„Muzeul ca spațiu al echilibrului” – ateliere de psihologie și cultură interioară, lansate la Bistrița
Raul Peterlin Cultură
„Muzeul ca spațiu al echilibrului” – ateliere de psihologie și cultură interioară, lansate la Bistrița

În luna martie 2026, Colegiul Psihologilor din România – Filiala Bistrița-Năsăud, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, lansează programul „Muzeul ca spațiu al echilibrului. Ateliere de psihologie și cultură interioară”, un demers dedicat comunității locale și orientat spre sănătatea emoțională și educația psihologică.

Proiectul propune o abordare interdisciplinară în care muzeul devine mai mult decât un spațiu expozițional: un cadru viu de reflecție, dialog și reconectare. Organizatorii își asumă ideea muzeului ca loc al echilibrului interior, unde patrimoniul cultural se întâlnește cu nevoile actuale ale comunității.

Ateliere gratuite pentru toate categoriile de vârstă

Atelierele vor fi susținute de psihologi cu experiență, membri ai Colegiului Psihologilor din România, și se adresează părinților, adulților, tinerilor și seniorilor. Participarea este gratuită, în spiritul accesului deschis la cunoaștere și sprijin emoțional, indiferent de vârstă sau statut social.

Cei care doresc pot contribui voluntar la susținerea unui demers comunitar cu impact direct. Donațiile colectate în cadrul atelierelor vor fi direcționate către Proiectul de Amenajare a Camerei de audiere pentru minori din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Bistrița-Năsăud. Inițiativa este derulată de Colegiul Psihologilor din România – Filiala Bistrița-Năsăud, în parteneriat cu AEVDAS și Baroul Bistrița-Năsăud și urmărește crearea unui spațiu adaptat nevoilor copiilor implicați în proceduri judiciare, cu accent pe siguranță, protecție și respectarea demnității acestora.

Muzeul, partener instituțional și spațiu de dialog

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud s-a alăturat proiectului în calitate de partener instituțional, asumându-și rolul de spațiu de dialog între patrimoniu și comunitate. Prin această implicare, muzeul își reafirmă misiunea de instituție deschisă, conectată la realitățile sociale și implicată activ în susținerea inițiativelor profesioniștilor care contribuie la binele public.

Prin colaborarea dintre cele două instituții, mesajul transmis este unul esențial pentru comunitate: învățarea, sprijinul și grija față de ceilalți se construiesc împreună, pas cu pas.

Responsabili de proiect

Proiectul este coordonat de:

– Psih. Dr. Anda Diana Mureșan-Madar, președinte – Colegiul Psihologilor din România, Filiala Bistrița-Năsăud

– Dr. în istorie Lavinia Moldovan, director – Direcția Programe și Proiecte Muzeale, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud

Gloria Bistrița – UTA Arad, în această seară pe „Jean Pădureanu”
Raul Peterlin Sport
Gloria Bistrița – UTA Arad, în această seară pe „Jean Pădureanu”

În această seară de la ora 20.30, pe Stadionul „Jean Pădureanu” are loc partida dintre Gloria Bistrița și UTA Arad, contând pentru ultima rundă din Grupa B a Cupei României.

Bilete:

– Online: https://biletesmart.ro/stadionul-jean-padureanu/

– Format fizic:

• Miercuri, 11 februarie, până la ora 16.30 – la sediul clubului, strada Păcii

• Joi, 12 februarie, de la ora 12.00 – la casa de bilete a stadionului

Transmisiune TV: Digi Sport 3 și Prima Sport 3.

Clubul Gloria a transmis mai multe informații utile pentru suporteri:

– Porțile stadionului se deschid la ora 19.00. Spectatorii sunt rugați să ajungă din timp pentru a evita aglomerația la punctele de acces.

– Accesul se face pe porțile dinspre magazinul Lidl și dinspre Palatul Culturii.

Restricții de circulație:

Între orele 18.00 – 00.00 va fi interzisă circulația autoturismelor pe strada Parcului, pe tronsonul cuprins între magazinul Lidl și hotelul Metropolis.

Șoferii sunt sfătuiți să identifice rute alternative către stadion și soluții de parcare în afara zonei restricționate. Riveranii sunt rugați să solicite acces către locuințe dinspre hotelul Metropolis.

Partida închide faza grupelor pentru Gloria, într-un duel cu miză sportivă și atmosferă de cupă pe teren propriu.

CCR, rămâi cu bine, pe mai târziu
Raul Peterlin Editorial
CCR, rămâi cu bine, pe mai târziu

Există un moment în care amânarea nu mai este prudență, ci evitare. Iar în cazul pensiilor speciale, decizia repetat amânată de Curtea Constituțională a României începe să arate exact așa. Un C vine de la Cârtiță. Ziua Cârtiței!

Nu discutăm despre o chestiune obscură de drept constituțional. Nu este o chestiune marginală, fără impact social. Vorbim despre un subiect care apasă direct pe bugetul public, pe credibilitatea reformelor lui Bolojan care-și plânge de milă că în 6 luni și-a șters toată credibilitatea construită pe fondul unei munci în administrație și pe ideea de echitate într-un stat care cere constant sacrificii majorității. Cetățenilor care oricum nu mai au ce să dea. Exact ca-n timpul lui Aron Tiranul când dacă o familie nu putea plăti în galbeni, li se lua un bou din curte. Dacă n-aveau boul, se luau doi din altă curte și tot așa.

De ani de zile, România se învârte în jurul aceleiași probleme. Parlamentul României modifică legea. Se invocă necesitatea alinierii la principiul contributivității. Se invocă presiunile bugetare. Se invocă angajamentele asumate în fața Comisia Europeană și în cadrul relației cu Uniunea Europeană. Asta este prefața unei cărți cu file goale.

Apoi intervine controlul de constituționalitate. Și, din nou, ceasul se oprește în mintea interpușilor de la CCR.

Sigur, formal, CCR are dreptul să analizeze temeinic. Dar când un subiect major este împins constant spre „data viitoare”, percepția publică devine inevitabil toxică. Nu pentru că judecătorii ar fi obligați să decidă sub presiune, ci pentru că repetitivitatea amânărilor creează impresia de protecție instituțională.

Apărătorii status quo-ului invocă principii solide: drepturi câștigate, independența magistraților, stabilitatea statutului profesional. Toate sunt argumente valide într-un stat de drept. Însă dincolo de tehnicalități, există o realitate simplă: diferențele masive dintre pensiile contributive și cele speciale au devenit simbolul unei rupturi între sistem și cetățean. Cetățeanul e un asin încărcat, iar deasupra lui stau cei care beneficiază în fundament de “relații speciale”. De protecția tacită a unui stat incompetent de a împărți agoniseala cetățenilor deja scârbiți care îs găsesc refugiul în discursuri demagogice.

Românului obișnuit i se cere disciplină fiscală, i se explică limitele bugetare, i se ajustează constant așteptările. În paralel, categoria pensiilor speciale pare să funcționeze după reguli distincte, protejate de o arhitectură juridică aproape imposibil de atins.

Aici se acumulează frustrarea.

În contextul reformelor asumate pentru accesarea fondurilor europene, tergiversarea transmite un semnal problematic: Dacă una dintre cele mai discutate reforme rămâne blocată într-un circuit procedural fără sfârșit, ce garanție există că alte reforme sensibile vor fi duse la capăt? Până în acest moment, reforma a însemnat tăiere cu sânge rece! De la actuale femei însărcinate, viitoare mame, persoane cu handicap, bolnavi cronici, oamenii muncii.

Fiecare amânare alimentează ideea că există două viteze: una pentru cetățean și alta pentru sistem. Iar această percepție, indiferent cât de nedreaptă ar fi din punct de vedere tehnic, erodează capitalul de legitimitate al instituțiilor.

Un stat matur își rezolvă conflictele majore prin hotărâri ferme, motivate și asumate. Nu prin amânări succesive care transformă o speță juridică într-o rană politică deschisă. În acest moment, problema pensiilor speciale nu mai este doar despre bani sau articole de lege. Este despre capacitatea sistemului de a se reforma pe sine. Sau mai bine este o demonstrație a incompetenței.

Iar dacă răspunsul continuă să fie „mai târziu”, atunci mesajul să-l așteptați a fi unul pe măsură! Putem să ne achităm cetățenește pe mai târziu?

Bistrița investește peste 33 de milioane de lei în regenerarea zonei Independenței Nord
Raul Peterlin Actual, Administrație
Bistrița investește peste 33 de milioane de lei în regenerarea zonei Independenței Nord

Municipiul Bistrița a demarat proiectul „Regenerarea urbană a spațiilor publice degradate – zona Independenței Nord”, cod SMIS 318453, o investiție majoră care vizează revitalizarea uneia dintre cele mai dense zone rezidențiale ale orașului.

Proiectul răspunde unei nevoi reale a comunității: modernizarea spațiilor publice dintre blocuri și transformarea lor în zone funcționale, sigure și atractive pentru locuitori.

O intervenție amplă pe peste 54.000 mp

Investiția presupune reabilitarea integrată a spațiilor publice din interiorul ansamblurilor de locuințe colective din zona Independenței Nord, delimitată de:

B-dul Independenței – Valea Căstăilor – Calea ferată – Str. Rodnei – Str. Someșului – Str. Împăratul Traian – Str. Solomon Haliță.

Suprafața totală vizată este de 54.091 mp.

Ce prevede proiectul

Amenajare peisagistică

  • Reconfigurarea și modernizarea spațiilor verzi.
  • Crearea unor zone coerente și funcționale în interiorul cartierului.

Modernizarea infrastructurii

  • Amenajarea de zone de tip „shared space”.
  • Realizarea de alei pietonale și piste pentru biciclete.
  • Montarea de mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi).
  • Modernizarea sistemului de iluminat public.
  • Construirea unui parking auto cu regim de înălțime scăzut.

Beneficii pentru comunitate

Prin implementarea proiectului vor fi realizate:

  • Mai multe spații verzi amenajate și funcționale.
  • Zone dedicate promenadelor.
  • Spații de joacă creativă pentru copii.
  • Zone pentru activități de loisir și petrecerea timpului liber.

Obiectivul principal este creșterea calității vieții pentru locuitorii din zonă, prin transformarea unor spații degradate în locuri sigure, prietenoase și adaptate nevoilor actuale ale comunității.

Finanțare europeană prin Programul Regional Nord-Vest

Valoarea totală a proiectului este de 33.311.057,54 lei.

Structura finanțării:

  • 18.187.708,29 lei – valoare eligibilă nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională.
  • 2.781.649,48 lei – valoare eligibilă nerambursabilă din bugetul național.
  • 12.341.699,77 lei – contribuția proprie a Municipiului Bistrița (cheltuieli eligibile și neeligibile).

Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027, cu sprijinul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

Prin această investiție, administrația locală își propune nu doar modernizarea infrastructurii, ci și redefinirea modului în care spațiul public este utilizat în cartierele de blocuri, punând accent pe funcționalitate, mobilitate alternativă și crearea unui mediu urban sustenabil.