Rețetă culinară: Ciorbă de salată cu afumătură, rețetă ardelenească

Ingrediente

  • 2 căpățâni mari și îndesate de salată verde (le-am cântărit, au avut cu ceva peste 500 de grame, deci 1 kg împreună)
  • 1 ceapă medie – cam 150 de grame – tocată
  • 250 de grame de costiță sau kaizer afumat, în cubulețe
  • 1 lingură rasă de paprika dulce
  •  3 căței mari de usturoi, zdrobiți
  • 3 gălbenușuri
  • 250 de grame de smântână acră, cu 25% grăsime
  • sare și piper
  • oțet pentru înăcrit
  • 1 legătură de mărar verde, tocat

Mod de preparare

  1. Se pune pe foc o oală mare cu 4 litri de apă. Se desfac căpățânile de salată verde și se spală bine, frunză cu frunză, în mai multe ape reci. Când apa din oală fierbe, se adaugă o lingură de sare și imediat toate frunze de salată, bine scurse de apă. Salata verde va fi voluminoasă, va fi nevoie să se apese în lichidul fierbinte cu o spumieră. Imediat ce se opărește, salata scade foarte mult.
  2. Se fierbe salata verde cam 4-5 minute, până când toate frunzele se înmoaie și își pierd volumul.
  3. Se pregătește o sită mare, așezată deasupra unui castron. Se oprește focul și se scot toate frunzele de salată fierte, cu o spumieră mare, punându-se în sită, la scurs. Zeama se păstrează. După ce frunzele de salată se răcoresc, se toacă pe cât posibil mai mărunt. Mie, una, nu îmi place să-mi alunece din lingură ”tăiței” lungi de salată veștedă.
  4. Pentru această ciorbă de salată cu afumătură se pot folosi orice fel de afumături, chiar și cele cu os. În acest caz, însă, timpul de gătire se va prelungi cu mult. Iată de ce, din rațiuni practice, recomand costiță,  bacon sau kaizer afumat. Cuburile de kaizer se pun într-o oală curată și se acoperă cu apă cam de 1-2 cm. Se lasă să fiarbă apa până scade complet. Kaizerul va elibera ceva grăsime, în care îl rumenim puțin.
  5. Se adaugă ceapa tocată și se călește împreună cu kaizerul, amestecând frecvent, până când ceapa începe să se înmoaie (cam 5-6 minute). Se adaugă paprika, se amestecă rapid și se stinge imediat cu supa de salată păstrată deoparte. Atenție, paprika se arde ușor și își schimbă repede culoarea și gustul, așa că trebuie să avem lichidul la îndemână.
  6. După ce zeama începe din nou să fiarbă, se adaugă salata verde tocată, toată deodată. Se mai fierbe 2-3 minute și se poate opri focul.
  7. Într-un castron încăpător, se pune usturoiul zdrobit, smântâna și gălbenușurile. Se bat bine cu telul în formă de pară.
  8. Peste smântâna cu gălbenușuri se adaugă pe rând câte un polonic din zeama fierbinte și se omogenizează bine după fiecare tranșă de ciorbă adăugată. Se continuă, adăugându-se câte un polonic odată, până când simțim că amestecul din castron s-a înfierbântat bine. Acum se poate adăuga peste restul de ciorbă de salată cu afumătură, în oală, fără teamă că se va tăia.
  9. Se adaugă smântâna diluată cu ciorbă în oală și imediat se amestecă bine. Se gustă și se potrivește gustul de sare și piper. Se adaugă oțet după gust, eu am pus 4 linguri de oțet la toată oala, dar am mai oferit oțet suplimentar la masă. În final, am adăugat mărar tocat.
Trafic rutier de minivacanță, în siguranță

În cursul acestei zile, la finalul vacanței copiilor dar și a weekendului în care sărbătorim Ziua Internațională a Muncii, polițiștii bistrițeni anticipează creșteri ale valorilor de trafic îndeosebi pe traseele spre și dinspre zonele de agrement.

În acest context, le recomandăm șoferilor să adopte o conduită preventivă în trafic, prin aplicarea unor măsuri elementare de siguranță la volan:

  • înainte de a pleca la drum, informați-vă în legătură cu situația de trafic din zonele pe care urmați să le tranzitați;
  • efectuați o verificare tehnică elementară a stării autovehiculului;
  • înainte de a porni la drum, asigurați-vă că bateria telefonului este încărcată complet!
  • circulați cu viteză redusă îndeosebi pe sectoarele de drum în curbă și în condiții de carosabil ud/umed, ploaie, vizibilitate scăzută;
  • măriți distanța între mașini;
  • nu depășiți și nu virați la stânga în condiții de vizibilitate scăzută, chiar dacă marcajul rutier vă permite;
  • asigurați-vă foarte bine înainte de a trece de pe o bandă pe alta;
  • nu frânați brusc;
  • nu conduceți sub influența alcoolului, dar nici obosiți;
  • atenție sporită la pietoni;
  • dacă opriți să acordați sprijin persoanelor implicate într-un eveniment rutier de pe traseul dumneavoastră, asigurați-vă că ați lăsat mașina într-un loc sigur, fără a risca să fiți implicat într-un alt eveniment;
  • dacă circulați în zona producerii unui eveniment rutier, acordați atenție mașinilor care se deplaseaza în fața dumneavoastră. Altfel, riscați să produceți o tamponare în lanț;
  • respectați indicațiile polițiștilor întâlniți pe traseul dumneavoastră;

În ceea ce privește pietonii, recomandarea principală este aceea de a vă asigura foarte bine înainte de a vă angaja în traversarea drumului, inclusiv când faceți acest lucru pe trecerile semaforizate. Nu traversați până când șoferii nu opresc pentru a vă acorda prioritate!

Istoria zilei de 1 mai, Ziua Internațională a Muncii – Cum a apărut sărbătoarea?

Data de 1 mai, cunoscută și ca Ziua Internațională a Muncii este sărbătorită în multe țări, inclusiv în România. 1 mai este zi liberă pentru toți românii, fiind inclusă în categoria zilelor libere legale, iar în această zi obișnuiesc să meargă pe litoral sau să facă grătare în aer liber.

Istoria zilei de 1 mai

Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

În anul 1888, la întrunirea Federației Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 să fie data pentru susținerea, prin manifestații și greve, a zilei de muncă de 8 ore. Dar, în anul 1889, social-democrații afiliați la așa-numita Internațională a ll-a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor. La 1 mai 1890 au avut loc demonstrații în SUA, în majoritatea țărilor europene, în Chile, Peru și Cuba. După aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. Până în 1904, Internaționala a ll-a a chemat toți sindicaliștii și socialiștii să demonstreze energic pentru „stabilirea prin lege a zilei de muncă de 8 ore, cererile de clasă ale proletariatului și pace universală”.

Tradiții de Ziua Internațională a Muncii

Data de 1 mai este cunoscută și sub numele de „Armindenul”, cuvânt care provine din cuvântul slav ierminden care însemnă „Ziua Sfântului Irimia”. Armindenul este considerat protectorul vegetaţiei, al animalelor, al holdelor semănate, viilor şi livezilor, precum și al oamenilor.  Ziua de 1 mai are diferite denumiri în funcție de zona țării precum: Ziua Pelinului, Ziua Bețivului, Băui, Păui sau Maiul.

În dimineața acestei zilei, oamenii trebuie să se spele cu rouă pe față, lucru care simbolizează belșugul bogăția și sănătatea. În această zi nu se lucrează acasă sau la câmp, deoarece se spune că dacă nu lucrezi câmpul în această zi, recolta va fi ferită de furtuni și grindină.

În România, cel mai comun mod de a petrece Ziua Internațională a Muncii este să mergi pe litoral sau să faci grătare în aer liber.

Mesajul lui Marius Budăi, Ministrul Muncii

„Dacă în ultimii doi ani Ziua Internațională a Muncii a fost umbrită de restricțiile dure impuse din cauza pandemiei de Covid-19, în acest an, deși avem libertatea de a fi împreună, resimțim efectele războiului.

Asistăm cu toții la distrugerea a zeci, sute de mii de locuri de muncă, de întreprinderi și de vieți. La fel ca și criza generată de pandemie, criza din piața muncii cauzată de război va lovi cel mai puternic în persoanele cele mai vulnerabile.
În aceste momente, mai mult ca oricând, trebuie să fim solidari și să rămânem centrați pe nevoile oamenilor afectați cel mai puternic de efectele pandemiei ori ale războiului.
Deși traversăm o perioadă dificilă, ea aduce și noi posibilități pe care le putem și trebuie să le exploatăm.
La mulți ani tuturor celor care muncesc și mă înclin în fața tuturor celor care au fost în prima linie pentru a-și ajuta semenii afectați de pandemie, iar acum își fac cu devotament meseriile și vin în sprijinul celor care fug din calea războiului!” – Marius Budăi, Ministrul Muncii.