RODNA: Cu peste unu la mie alcoolemie și fără permis, s-a urcat pe un moped neînregistrat. Nu e de mirare că făcut cunoștință cu asfaltul

Polițiștii din cadrul Poliției orașului Sângeorz-Băi au intervenit la un eveniment rutier semnalat în Rodna, pe Drumul Național 17D.

La locul evenimentului a fost identificat un moped și conducătorul acestuia, un bărbat de 33 de ani, din localitate, care s-ar fi autoaccidentat în timpul deplasării pe directia Rodna către Maieru. Testarea cu aparatul etilotest a bărbatului a indicat faptul că acesta se află sub influența alcoolului, rezultatul fiind de 1,09 mg/l alcool pur în aerul expirat. Totodată, polițiștii au stabilit faptul că șoferul nu deține permis de conducere, iar mopedul implicat în eveniment este neînregistrat.

Polițiștii continuă cercetările în cadrul unui dosar penal întocmit cu privire la infracțiunile de vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, conducerea unui vehicul fără permis de conducere și conducerea unui vehicul neînregistrat pe drumurile publice.

Lavinia Petruț

Jandarmii din cadrul Postului Montan Rodna patrulează în zona Pasul Rotunda

Acțiunile sunt menite să ofere  sprijin, la nevoie, turiștilor. În zonă sunt condiții de ceață densă, vizibilitatea este redusă, momentan este lapoviță, iar temperatura este de – 2 grade Celsius.

Drumurile sunt accesibile, iar dacă doriți să ajungeți în zonă, îmbrăcați-vă adecvat temperaturilor. Totodată, autovehiculele trebuie echipate cu cauciucuri de iarnă, conform sezonului, transmite Georgeta Cășvan, purtător de cuvânt al IJJ Bistrița-Năsăud.

jandarmi-1-300x225 Jandarmii din cadrul Postului Montan Rodna patrulează în zona Pasul Rotunda

Lavinia Petruț

Primăria Rodna acordă ajutoare de încălzire.

Primăria Rodna, demarează actiunea de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei şi a suplimentului pentru energie conform Legii nr. 226/2021 privind măsurile de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.
Potrivit actului normativ mai sus menţionat, familiile şi persoanele singure ale căror venituri sunt de până la 1.386 lei/membru de familie în cazul familiei sau 2.053 lei în cazul persoanei singure pot beneficia (inclusiv cumulat) de următoarele tipuri de ajutoare:
ajutoare pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale, energie electrică, combustibili solizi şi/sau petrolieri; suplimentul pentru energie.

Suplimentul pentru energie se acordă lunar tuturor beneficiarilor ajutorului pentru încălzirea locuinţei, dar şi familiilor şi persoanelor singure, care nu au stabilit acest drept şi ale căror venituri sunt de până la 1.386 lei/membru de familie (în cazul familiei), sau până la 2.053 lei (în cazul persoanei singure).

În situaţia în care singura sursă de energie utilizată este e nergia electrică, cuantumul suplimentului este de 70 lei/lună.
Pot solicita ajutorul pentru încălzirea locuinţei doar persoanele singure sau familiile care:
– locuiesc efectiv la adresa pentru care solicită acest ajutor, sunt înscrise în cartea de imobil şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei;
– realizează venituri de până la 1.386 lei/membru de familie în cazul familiei, sau până la 2.053 lei în cazul persoanei singure;
– nu deţin unul dintre bunurile prevăzute în ”Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului pentru încălzirea locuinţei” (clădiri sau alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu, autoturisme cu o vechime mai mică de 10 ani, detin 2 sau mai multe autoturisme, utilaje agricole, de prelucrat lemnul, depozite bancare mai mari de 3.000 lei etc.);
– au calitatea de titulari de ajutor, calitate ce se regăseşte în următoarele situaţii:
– proprietar al locuinţei
– succesorul de drept al proprietarului locuinţei
– persoană care a înstrăinat locuinţa în baza unui contract de vânzare- cumpărare cu clauze de întreţinere sau cu drept de habitaţie
– titular de contract de închiriere, comodat, concesiune
– alt membru de familie major şi împuternicit de proprietarul locuinţei sau de titularul contractului de închiriere
– reprezentant legal al persoanei singure care nu are capacitate de exerciţiu (persoane puse sub interdicţie, etc).
La stabilirea dreptului privind acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei şi a suplimentului pentru energie se iau în calcul toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară depunerii cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, indemnizaţii, ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suportă, obligaţii legale de întreţinere şi alte creanţe legale.
Calculul veniturilor familiei se face fără a lua în considerare următoarele surse: ajutorul social, alocaţia de stat pentru copii, alocaţia pentru susţinerea familiei, bugetul personal complementar de care beneficiază persoanele cu handicap, bursele şcolare, stimulentul educaţional (tichetul de grădiniţă), sprijinul financiar acordat elevilor în cadrul Programului „Bani de liceu”, veniturile obţinute din activităţile cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, sumele ocazionale acordate cu caracter de despăgubiri sau sprijin financiar în situaţii excepţionale, sumele primite de beneficiarii de ajutor social pentru participarea la programe de formare profesională.
Formularele vor fi puse la dispoziţia solicitanţilor de către Primăria Rodna prin serviciul de ASISTENŢĂ SOCIALĂ-FRUNZĂ DANIEL.
Depunerea cererilor-declaraţii se face o singură dată la începutul sezonului rece (noiembrie 2022 – martie 2023). Un titular are dreptul legal la un singur ajutor de încălzire, în funcţie de tipul de încălzire a locuinţei (energie termică, gaze naturale, energie electrică, combustibili solizi sau petrolieri) şi la suplimentul de energie acordat cumulat în funcţie de sursele de furnizare a energiei utilizate în locuinţă.
Cererea şi declaraţia pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei se depun individual la PRIMĂRIA RODNA. Solicitarea acestor ajutoare se poate face pe tot parcursul sezonului rece, iar acordarea drepturilor cuvenite se face începând cu luna depunerii cererii, cu condiţia ca această să fie înregistrată până pe data de 20 ale lunii.
Cererea şi declaraţia pe proprie răspundere vor fi însoţite la depunere de următoarele acte:
– copii după actele de identitate ale tuturor membrilor de familie;
– copie după documente care atestă calitatea de titular de ajutor de încălzire (act de proprietate, contract de închiriere, împuternicire legală etc.);
– copii după certificatele de înmatriculare ale autoturismelor deţinute (unde este
cazul);
– acte doveditoare privind veniturile realizate în luna anterioară depunerii cererii
(adeverinţă salariu cu menţionarea eventualelor bonuri de masă şi contravalorii acestora, vouchere de vacanţă, cupoane pensie, cupoane şomaj etc.); pentru persoanele care nu au venituri sau cuantumul acestora nu poate fi dovedit în alt mod, se va depune declaraţie notarială dată în acest sens;
– adeverinţă eliberată de asociaţia de proprietari/locatari privind numărul şi numele persoanelor care locuiesc efectiv la adresa la care se solicită ajutor pentru încălzire (pentru solicitanţii care depun cererea individual);
– copie după ultimele facturi de energie electrică (pentru care persoanele care solicită suplimentul pentru energie).
Cererile se vor ridica si depune la PRIMĂRIA RODNA începând cu data de 17.10.2022 , între orele 08:00- 12:00.

Cultură și tradiții maghiare la Rodna
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud
Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud
prin
Biroul de Conservare, Cercetare, Protejare și Promovare a
Culturii Tradiţionale și Multimedia
Beszterce-Naszód Megyei Kulturális Központ
Asociația Culturală Maghiară Rodna
Óradnai Magyar Közművelődési Egyesület
vă invită la / szeretettel meghívja
CULTURĂ ȘI TRADIȚII
KULTÚRA ÉS HAGYOMÁNY
24 septembrie 2022, Rodna
2022. szeptember 24., Óradna
Program :
Sâmbătă: 24 septembrie 2022, ora 15:00 – Căminul Cultural Rodna
Participă:
Fanfara Rodna
Copiii de la cursurile de limba maghiară din Rodna și Valea Vinului
Ansamblul folcloric „Kaláka” din Gherla
Teatrul de păpuși din Cluj-Napoca
Szombat: 2022. szeptember 24., 15 óra – Óradnai Kultúrotthon
Ünnepi műsor:
Óradnai Fúvószenekar
Óradnai magyar oktatásban részesülő gyerekek
Szamosújvári „Kaláka” néptáncegyüttes
Kolozsvári Bábjátszótér
RODNA: Din ciclul ,, Atâta horincă-oi be!” Un bărbat din Rodna s-a urcat la volan după ce s-a cinstit ,,la marea artă” cu alcool

Polițiștii rutieri din Sângeorz-Băi au intervenit la un accident produs pe Drumul Național 17D, în localitatea Rodna. Din primele date, un autoturism de teren, condus de un bărbat de 51 de ani, din Rodna, a intrat în coliziune cu un alt autoturism de teren care era condus de un bărbat de 48 de ani, din localitatea Șanț, în care se aflau șapte copii.

În urma accidentului, cei doi conducători auto și copiii au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale. Conducătorii auto implicați au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ în cazul conducătorului auto de 48 de ani și de 1,19 mg/l alcool pur în aerul expirat în cazul celui de 51 de ani, urmând a fi recoltate probe biologice în vederea determinării alcoolemiei, transmit reprezentaníi Inspectoratului de Poliție al Județului Bistrița-Năsăud.

Polițistii rutieri continuă cercetările pentru a stabili cauza și împrejurările exacte în care a avut loc accidentul

Echipajele medicale au găsit la fața locului 9 persoane, 7 copii cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani, trei dintre copii au suferit politraumatisme iar ceilalți patru contuzii și excoriații. Cei doi conducători auto sunt conștienți, cooperanți prezintă contuzii și leziuni. Toate persoanele sunt conștiente și cooperante și vor fi transportate la UPU SMURD Bistrița pentru investigații medicale amănunțite, informează Marius Rus, purtător de cuvânt al ISU Bistrița-Năsăud.

Lavinia Petruț

Prima ediție a evenimentelor „Porți medievale deschise în cetatea Rodna” și „Străjeri în Poarta Transilvaniei”

În perioada 6-7 august 2022 va avea loc prima ediție a evenimentelor „Porți medievale deschise în cetatea Rodna” și „Străjeri în Poarta Transilvaniei”, organizate de Asociația „Produs în Bistrița-Năsăud”, Asociația Culturală Bistrița Medievală și Primăria Rodna, cu sprijinul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Evenimentele vor include activități culturale și educative în curtea cetății Rodna, precum:

  • Activități informativ-educative interactive, incluzând: ateliere de reconstituire istorică; tururi ghidate în Ansamblul “Cetatea Rodnei”; acțiuni de conștientizare cu privire la importanța protejării mediului înconjurător și de dezvoltare durabilă;
  • Activități de promovare a patrimoniului cultural și natural al comunității Rodna: concerte de muzică medievală; ateliere meșteșugărești; tabără cavalerească; ateliere de gastronomie; ateliere muzicale; târg de meșteșuguri vii și de produse locale tradiționale/ artizanale. Vă adresăm invitația de a deveni parteneri media ai acestor evenimente.
Lansare de carte și expoziție la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna

Joi, 30 iunie 2022, ora 17:00, sub egida Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna, va avea loc expoziţia: „ Din istoricul Mineritului Rodnean” şi lansare de carte: „Misterele geologice din regiunea Rodna”, autor Lucian Ion. Expoziţia va rămâne deschisă publicului vizitator în perioada 30 iunie – 29 iulie 2022.

Expoziţia îşi propune să aducă în atenţia publicului vizitator aspecte cu privire la practicarea mineritului în Munţii Rodnei de-a lungul secolelor.

Istoria Rodnei este strâns legată de meşteşugul mineritului. Mineritul s-a practicat la Rodna încă din antichitate „Pe timpul romanilor la Rodna se extrăgea plumb”. (N. Maghiar-St.Geţeanu –Din istoria mineritului în România”).

„Numeroase urme atestă practicarea mineritului din vremuri îndepărtate: mormane de zgură , vechi galerii, resturi de la o mică topitorie, dar şi un inel de aur din epoca bronzului. S-au mai identificat o serie de drumuri care mergeau spre vechile galerii, iar în săpături s-a găsit un opaiţ din lut care servea ca lampă de miner„ ( L.Păiuş – Monografia comunei Rodna Veche).
Rodna a cunoscut la începuturile evului mediu cea mai spectaculoasă dezvoltare. Minele de aur şi argint de aici au trezit un uriaş interes la curtea regilor arpadieni care şi-au întins de timpuriu stăpânirea asupra ţinutului de la izvoarele Someşului, încât se poate afirma că oraşul minier Rodna-exista încă din secolul al XII –lea.
Pentru a pune în valoare resursele miniere, dar şi pentru a asigura paza graniţei, pe aici trecând unul din drumurile cele mai frecventate, care lega ţinuturile de la est de Carpaţi de Transilvania, Rodna a beneficiat de o colonizare germană timpurie .

În 1224 Rodna devine district condus de comite regal, păstrând titlul „de Rodna”, cu administraţie proprie, juraţi, notari cu târg, monedă şi emblemă proprie. Dreptul de a avea monedă proprie a fost acordat de Andrei al II –lea în 1227, când a acordat privilegii orăşeneşti centrelor miniere.
Cea mai veche atestare documentară despre minele rodnene ne-o oferă cronicele ruseşti. Din însemnări reiese că la Rodna era mină, atelier de prelucrare a metalelor şi topitorii. Obiectele de argint, care erau făurite aici, cu mare pricepere, erau apreciate la curtea ducilor polono-ucrainieni, dar şi la cea a regelui Ungariei.

Zăcămintele feroase descoperite la începutul secolului al XIII-lea în această zona au determinat de-a lungul timpului creşteri demografice şi au făcut din localitatea Rodna o aşezare foarte importantă. Exploatările miniere au avut o influenţă deosebită atât asupra dezvoltării urbane a localităţii cât şi a întregului bazin superior a Someşului Mare .
La începutul secolului al XV –lea domnitorii moldoveni (Petru Rareş şi fiul lui Ilieş ) au exploatat aici aurul şi argintul. În sec. al XVII-lea saşii bistriţeni investesc în minele de la Rodna, pe care le exploatează alături de administraţia maghiară. În sec. al XVII-lea sunt menţionate existenţa unor topitorii care prelucrează minereurile extrase (plumb, aur , argint).

Secolul XX a reprezentat o perioadă de maximă exploatare a minereurilor complexe prin mecanizarea procesului tehnologic, prin deschiderea, pe lângă vechea mină de la Valea Vinului, a minei de la Valea Blaznei (1973), a minei Făget- Valea Mare (1981), a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Rodna – Flotaţie (1973), a unui iaz de decantare la Anieş şi a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Făget (1981). La minele rodnene s-a născut, în premieră pe ţară, metoda de extracţie cu front lung pe înclinare, susţinut de stâlpi hidraulici şi pilieri naturali.
290643062_529686922277822_4833323118730456542_n-1024x769 Lansare de carte și expoziție la Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna
Activitatea de extracţie si prelucrare a minereului la minele din Rodna a încetat în anul 2006, iar începând cu anul 2007 au început lucrările de conservare activă şi pasivă.

Expoziţia prezintă succint, aspecte ale exploatării miniere, unelte de lucru precum: opaiţe, ciocane de miner, baroase, burghie de perforat manual, dălţi, şpaclu ( răzuşcă ), secure pentru lucrări miniere, zgură de minereu, lingou de fontă, roata hont a unei roabe pentru transportat minereu, bidon pentru transportat carbit, saboţi de lemn, dar şi echipamente mai moderne cum ar fi perforatoare, macheta unui încărcător de minereu, lampa electrică sau un aparat de salvare a minerilor cu trusă de oxigen. Expoziţia este completată cu fotografii de arhivă a localitaţii Rodna dar și ale construcţiilor şi instalaţiilor de exploatare, spălare şi prelucrare a minereurilor complexe din secolele XIX și XX.

Ion Lucian de profesie inginer geolog s-a născut la data de 18 noiembrie 1945, sat Urleta, comuna Băneşti, judeţul Prahova. Absolvent al facultaţii de geologie din cadrul Universităţii Bucureşti, 1969.
După terminarea facultaţii lucrează în cadrul I.P.E.G Cluj ca inginer geolog, fiind detaşat în mai multe centre miniere din ţară dar şi din străinătate, unde a ocupat mai multe funcţii, efectuând atât muncă de teren cât şi de birou. La secţia Rodna a lucrat între ani 1978-1989.

Pasionat de munca sa, de bogăţia şi frumuseţea locurilor din zonele în care a activat ca geolog, l-a inspirat să scrie mai multe cărţi în care se regăsesc o parte din însemnările personale,n dar şi din cercetările şi descoperirile pe care le-a facut împreună cu echipa sa de prospecţiuni I.P.E.G Cluj.
Din lucrările publicate amintim: Cautători de aur din Carpaţi – 2007, Aurul Rodnei -2011, Zăcăminte strategice vol I -2013, Vol II- 2015 , Vol III şi IV – 2020, Geologi români la Palmira -2018, Aur şi telur la Baia de Arieş, Proiectul Silvanit – 2020, Mistere geologice din Regiunea Rodna – 2021, Celebra Roşie Montană – 2021, Districtul Zlatna-Valea Almaşului -2021, Profeţii geologice -2021, Telurul talismanul geologilor -2022, Aurul din Bucium -2020.
Aceste cărţi vor constitui un punct de referinţă pentru generaţiile viitoare.