne deschisă publicului vizitator în perioada 30 iunie – 29 iulie 2022.

Expoziţia îşi propune să aducă în atenţia publicului vizitator aspecte cu privire la practicarea mineritului în Munţii Rodnei de-a lungul secolelor.

Istoria Rodnei este strâns legată de meşteşugul mineritului. Mineritul s-a practicat la Rodna încă din antichitate „Pe timpul romanilor la Rodna se extrăgea plumb”. (N. Maghiar-St.Geţeanu –Din istoria mineritului în România”).

„Numeroase urme atestă practicarea mineritului din vremuri îndepărtate: mormane de zgură , vechi galerii, resturi de la o mică topitorie, dar şi un inel de aur din epoca bronzului. S-au mai identificat o serie de drumuri care mergeau spre vechile galerii, iar în săpături s-a găsit un opaiţ din lut care servea ca lampă de miner„ ( L.Păiuş – Monografia comunei Rodna Veche).
Rodna a cunoscut la începuturile evului mediu cea mai spectaculoasă dezvoltare. Minele de aur şi argint de aici au trezit un uriaş interes la curtea regilor arpadieni care şi-au întins de timpuriu stăpânirea asupra ţinutului de la izvoarele Someşului, încât se poate afirma că oraşul minier Rodna-exista încă din secolul al XII –lea.
Pentru a pune în valoare resursele miniere, dar şi pentru a asigura paza graniţei, pe aici trecând unul din drumurile cele mai frecventate, care lega ţinuturile de la est de Carpaţi de Transilvania, Rodna a beneficiat de o colonizare germană timpurie .

În 1224 Rodna devine district condus de comite regal, păstrând titlul „de Rodna”, cu administraţie proprie, juraţi, notari cu târg, monedă şi emblemă proprie. Dreptul de a avea monedă proprie a fost acordat de Andrei al II –lea în 1227, când a acordat privilegii orăşeneşti centrelor miniere.
Cea mai veche atestare documentară despre minele rodnene ne-o oferă cronicele ruseşti. Din însemnări reiese că la Rodna era mină, atelier de prelucrare a metalelor şi topitorii. Obiectele de argint, care erau făurite aici, cu mare pricepere, erau apreciate la curtea ducilor polono-ucrainieni, dar şi la cea a regelui Ungariei.

Zăcămintele feroase descoperite la începutul secolului al XIII-lea în această zona au determinat de-a lungul timpului creşteri demografice şi au făcut din localitatea Rodna o aşezare foarte importantă. Exploatările miniere au avut o influenţă deosebită atât asupra dezvoltării urbane a localităţii cât şi a întregului bazin superior a Someşului Mare .
La începutul secolului al XV –lea domnitorii moldoveni (Petru Rareş şi fiul lui Ilieş ) au exploatat aici aurul şi argintul. În sec. al XVII-lea saşii bistriţeni investesc în minele de la Rodna, pe care le exploatează alături de administraţia maghiară. În sec. al XVII-lea sunt menţionate existenţa unor topitorii care prelucrează minereurile extrase (plumb, aur , argint).

Secolul XX a reprezentat o perioadă de maximă exploatare a minereurilor complexe prin mecanizarea procesului tehnologic, prin deschiderea, pe lângă vechea mină de la Valea Vinului, a minei de la Valea Blaznei (1973), a minei Făget- Valea Mare (1981), a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Rodna – Flotaţie (1973), a unui iaz de decantare la Anieş şi a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Făget (1981). La minele rodnene s-a născut, în premieră pe ţară, metoda de extracţie cu front lung pe înclinare, susţinut de stâlpi hidraulici şi pilieri naturali.
290643062_529686922277822_4833323118730456542_n-1024x769 Lansare de carte și expoziție la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna
Activitatea de extracţie si prelucrare a minereului la minele din Rodna a încetat în anul 2006, iar începând cu anul 2007 au început lucrările de conservare activă şi pasivă.

Expoziţia prezintă succint, aspecte ale exploatării miniere, unelte de lucru precum: opaiţe, ciocane de miner, baroase, burghie de perforat manual, dălţi, şpaclu ( răzuşcă ), secure pentru lucrări miniere, zgură de minereu, lingou de fontă, roata hont a unei roabe pentru transportat minereu, bidon pentru transportat carbit, saboţi de lemn, dar şi echipamente mai moderne cum ar fi perforatoare, macheta unui încărcător de minereu, lampa electrică sau un aparat de salvare a minerilor cu trusă de oxigen. Expoziţia este completată cu fotografii de arhivă a localitaţii Rodna dar și ale construcţiilor şi instalaţiilor de exploatare, spălare şi prelucrare a minereurilor complexe din secolele XIX și XX.

Ion Lucian de profesie inginer geolog s-a născut la data de 18 noiembrie 1945, sat Urleta, comuna Băneşti, judeţul Prahova. Absolvent al facultaţii de geologie din cadrul Universităţii Bucureşti, 1969.
După terminarea facultaţii lucrează în cadrul I.P.E.G Cluj ca inginer geolog, fiind detaşat în mai multe centre miniere din ţară dar şi din străinătate, unde a ocupat mai multe funcţii, efectuând atât muncă de teren cât şi de birou. La secţia Rodna a lucrat între ani 1978-1989.

Pasionat de munca sa, de bogăţia şi frumuseţea locurilor din zonele în care a activat ca geolog, l-a inspirat să scrie mai multe cărţi în care se regăsesc o parte din însemnările personale,n dar şi din cercetările şi descoperirile pe care le-a facut împreună cu echipa sa de prospecţiuni I.P.E.G Cluj.
Din lucrările publicate amintim: Cautători de aur din Carpaţi – 2007, Aurul Rodnei -2011, Zăcăminte strategice vol I -2013, Vol II- 2015 , Vol III şi IV – 2020, Geologi români la Palmira -2018, Aur şi telur la Baia de Arieş, Proiectul Silvanit – 2020, Mistere geologice din Regiunea Rodna – 2021, Celebra Roşie Montană – 2021, Districtul Zlatna-Valea Almaşului -2021, Profeţii geologice -2021, Telurul talismanul geologilor -2022, Aurul din Bucium -2020.
Aceste cărţi vor constitui un punct de referinţă pentru generaţiile viitoare.

Ziua Drapelului Național, celebrată la Bistrița

În fiecare an, în data de 26 iunie este marcată în România Ziua Drapelului Naţional, proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Potrivit acestei reglementări, Ziua Drapelului Naţional va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud, în colaborare cu Brigada 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan”, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Primăria Municipiului Bistrița și Protopopiatul Ortodox au organizat o serie de manifestări în Bistrița dedicate Zilei Drapelului Naţional.

Astăzi, în fața statuii poetului Andrei Mureșanu din Piața Centrală a avut loc o ceremonie militară şi religioasă de înălţare a Drapelului României, iar după a fost oficiată o slujbă de sfințire a tricolorului la Biserica Protopopiatului Ortodox.

La eveniment au fost prezente autorități locale și județene, precum prefectul județului Mica Oprea, subprefectul Ioan Zăgrean, vicepreședintele CJ BN Ciprian Kecskes Simionca, primarul municipiului Bistrița, Ioan Turc, deputatul Diana Morar, deputatul de PSD Bistrița-Năsăud, Bogdan Ivan Gruia și președintele PMP Bistrița-Năsăud, Ionuț Simionca și președintele UDMR, Decsei Atilla.

„În drapelul unei naţiuni flutură sufletul colectiv al neamului” – Tudor Mușatescu Anual, la 26 iunie, marcăm decizia din 1848 a guvernului revoluţionar care decreta tricolorul drept steag al tuturor românilor. Drapelul este alături de Stemă, Sigiliu și Imn, un simbol național, de aceea Ziua Drapelului Național a fost marcată la Bistrița prin ceremonia de înălțare, la care am luat parte cu cinste și onoare” – Bogdan Ivan Gruia, deputat de PSD Bistrița-Năsăud. 

 

,,Cu cinste și onoare am participat ieri și astăzi, la activitățile prilejuite de Ziua Drapelului NaționalDintre simbolurile naţionale, DRAPELUL se impune prin semnificaţie şi înălţime spiritualăPentru noi, românii, drapelul tricolor arborat astăzi este sinonim cu idealul de unitate şi independenţă naţională” – Mica Oprea.

,,La mulți ani tricolorului nostru! La mulți ani tuturor românilor! Am avut plăcerea de a participa la ceremonialul organizat cu ocazia Zilei Drapelului, care este marcată an de an, în data de 26 iunie. Este o zi în care ne onorăm țara, valorile ei şi simbolul unităţii naţionale. Drapelul nostru ne amintește de toate sacrificiile făcute de înaintașii noștri pentru a putea trăi astăzi într-un stat democratic, în care toți avem drepturi egale.Drapelul național este martorul celor mai importante momente ale istoriei, un simbol cu care se mândresc sportivii noștri la competițiile de peste hotare și care îi însoțește pe militarii noștri aflați în misiuni departe de țară. Suntem datori să onorăm acest simbol al identității românești în fiecare zi și să-l purtăm în sufletele noastre, oriunde ne-am afla” – Ioan Zăgrean.

Video Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud
Cafeneaua Class Cafe din Bistrița ajută persoanele cu dizabilități

O cafenea din Bistrița își rupe din propriile profituri pentru o zi și ajută persoanele cu dizabilități prin intermediul Asociației Anisia.

Începând din 2006, Class Cafe a prins viață în comunitatea bistrițeană. În cei 16 ani de activitate, Class Cafe a considerat comunitatea o familie, fiind o afacere de familie, la rândul ei.  Administratorul cafenelei Ciprian M. vrea să întoarcă comunității (familiei) un dar prin care profitul încasărilor din data de 14 iulie o să fie donate Asociației Anisia care sprijină persoanele cu dizabilități și comunitatea, prin Paul Sărmășan.

În aceeași seară, artistul Ștefan Pădure va concerta începând cu ora 20:00.

289636272_5267572670002263_7520506156344433415_n-1024x640 Cafeneaua Class Cafe din Bistrița ajută persoanele cu dizabilități

Manifestare culturală în Maieru: Sânziene Măierene – Concert folcloric, expoziții

Vineri, 24 iunie 2022 în Maieru va avea loc manifestarea culturală dedicată sărbătoririi a 30 de ani de la înfiinţarea Consiliului Judetean Bistrița-Năsăud ,,Sânziene Măierene”.

În program:
  • 10:00 Sfânta Liturghie
  • 14:00-16:00

La Muzeul ,,Cuibul Visurilor” din Maieru:
,,Muzeul vine la tine”
– Expoziție: „Portul popular măierean”
,,Biblioteca vine la tine” – Scriitori Măiereni

17:00 CONCERT FOLCLORIC: (Scena în aer liber)

Ansamblul Folcloric ,,Cununa” din Maieru. Solişti vocali ai zonei: Viorica Telcean, Silviu Ionuţ Avram, Alexandru Pătrăşcan, Valerica Croitor, Viorica Hojda, Roberta Rebrişorean, Dănilă Filipoi, Lucreția Pomohaci.

Ansamblul Profesionist ,,Dor Românesc”: Domnica Dologa, Anamaria Marti, Anuţa Motofelia, Oana Matei Coruţi, Nicolae Cioancă, Ioachim Spân, Veronica Bălan.

Dirijor: Horațiu Cigu
Coregraf: Adrian Paşcu
Prezintă: Menut Maximinian

Invitat special: Alexandru Pop

288614629_333990582265122_2660267803065856320_n-724x1024 Manifestare culturală în Maieru: Sânziene Măierene - Concert folcloric, expoziții

Eveniment organizat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria și Consiliul Local al Comunei Maieru, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Biblioteca Județeană ,,George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.