Liga 2 contează prea puțin pentru iubitorii de fotbal din Bistrița care s-au obișnuit doar cu niște competiții imense pe plan mondial, precum Bundesliga, Ligue 1, Premier League, Campionatele Europene și Mondiale, pentru că, în rest, nu au mai avut fotbal local. E greu să mulțumești calul cu tărâțe după ce a mâncat aproape o viață lucernă! Însă paradigma s-a schimbat printr-un eveniment care a transformat Bistrița în subiect pozitiv de presă timp de o săptămână.
Cel mai mult au ajutat rezultatele negative din ultima vreme a FCSB-ului, pentru că o formă slabă a campioanei României ar fi însemnat un meci la care să speri măcar la un egal. N-a fost așa, însă golurile și rezultatul final au făcut parte doar din istoria jocului, nu și din istoria orașului sau fotbalului.
GSP, DIGI, ProSport, Golazzo… n-are rost să le înșirui, au fost permanent aproape de subiectul meciului, pentru că am jucat cu cel mai puternic brand fotbalistic din România. Cea mai bogată echipă, cu un magnat cunoscut la nivel național, cu un lot care valorează cât 3 loturi valorice din Superligă și cu o estimare de 3-4 milioane de suporteri în toată țara. De-asta a fost important meciul; pentru că dacă am fi jucat cu Metaloglobus, tot din București, ar fi fost un meci trecut în cronica sumară de pe posturile TV.
Singurul aspect negativ a fost “promovat” de GSP prin tribuna care a rămas fără scaune (tribuna dinspre apă), pentru că erau rupe de, ghiciți cine, cei care n-au încăput de ele în timp ce stadionul a fost nefolosit. Ori betonul “spoit”. Primăria a cumpărat de abia două luni stadionul, iar investițiile sunt momentan blocate de către Guvern – chiar și cea mai mică sumă este greu de alocat. Însă, deh, de ce să nu știrbești din sărbătoare puțin? Maxima a fost dată prin reaprinderea nocturnelor care funcționează foarte bine și gazonul care arată mult mai bine decât multe terenuri din Superligă.
Ne-am întors și noi, bistrițenii, cu un brand nou în fotbalul mare. Termenul de “Gloria” este general. Atât! Discuțiile despre “Asta nu-i Gloria AIA” nu își au rostul, pentru că în istoria echipei care a fost condusă la un moment dat de Jean Pădureanu, au fost mai multe nume, poate chiar și fără gloria alături de Bistrița. Subiectul ține mai mult de un orgoliu local, acceptabil, dar care în sport devine irelevant în comparație cu performanța sportivă și banii investiți. Poți să te numești Pruna Bistrița, că ești tot acolo – Liga 2, participant în cupă, club fără drept de promovare, cu ușoare investiții private, majoritate publică. Însă meciul ăsta a fost despre altceva.
Cifra zilei de 29 octombrie a fost 7204, numărul impresionant de spectatori ai meciului dintre Gloria și campioană. Nesperat de mulți oameni, poate mulți fani FCSB dar cu sânge bistrițean, care au răbdat un aer submontan, seara târziu, pe o temperatură absurdă de stat într-un singur loc. 10% din rezidenții municipiului Bistrița ar reprezenta în mod direct cifra oficială a spectatorilor, dar au venit din toată țara suporteri și iubitori de sport. Am văzut mașini de Timiș, Alba, Cluj, Ilfov, Dâmbovița și chiar Constanța, parcate în fața hotelurilor din Bistrița. Au venit turiști care să își cheltuie banii aici, apoi să își bea cafelele și să mănânce micul dejun pe pietonal în următoarea dimineață, înainte de plecare.
Social media duduie de informații legate de acest meci, în special presa națională – cea locală e mai cuminte privind fazele de meci, offside-ul de la al treilea gol și penalty-ul acordat ușor FCSB-ului. N-o spunem noi, pătimașii, ci chiar comentatorii bucureșteni care au revăzut faza de nenumărate ori până să dea un verdict obiectiv, că ăla n-a fost penalty. În acest caz, Gloria – FCSB s-a terminat în sufletele nostre 1-1. Iar ratările jucătorilor de la Gloria au venit din spaima ca nu cumva să clintim monstrul adormit de pe teren al “Stelei”. Tik Tok-ul, acolo unde s-au mutat internauții, vuiește de fazele controversate, iar fiecare strânge sute de comentarii, sute de mii de vizualizări și mii de aprecieri. Asta se întâmplă când te alături dintr-o pură întâmplare organizatorică unei superputeri de brand.
Nici textul ăsta nu ar fi avut valoare fără cei peste 7200 de spectatori, sutele de mii de la TV și miile de articole apărute în mai puțin de 24 de ore. Am început să contăm, existăm, mișcăm și putem avea un nou nume: Infernul Albastru. Pentru că indiferent de cât de înghețate ne-au fost mâinile și picioarele, glasurile încă erau calde. Pentru Gloria.
P.S. De acolo, de undeva, Lordul a zâmbit.
Leave a Reply