Dr. Răzvan Couți, coordonatorul Registrului Național Digital de Chirurgie Robotică despre transformarea chirurgiei robotice din România

Cu doar câțiva ani în urmă, chirurgia robotică din România era profund fragmentată: centre izolate, lipsa unor standarde unitare și un acces limitat al pacienților la tehnologie de ultimă generație. Deși numeroase intervenții ar fi putut beneficia de abordarea robotică, mai puțin de 20% dintre acestea erau realizate efectiv cu ajutorul roboților chirurgicali, potrivit spațiulmedical.ro.

Această realitate a stat la baza construcției primului program național integrat de chirurgie robotică din România – AP – Robotică (Acțiuni Prioritare – Robotică), coordonat de Dr. Răzvan Couți, medic la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița. Programul a fost elaborat și implementat în parteneriat cu Ministerul Sănătății, fiind prezentat ca model de transformare sistemică în cadrul ROHO 2025 – Romanian Hospital & Healthcare Convention.

Soluția propusă de coordonatorul programului, potrivit spatiulmedical.ro, a depășit logica achizițiilor punctuale de echipamente. Strategia a vizat simultan dezvoltarea infrastructurii și construirea unei rețele funcționale de profesioniști. Astfel, spitale regionale-cheie au fost dotate cu tehnologie robotică, iar medicii care o utilizează au fost integrați într-un sistem unitar, bazat pe standarde comune, protocoale clare și colaborare continuă. În prezent, rețeaua națională de chirurgie robotică include opt centre regionale și peste 100 de chirurgi instruiți.

Un pilon central al programului AP – Robotică este conceptul de echipe medicale extinse și interdisciplinare. Chirurgi din urologie, ginecologie, chirurgie generală, chirurgie toracică, ortopedie, neurochirurgie și ORL lucrează integrat cu anesteziști, ingineri biomedicali, specialiști IT și echipe de management. Această abordare, coordonată la nivel național, schimbă fundamental modul de organizare a actului medical și poziționează pacientul în centrul sistemului.

Registrul Național Digital de Chirurgie Robotică consolidează această arhitectură prin digitalizarea completă a activității și prin posibilitatea transferului de expertiză în timp real între cele opt centre. Transparența și accesul comun la date transformă fiecare intervenție într-o sursă de învățare pentru întreaga rețea, accelerând standardizarea și creșterea calității.

Rezultatele sunt cuantificabile și relevante pentru sistemul public de sănătate: o creștere de peste 40% a numărului de intervenții robotice, reducerea duratei de spitalizare cu aproximativ o zi și o rată a complicațiilor sub 10%. Aceste date confirmă eficiența unei viziuni bazate pe coordonare națională, colaborare interdisciplinară și utilizare inteligentă a tehnologiei.

„Colaborarea interdisciplinară și schimbul de expertiză în timp real sunt, de fapt, tehnologia invizibilă din spatele progresului medical”, subliniază Dr. Răzvan Couți. „Echipele extinse nu sunt un element opțional, ci condiția esențială pentru o medicină modernă, sigură și echitabilă.”

 

ROMÂNIILE NOASTRE| Galeria de artă ROD, a Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud

ROMÂNIILE NOASTRE
Galeria de artă ROD, a Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud
marți 20 ianuarie 2026, ora 18:00

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, expoziția „Româniile noastre” propune o reflecție vizuală asupra conturului României ca formă recurentă, tensionată și reinterpretabilă în arta contemporană.
Reunind lucrări semnate de Eugen Alupopanu, Olimpiu Bandalac, Adrian Crîșmaru, Maxim Dumitraș, Cosmin Paulescu (Cozo) și Ghenadie Popescu, expoziția explorează modul în care harta funcționează ca șablon vizual, dar și ca dispozitiv ideologic. De la grafică și pictură, la instalație, video și obiect, artiștii invită publicul să regândească această formă familiară din perspective multiple: identitare, critice, poetice sau performative.
„Promisiunea acestei expoziții este constantă în viețile noastre de ani mulți. Ca să ne fie mai simplu, nu le numim și nu le cuantificăm… statisticile ne sperie. În cazul de față, expoziția „Româniile noastre” este o expoziție-șablon. Nu cred că există un cuvânt mai bun să descrie această stare de spirit de pe simeze. Șablonul este forma aparent neutră, un model repetat obsesiv, o structură moștenită standard utilizată pentru a reproduce sau ghida crearea altor forme similare, rar pusă sub semnul întrebării. Însă, de această dată, conținutul vizual strâns în granițele conturului sparge forma și dinții metalici ies din materialul textil pufos. E foarte la îndemână și deopotrivă greu să faci o expoziție despre hartă. Orice încercare cade rapid în derizoriu pentru că noi, toți, cu mânuțele noastre am desenat la școală, de zeci/sute de ori forma țării noastre „ca un buchet de flori” , „ca un pește”, cu un șablon. După anii ’90, harta a devenit o preocupare care a funcționat nu doar ca o reprezentare teritorială ci ca un instrument vizual care chestionează identitatea în practica mai multor artiști contemporani români. Expoziția reunește șase artiști care lucrează cu ideea de hartă în timp, nu ca imagine fixă, ci ca spațiu sau ca expresie. Pentru ei, harta devine un obiect, un gest, o urmă, o rană sau un joc; un teritoriu în permanență negociat între memoria personală și ceilalți. Harta poate să fie gravă, ironică, sobră, o formă în continuă schimbare. Expoziția de față se datorează în primul rând prieteniei. Fără prieteni acest proiect nu ar fi putut să fie realizat. Româniile mele au devenit Româniile noastre pentru că toți ducem cu noi mai departe, în felul nostru, acestă idee.”

 

prezintă istoricul de artă: VASILE DUDA
ALEXANDRU PUGNA: Manager al Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud
curator: EUGEN ALUPOPANU

Două cabane mistuite de flăcări lângă lacul din Tonciu

 

Un incendiu puternic a izbucnit în această dimineață, în jurul orei 06:30, la două cabane situate în apropierea lacului de pescuit din localitatea Tonciu, județul Bistrița-Năsăud.

Pentru gestionarea situației de urgență au intervenit pompierii militari din cadrul ISU Bistrița-Năsăud, care au mobilizat trei autospeciale de stingere, precum și un echipaj de prim ajutor SMURD. Accesul către zona de intervenție a fost îngreunat de drumul îngust și de condițiile specifice terenului, fiind necesare manevre suplimentare pentru poziționarea autospecialelor și asigurarea alimentării cu apă.

La sosirea echipajelor operative, incendiul se manifesta violent și generalizat la o cabană cu regim de înălțime parter + etaj, precum și la nivelul acoperișului unei a doua cabane, de dimensiuni mai reduse. Cele două construcții erau interconectate prin camera centralei termice, aspect care a favorizat propagarea rapidă a focului de la un imobil la celălalt.

În momentul producerii incendiului, în cabana cu o suprafață de aproximativ 200 de metri pătrați se afla o persoană, proprietarul imobilului, care a reușit să se evacueze pe cont propriu, fără a necesita sprijinul echipajelor de intervenție și fără a avea nevoie de îngrijiri medicale.

În urma evenimentului, prima cabană a fost distrusă în totalitate, pe o suprafață de aproximativ 200 mp, incendiul fiind alimentat de cantitatea mare de materiale combustibile folosite la construcție. În cazul celei de-a doua cabane, cu o suprafață estimată între 120 și 140 mp, zona locuibilă a fost protejată, însă s-au înregistrat pagube materiale la nivelul acoperișului.

Incendiul a fost lichidat în limitele găsite, fără a se extinde la alte construcții din zonă.

Cauza probabilă a producerii incendiului urmează să fie stabilită, o comisie de specialitate din cadrul ISU Bistrița-Năsăud efectuând cercetările necesare pentru clarificarea împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.