Podul de lemn din Sângeorz-Băi – O lucrare finalizată și unică în România

În orașul-stațiune Sângeorz-Băi, situat în județul Bistrița-Năsăud, a fost finalizat un proiect de infrastructură remarcabil: un pod din lemn stratificat, unic în România, care traversează râul Someșul Mare. Acest pod se distinge prin designul său inovator și prin utilizarea materialelor sustenabile, reprezentând o premieră în domeniul construcțiilor autohtone.

Cu o lungime de 54 de metri și o lățime totală de 4,2 metri, podul are o formă sinuoasă, asemănătoare literei „S”. Construcția sa permite atât circulația pietonală și a bicicliștilor, cât și accesul ocazional al autovehiculelor cu o greutate de până la 3,5 tone. Pentru realizarea acestui proiect au fost utilizați aproximativ 240 de metri cubi de lemn românesc, prelucrați special pentru a asigura durabilitatea și rezistența în timp.

Execuția podului de lemn din Sângeorz-Băi a fost realizată de compania MIS Grup, un important constructor din Bistrița-Năsăud, recunoscut pentru proiectele sale de infrastructură și construcții civile. Cu o vastă experiență în domeniu, MIS Grup a reușit să implementeze această lucrare complexă, asigurând atât calitatea execuției, cât și respectarea normelor de siguranță. Prin utilizarea tehnologiilor moderne și a materialelor sustenabile, compania a contribuit la realizarea unui pod unic în România, care îmbină estetica cu funcționalitatea.

Inițial, proiectul prevedea construirea unui pod din beton armat. Cu toate acestea, din dorința de a reduce costurile și de a implementa soluții ecologice, autoritățile locale au optat pentru o structură din lemn stratificat. Această decizie a permis încadrarea în bugetul alocat și a adus un plus de originalitate proiectului.

De-a lungul procesului de construcție, au existat provocări. Într-o etapă intermediară, lucrările au fost oprite temporar pentru remedierea unor probleme tehnice legate de stabilitatea grinzilor. După soluționarea acestora, proiectul a fost finalizat cu succes, iar podul a fost dat în folosință.

Finalizarea acestui pod nu doar că îmbunătățește infrastructura locală, facilitând mobilitatea verde în Sângeorz-Băi, dar adaugă și o atracție arhitecturală deosebită orașului. Iluminatul ambiental al podului accentuează frumusețea sa, transformându-l într-un punct de interes atât pentru localnici, cât și pentru turiști.

Acest proiect reflectă angajamentul autorităților locale de a îmbina tradiția cu inovația, promovând soluții sustenabile și estetice în dezvoltarea infrastructurii urbane. Podul de lemn din Sângeorz-Băi este nu doar o construcție funcțională, ci și un simbol al progresului și al respectului față de mediu.

 

Bugetul Bistriței intră în consultare publică

Primăria municipiului Bistrita a inițiat procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al municipiului Bistrita pe anul 2025, în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

Persoanele interesate pot trimite sesizările, observațiile, punctele de vedere în perioada 28 februarie – 15 martie 2025 la adresa de email: primaria@primariabistrita.ro sau le pot depune la Centrul de relații cu publicul – Primăria municipiului Bistrița, str. Gheorghe Șincai nr. 2.

Proiectul de buget de buget al municipiului Bistrița pentru anul 2025 poate fi consultat aici:

Nicolae Moldovan, primarul Becleanului, este președinte interimar al Asociației Orașelor din România

Primarul orașului Beclean, Nicolae Moldovan, a fost desemnat președinte interimar al Asociației Orașelor din România după ce fostul lider, Vlad Oprea, a fost plasat sub control judiciar pentru fapte de corupție.

În noua sa funcție, Moldovan a condus o delegație de primari la o întâlnire cu Guvernul României, unde s-au discutat soluții pentru finalizarea proiectelor europene, creșterea predictibilității în accesarea fondurilor și reintroducerea unei axe de finanțare pentru orașe.

De asemenea, s-a propus relansarea unui program de sprijin pentru orașele mici și mijlocii și transferul clădirilor abandonate din administrarea ministerelor către autoritățile locale.

La întâlnire au participat premierul Marcel Ciolacu și mai mulți miniștri.

Năsăud: Ce proiecte merg spre aprobare în Consiliul Local

ȘEDINȚA ORDINARĂ A CONSILIULUI LOCAL NĂSĂUD – 26.02.2025

Ordine de zi:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea modificării Statutului Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru gestionarea integrată a deșeurilor municipale în județul Bistrița-Năsăud

2. Proiect de hotărâre privind împuternicirea și mandatarea inspectorilor din cadrul Corpului de control al A.D.I. Deșeuri Bistrița-Năsăud pentru constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a serviciului public de salubrizare al județului Bistrița-Năsăud și în legislația aplicabilă în vigoare

3. Proiect de hotărâre privind alegerea președintelui de ședință, pe luna martie 2025

4. Proiect de hotărâre pentru aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor pe raza orașului Năsăud, actualizat, pe anul 2025

5. Proiect de hotărâre pentru completarea Hotărârii Consiliului Local al orașului Năsăud nr. 2/2025 privind prelungirea contractelor de închiriere a locurilor pe parcare din parcările de reședință aparținând domeniului public al Orașului Năsăud, județul Bistrița-Năsăud

6. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârea Consiliului Local al orașului Năsăud nr. 80/2022 privind aprobarea înființării Grupului de Lucru Local la nivelul orașului Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, constituit în temeiul H.G.R. nr. 560/2022 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027

7. Proiect de hotărâre privind aprobarea D.A.L.I.-urilor, a devizelor generale, a descrierilor sumare ale investiției, inclusiv indicatori tehnico-economici aferenți proiectului: „Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe din orașul Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, Etapa II” pentru Bl. 3, Bl. 4, Strada Iacob Mureșianu, Bl. A4, Bl. A5, Bl. B1, Bl. B2, Bl. B3, Bl. B4, Bl.12 și Bl. C2, Strada Miron Cristea, din orașul Năsăud

Progrese semnificative în modernizarea infrastructurii rutiere și de apă în comuna Lechința

În luna februarie 2025, administrația comunei Lechința, județul Bistrița-Năsăud, continuă să implementeze proiecte esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii locale, concentrându-se pe modernizarea rețelelor rutiere și de apă.

Modernizarea infrastructurii rutiere

Un proiect major în derulare este reabilitarea Drumului Județean 151 (DJ 151), cel mai lung drum județean din Bistrița-Năsăud, cu o lungime de 77 km. Acest proiect, finanțat prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, cu o valoare de aproximativ 130 de milioane de euro, vizează îmbunătățirea conexiunii între județele Bistrița-Năsăud și Mureș. Lucrările includ lărgirea și reabilitarea drumului, refacerea podurilor și podețelor, precum și amenajarea trotuarelor și pistelor de biciclete. Pentru autovehiculele electrice, sunt prevăzute 8 stații de încărcare rapidă. Proiectul este programat să fie finalizat în noiembrie 2027. citeturn0search2

În paralel, în satul Sângeorzu Nou, parte a comunei Lechința, se construiește un pod nou peste râul care traversează localitatea, înlocuind vechiul pod de lemn deteriorat. Acest proiect este finanțat prin programul guvernamental „Anghel Saligny” și va asigura un trafic mai sigur și mai fluent pentru locuitori. De asemenea, în Lechința, lucrările de asfaltare au avansat pe strada Fabricii, care servește drept ocolitoare a comunei, și pe strada Școlii, unde infrastructura rutieră este în curs de modernizare.

Dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare

În ceea ce privește infrastructura de apă și canalizare, comuna Lechința beneficiază de investiții semnificative prin „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bistrița-Năsăud”. Acest proiect, cu o valoare totală de peste 1,38 miliarde de lei, este finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 și vizează îmbunătățirea infrastructurii de apă și canalizare în 115 localități din județ, inclusiv Lechința. Lucrările includ extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, precum și modernizarea stațiilor de tratare și epurare a apei. citeturn0search3

În cadrul acestui proiect, Contractul de Lucrări CL 3, Lotul 1, prevede reabilitarea conductei de aducțiune Bistrița-Lechința, cu o lungime de 39,4 km. Lucrările au început în septembrie 2023 și au ca scop asigurarea unei alimentări eficiente și sigure cu apă potabilă pentru locuitorii comunei. De asemenea, Lotul 2 al aceluiași contract prevede extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în comunele Lechința, Miceștii de Câmpie, Sânmihaiu de Câmpie și Budești, contribuind la îmbunătățirea condițiilor de trai și la protejarea mediului înconjurător.

Primarul comunei Lechința, Romeo-Daniel Florian, a declarat: „Suntem dedicați dezvoltării infrastructurii locale pentru a asigura un mediu sigur și confortabil pentru toți locuitorii. Aceste proiecte reflectă angajamentul nostru de a moderniza comuna și de a îmbunătăți calitatea vieții în comunitatea noastră.”

 

Încep lucrările pentru alimentarea cu apă și extinderea canalizării în comuna Uriu

Primăria Comunei Uriu anunță demararea unui proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea localităților componente. În data de 6 februarie 2025, a fost semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru obiectivul „Înființare sistem de alimentare cu apă în satul Hășmașu-Ciceului și extindere rețea de canalizare în satele Uriu și Ilișua”.

În data de 19 februarie 2025 s-a realizat predarea amplasamentului către firma desemnată pentru execuție, urmând ca lucrările să înceapă pe 3 martie 2025, conform graficului stabilit.

Etapele proiectului:
– Prima fază a lucrărilor va consta în introducerea rețelei de aducțiune a apei în satul Hășmașu-Ciceului;
– Ulterior, vor continua lucrările pentru extinderea rețelei de canalizare în satele Uriu și Ilișua.

Pe durata desfășurării lucrărilor, este posibil să apară temporar anumite inconveniente pentru cetățeni, în special în apropierea gospodăriilor. Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri și vă asigurăm că vom face tot posibilul pentru a reduce disconfortul.

“Acest proiect a fost o prioritate încă de la începutul mandatului meu. Mă bucur că am reușit să depășim obstacolele și să ajungem în această etapă crucială pentru dezvoltarea comunei. Mulțumesc tuturor celor implicați pentru sprijin și colaborare!”, a transmis primarul comunei Uriu, Danci Adrian Bogdan.

29 de milioane de lei pentru investiții din județ finanțate prin PNDL, PNRR și PNI

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a decontat facturi în valoare totală de aproximativ 29 milioane lei pentru obiective de investiții din Bistrița-Năsăud finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală, Planul Național de Redresare și Reziliență și Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”.

Astfel, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, au fost plătite sume de peste șase milioane lei pentru Consiliul Județean Bistrița-Năsăud – 5,689,257.99 lei și comuna Mărișelu – 394,203.45 lei.

Pentru proiecte realizate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au fost virate sume de peste 3,2 milioane lei pentru patru proiecte ale Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, pe Componenta C5 – Valul renovării (eficientizarea energetică a clădirilor publice) și de peste 3,3 milioane lei pe Componenta C10 – Fondul local, pentru autoritățile publice din Prundu Bârgăului, Matei, Ciceu Giurgești, Sângeorz-Băi.

Decontări de peste 16 milioane lei pentru obiective finanțate prin Programul Național de Investiții “Anghel Saligny”:

  • Șanț – Consolidare, reabilitare și modernizare drumuri de interes local din zona centrală – 1.282.986 lei
  • Chiochiș – Rețea canalizare ape uzate, stație de epurare – 3.272.903 lei
  • Lunca Ilvei – Modernizare străzi – 136.850 lei
  • Năsăud – Reabilitare și modernizare străzi, etapa III – 2.975.746 lei
  • Dumitra – Modernizare străzi – 675.955 lei
  • Galații Bistriței – Modernizare străzi, proiectul II – 754. 546 lei
  • Ciceu Giurgești – Extindere rețea de canalizare menajeră – 693.964 lei
  • Galații Bistriței – Extinderea rețelei de apă uzată menajeră – 15.470 lei
  • Feldru – Modernizare străzi de interes local, Lot 1 – 170.092 lei
  • Șieu Măgheruș – Construire rețea de colectare apă menajeră uzată și stație de epurare în localitățile Crainimăt și Șieu Măgheruș – 1.674.212 lei
  • Consiliul Județean Bistrița-Năsăud – Modernizare DJ 154, km 17+000-51+720, Limita județ Mureș – Sărata – DN 17

“Sunt proiecte importante pentru dezvoltarea comunităților locale, în infrastructura rutieră, rețele de apă și canalizare, în educație etc., iar prin decontarea acestor sume se asigură continuarea și finalizarea obiectivelor de investiții, dar și susținerea antreprenorilor care execută lucrările, pentru a nu exista sincope”, a menționat secretarul de stat Monica Săsărman.

S-a încheiat Era Iohannis! Azi depune jurământul de președinte interimar Ilie Bolojan

Klaus Iohannis își încheie astăzi mandatul de președinte al României, în urma demisiei sale anunțate în urmă cu două zile, înainte ca Parlamentul să voteze suspendarea sa din funcție. Astfel, Ilie Bolojan, până acum președintele Senatului, devine președintele interimar. Constituția prevede că preşedintele interimar nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii, nu poate dizolva Parlamentul și nu poate convoca referendum, dar are toate celelalte atribuții ale președintelui.

Klaus Iohannis, în calitate de fost președinte, va beneficia de mai multe drepturi și avantaje, precum locuință de protocol, indemnizație lunară în cuantum de 75% din salariul acordat președintelui în exercițiu, dar și pază și protecție, precum și folosința gratuită a unui autoturism, asigurate de SPP.

Ilie Bolojan are 55 de ani și este membru al PNL din 1993. Este absolvent al Facultății de Mecanică – Institutului Politehnic Timișoara și al Facultății de Matematică – Universitatea din Timişoara, fiind profesor de matematică timp de un an într-o comună din judeţul Bihor. Prima funcție pe care a avut-o în administrația locală a fost în 1996, când a fost ales consilier local la nivelul orașului Aleşd, până în 2004 când a fost ales consilier județean, la nivelul Consiliului Județean Bihor.

În 2005 a renunțat la funcția de consilier județean, prelunând-o pe aceea de prefect al județului Bihor, timp de doi ani, perioadă în care a participat și la mai multe cursuri de specializare în administrația publică în Franța și la București. În 2007 a devenit, pentru un an, Secretar General al Guvernului României. Din 2008 a fost ales primar al municipiului Oradea, funcția în care a stat timp de 12 ani, fiind unul dintre cel mai apreciați edili din țară, ca urmare a numeroaselor reforme administrative pe care le-a făcut, în special prin atragerea eficientă a fondurilor europene. Mandatul său ca primar a luat sfârșit în 2020, când a decis să nu mai candideze, pentru a încerca, în schimb, să devină președinte al Consiliului Județean Bihor.

În 2020, la scurt timp după ce a preluat conducerea Consiliului Județean, a trecut la reorganizarea instituției, argumentând că numărul de angajați este supradimensionat. Presa locală scria la momentul respectiv că Ilie Bolojan a fost primul președinte al Consiliului Județean care a făcut publice cheltuielile de salarizare ale personalului, care ajungeau la 270 de mii de euro lunar. De altfel, este cunoscut pentru investițiile în infrastructură și reformele de la nivel administrativ pe care le-a făcut.

Ilie Bolojan a devenit președintele PNL după demisia lui Nicolae Ciucă din funcție. Retragerea lui Nicolae Ciucă din fruntea partidului a venit în urma rezultatului slab pe care liberalii l-au obținut la alegerile prezidențiale, doar 812 mii de voturi, adică 8,79%. La finalul anului 2024, Ilie Bolojan a fost ales președinte al Senatului. După preluarea acestei funcții a anunțat reducerea numărului de angajați de la Senat și prelungirea programului de lucru, dar și diminuarea cu 20% a numărului de mașini și a cotei de combustibil pentru angajați.

330 de corpuri de iluminat noi pe străzile din Bistrița: un pas înainte pentru siguranță și confort

Municipiul Bistrița continuă procesul de modernizare a infrastructurii urbane prin extinderea și îmbunătățirea sistemului de iluminat public. Recent, au fost montate 330 de corpuri de iluminat pe 27 de străzi din oraș și cartierele aparținătoare, pe stâlpi deja existenți.

Această investiție are ca scop creșterea siguranței și a vizibilității pe timp de seară, contribuind astfel la un mediu urban mai sigur și mai confortabil pentru locuitori.

„Această etapă face parte din proiectul de îmbunătățire a infrastructurii și de creștere a siguranței pe drumurile din oraș și cartiere. Continuăm să lucrăm pentru dezvoltarea Bistriței, pornind de la nevoile de bază ale orașului nostru”, a transmis administrația locală.

Prin astfel de inițiative, Bistrița își consolidează angajamentul pentru un oraș mai bine iluminat, mai sigur și mai modern, oferind cetățenilor condiții de trai îmbunătățite.

Orașul Sângeorz-Băi face un pas spre modernizare: autovehicule electrice pentru instituțiile de învățământ

Administrația locală din Sângeorz-Băi continuă demersurile pentru un oraș mai modern și mai prietenos cu mediul, investind în transport ecologic. În urma finanțării a opt autovehicule electrice prin Programul Rabla 2024 al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), două dintre acestea au fost repartizate unităților de învățământ din oraș.

Astfel, Școala Gimnazială „A.P. Alexi” și Grădinița cu program prelungit & Creșa din Sângeorz-Băi beneficiază acum de mijloace de transport nepoluante, menite să îmbunătățească atât logistica unităților, cât și calitatea vieții în comunitate.

„Este un pas important pentru orașul nostru. Prin utilizarea autovehiculelor electrice, reducem poluarea și promovăm un stil de viață mai responsabil față de mediu. Vom continua să investim în soluții sustenabile pentru un Sângeorz-Băi mai verde”, a declarat administrația locală.

Programul Rabla 2024 AFM sprijină autoritățile locale și instituțiile publice în înnoirea parcului auto cu vehicule prietenoase cu mediul, contribuind astfel la reducerea emisiilor de dioxid de carbon și la îmbunătățirea calității aerului.