OPINIE: Adevăratul câștigător al alegerilor prezidențiale nu este Nicușor Dan, ci George Birnbaum

Toți îl felicitați pe Nicușor Dan pentru victorie. E posibil să-l săriți pe marele guru șef de campanie al lui George Simion, cel care l-a înfrânt cu adevărat pe șeful metalelor din România: George Birnbaum.

El merită pupăcit până-n ochi pentru victoria lui Nicușor, pentru că în ultimele două săptămâni a muncit pe brânci până când i-a pus lui Simion în cap propriul electorat.

– casele la 35.000, strategie de marketing

– a depreciat ajutorul lui Ponta (1,2 milioane voturi)

– a invocat autismul împotriva contracandidatului său și a jignit astfel sute de mii de familii

– l-a pus pe Georgescu în față

– a promis lucruri imposibile (desființarea CCR, modificarea Constituției)

– a fugit de la dezbateri sau s-a prezentat numai în condițiile agreate de el în spațiul public

– a atacat în nenumărate rânduri a patra putere în stat, presa

– se întreba înainte să devină președinte că oare ce să se facă cu cei care nu-l votează/agreează, sub forma unei amenințări

– și-a pus în cap ungurii, ca dovadă că în Harghita și Covasna a obținut scoruri de neprezentare, iar contracandidatul lui scoruri istorice

– a atacat 1,3 milioane de bugetari spunând că 500.000 vor rămâne fără loc de muncă

– a condus mediul de afaceri într-o zonă instabilă, iar mulți antreprenori din macro și microeconomie au avut plățile blocate până după alegeri pe sistemul “Iasă Simion, nu mai facem plățile că strângem cureaua, iasă Nicușor, ne mai gândim” iar între timp toți au trebuit să își achite taxele enorme către statul român și creditele

– s-a asociat cu partea rău-famată din BOR, adică cu Teo de la Constanța și acoliții lui care trăiesc într-o lume mizeră a șantajului și șpăgii, arhicunoscuți la nivel național pentru ceea ce fac

– a atacat CNA și ANCOM, două instituții într-adevăr căpușate, dar care reglementează audiovizualul, nu te poți pune cu așa ceva

– a minimalizat puterea Justiției în România așa cum o făcea Dragnea în urmă cu ceva ani. Și el a pățit la fel, doar că a primit un alt soi de concediu

E tare fain subiectul. Să vedeți doar câți bani a dat presei, apropo, că el era cel care urla în gura mare că Nicușor își plătește presa! N-a cheltuit decât 41.251.152 de lei, adică 8.250.230,4 euro. El a fost antisistemul. Din sistem.

Despre UNITER, despre lipsă de respect

În data de 2 iulie am împlinit un an de când am început să scriu în presă, iar nici două zile mai târziu, mi s-a demonstrat că nu este un moment de sărbătoare. S-a scris mult despre Gala UNITER în ultimele două zile. De la puniter, scaunele așezate în fața Palatului Culturii rămase aproape goale, un spectacol jenant al imposturii și îl avem inclusiv pe Mihai Bendeac care a descris gala drept: ,,O depresie generală de două ore jumate. O tristețe snoabă cu momente artistice hipsterești”.

Multe s-au spus, dar nu încă destule. Acest eveniment ar fi trebuit (cel puțin în teorie) să fie confirme statutul bistriței de oraș cultural.

,,Organizarea Galei la Bistriţa nu este altceva decât o recunoaştere a statutului acestui oraş, cel de oraş cultural. Am avut în vedere două mari obiective atunci când, împreună cu UNITER, am început să organizăm această Gală. În primul rând, faptul de a le oferi iubitorilor de cultură din Bistriţa, la ei acasă, un eveniment cultural de neuitat și unic. Probabil irepetabil. Puțin probabil că vom mai avea o astfel de Gală la Bistrița în următorii 15 ani. Greu de crezut. În al doilea rând, vom avea teatru acasă și vom avea teatru bun acasă” – Ioan Turc.

Dacă aceasta este confirmarea, atunci Vai Și-Amar de ea cultură!

Presa – O cârpă

Încă din martie, primarul s-a mândrit cu faptul că Gala se va organiza la Bistrița și că vom intra într-o ,,Galerie selectă a orașelor care au găzduit ediții ale galei în afara Bucureștiului”. Am primit comunicate, am participat la conferințe de presă, s-au scris articole, ca mai apoi să aflăm că: Presa locală nu este invitată. Aparent, această ,,galerie selectă” nu făcea referire doar la orașele care au găzduit ediții ale galei, ci și la jurnaliștii care te ajută pe tine să promovezi evenimentul.

,,Îmi cer și eu scuze pentru locurile puține și eu aveam o grămadă de doctori, de medici pe care i-aș fi invitat, că la doctori te gândești prima dată când inviți la o premieră pe cineva, că ăștia-s cei mai de folos. Și n-am avut nici eu, pur și simplu locuri pentru ei“ – Radu Afrim.

,,În spate, să știți că este foarte multă muncă și vreau să apreciem lucrul acesta. Să aveți încrede în noi. V-am respectat și vă respectăm. Să nu fiți supărați pe locurile pe care nu le avem în sală. Dacă doriți și vă face plăcere, voi sta cu dumneavoastră afară“ – Aurei Corbeanu.

Total de acord, mi-ar face plăcere să stați afară… afară din Bistrița și din județ dacă este cu putință. Este o explicație patetică care nu demonstrează nimic altceva decât lipsa totală de respect pentru presa locală. Noi suntem cei care promovează toate evenimentele, declarațiile, avertizările, persoanele din Bistrița-Năsăud sau orice alt lucru care merită atenție. Noi suntem cei care se asigură că acest județ nu rămâne un simplu nume pe harta României, ci îi conturăm o poveste, îl scoatem în evidență.

În momentul în care nu ne permiți să promovăm un eveniment, mai ales unul de o așa magnitudine, ne nedreptățești atât pe noi, cât și pe toți cetățenii județului.

292166420_5373932625986818_3345655975362808939_n-1024x699 Despre UNITER, despre lipsă de respect
,,Nu avem public de teatru la Bistrița și n-o să avem niciodată dacă ne purtăm ca în seara asta, la Uniter. În sală se află peste 100 de invitați din protipendada orașului, majoritatea dintre ei în discordanță evidentă cu evenimentul. Nu dau exemple că mi-e rușine de rușinea lor și a celui care le pupa mâna la intrare” – Adrian Linca.

România a început să se numere printre „oile negre” din UE în ceea ce privește libertatea presei. Zilele în care existau organizații precum Clubul Român de Presă care lua poziție în cazul abaterilor sau abuzurilor sunt de mult apuse.

Conform index-ului realizat de organizația „Reporteri fără frontiere”, România se află pe locul 56 din 180 la libertatea presei, deși în 2021 ocupam locul 48. Pe măsură ce astfel de evenimente continuă și se repetă, nu numai noi, jurnaliștii vom avea de suferit, ci și întreaga populație.

Screenshot-2022-07-06-162322-1024x511 Despre UNITER, despre lipsă de respect

Bistrița, de la Orașul Imnului Național la Orașul Cerșetorilor

 

Fiecare dintre noi ne găsim câteva ore pe care să le petrecem cu familia, prietenii sau singuri în oraș. Sau avem doar treabă prin oraș și trebuie să mergem stânga-dreapta pentru a ne atinge micile obiective. Ei, și cum să mergi în orașul ăsta liniștit și fără dureri de cap, când de la fiecare colț apare câte un tip cu textul „Dumnezeu să îți dea sănătate, dă și mie un leu”?

De ani de zile, Bistrița este o cloacă a cerșetorilor. Că ești la terasă, la Mall, la farmacie, de unde, de neunde, apar copii săraci trimiți la cerșit, în spatele lor stând o rețea meschină și cinică de scursuri ale societății care fac bani din sclavagizat minori.

Autoritățile locale se băteau în piept în perioada campaniei că în câteva luni fac deratizare cu respectivii subiecți. Încă nu există rezultate, ba din contră! Se înmulțesc pe zi ce trece!

Bistriță dragă, titlul de Oraș al Imnului Național e deja învechit, sună comunistoid și prăfuit. Ia, uite alt titlu care te îmbracă bine: Bistrița, Orașul Cerșetorilor! La valoare să se știe de la mine pentru tine.

Bine, nu e neapărat o problemă că unele persoane cerșesc. Există cazuri care au ajuns în ipostaza respectivă conjunctural. Dar mai sunt și călăi buni de lucru ce stau cu mâna întinsă și, dacă țin un copil cu muci la nas în cărucior, au impresia că înmoaie inimi. Pe deoparte îți e milă de bietul copil, pe de altă parte te întrebi: „Da’ dacă știa că nu îl poate întreține, la ce l-o mai făcut?”. Da, probabil pentru această meserie, de cerșetor. Poate pentru alocație. Poate din iubire infinită și neprotejată. Vinovați sunt cei care îi încurajează și fac parte din categoria „clienți”.

Asta este, doamna Bistrița! Atâta ai putut.