Victor Ponta și-a depus candidatura la Președinție

Candidatul independent la prezidențialeVictor Ponta și-a depus miercuri candidatura la BEC. „Vreau să văd astăzi dacă voi fi lăsat să candidez”, a spus Ponta, în contextul în care candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă. El a spus că vrea pace și a subliniat că „doar românii trebuie să decidă cine îi va conduce”.

„România este într-o criză fără precedent, după 1989, o criză politică, economică și socială. Au anulat alegerile și votul românilor din 24 noiembrie, au blocat candidații pe care sistemul nu-i vrea și vreau să văd astăzi dacă voi fi lăsați să candidez, pentru că probabil sunt considerați un pericol la fel de mare ca și alți candidați care au fost blocați. Nu trebuie să mergem mai departe doar pe voința sistemului și a partidelor. Cred că România are nevoie de un nou început, după ce încrederea între cetățean și cei care îl conduc s-a rupt, după ce economia românească s-a blocat și este într-un moment mai greu chiar decât în 2010, după ce ne-am împrumutat cu 200 de miliarde de euro, din care n-am rămas cu aproape nimic, după ce firmele românești sunt din nou împăvărate cu taxe și impozite pe care noi le-am scăzut în urmă cu 10 ani, după ce românii din țară și cei care trăiesc în afara țării au fost umiliți și după ce România este implicată în războaie care nu sunt alee, ci într-un conflict între noua administrație americană și UE care ne poate aduce numai lucruri rele și nimic bun”, a spus Victor Ponta.

 

 

ULTIMA ORA: Sighiartău a preluat conducerea PNL BN! Ioan Turc s-a retras din funcție

În cadrul ședinței de Colegiu Director Județean care a avut loc în această seară în sistem on-line, Ioan Turc și-a anunțat colegii liberali că se retrage din funcția de conducere a organizației județene.

Până la alegerile interne, PNL Bistrița-Năsăud va fi condus de deputatul Robert Sighiartău.
Ioan Turc va conduce însă Organizația Municipală a PNL Bistrița, fiind votat președinte interimar, în locul lui Sorin Hangan, care a devenit viceprimar al Bistriței, aliat cu PSD. Vechiul Birou Permanent Municipal a fost, de asemenea, dizolvat, de forul județean al partidului.

ULITMA ORA: Călin Georgescu a fost ridicat și dus la audieri. Dosar penal stufos, printre care folosire de arme, rasism, xenofobie

Călin Georgescu a fost ridicat din trafic, în București, și dus la Parchetul General pentru audieri, potrivit News.ro, care publică o fotografie despre care spune că este din momentul în care polițiștii l-au oprit pe fostul candidat la președinție. Echipa de comunicare a acestuia a confirmat informația, pe Facebook.

Începând din această dimineață, procurorii și polițiștii desfășoară percheziții la zeci de adrese, într-un dosar care vizează 27 de persoane, anchetate pentru “acțiuni împotriva ordinii constituționale și constituirea unei organizații cu caracter fascist”. În timpul descinderilor, la locuința lui Horațiu Potra, șeful unei grupări de mercenari și apropiat al lui Georgescu, a fost descoperit un seif îngropat și mascat în podea, în care se afla suma de circa 1,5 milioane de dolari.

Acțiunile au avut loc la 47 de adrese din județele Sibiu, Mureș, Timiș, Ilfov și Cluj. Parchetul General are suspiciuni în legătură cu mai multe infracțiuni: acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, efectuarea, fără drept, a oricăror operațiuni cu articole pirotehnice, instigare publică, inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum și aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid împotriva umanității și de crime de război, precum și răspândirea, în spațiul public, a unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit, precum și aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizații, fals în declarații privind sursele de finanțare a campaniei electorale și comunicarea de informații false.

În legătură cu perchezițiile, Georgescu a scris pe rețelele de socializare că sunt “un abuz odios” din partea autorităților.

Sondaj. Cu cine ar vota românii dacă alegerile prezidențiale (turul II) ar avea loc duminica viitoare

Un sondaj realizat de AtlasIntel arată că principala opţiune de vot a românilor privind alegerile prezidenţiale – dacă acestea ar avea loc duminica viitoare – este candidatul independent Călin Georgescu, fiind urmat de actualul primar al Capitalei, Nicuşor Dan.

Dintre persoanele intervievate, 38,4% ar vota cu Georgescu, în timp ce Nicuşor Dan ar primi 25,4% dintre voturi. Candidatul comun al coaliţiei de guvernare – PSD-PNL-UDMR-Minorităţi –, Crin Antonescu, se află pe locul al treilea, cu 15,8%.

Victor Ponta ar obţine, în calitate de candidat independent, 7,5%, în timp ce Elena Lasconi – candidata USR – ar primi 5,8% din voturi.

George Simion, liderul AUR, care momentan nu şi-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale, ar fi votat de sub 1% dintre persoanele intervievate.

De asemenea, aproximativ 3,5% dintre cei intervievaţi nu ştiu cu cine să voteze sau au declarat că vor anula votul.

Primul tur i-ar trimite pe Călin Georgescu şi pe Nicuşor Dan în cursa finală pentru fotoliul de la Cotroceni. Deşi Călin Georgescu ar intra în turul II de pe prima poziţie, 45% dintre români ar vota cu Nicuşor Dan, faţă de 40,9% pentru Călin Georgescu. De remarcat este faptul că 14,1% dintre alegători nu au încă o opţiune clară de vot sau îşi anulează votul.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 2.947 de respondenţi cu vârsta de peste 18 ani, în perioada 21.02-24.02.2025.

Până în prezent, mai mulţi politicieni şi-au anunţat intenţia de a candida la alegerile prezidenţiale din luna mai, printre aceştia fiind Nicuşor Dan, Elena Lasconi, Călin Georgescu, Victor Ponta, Diana Şoşoacă, Ana Birchall şi Daniel Funeriu.

 

 

Senatorul Mircea Cristian Nicula: Top-Not: Digitalizarea Notariatului Românesc, Aprobată de Senat
Un nou capitol al modernizării începe pentru notari: Senatul a aprobat aplicația Top-Not, o soluție revoluționară care transformă actele notariale într-un proces digital, eficient și accesibil. Adio birocrație inutilă, bun venit tehnologiei care simplifică lucrurile!
Prin această platformă, notarii vor putea gestiona documente electronic, semna digital și accesa registre oficiale în câteva secunde, fără drumuri inutile și dosare stufoase. România nu doar că ține pasul cu Europa, ci își asumă un rol de lider în digitalizarea serviciilor juridice.
1f4cc Senatorul Mircea Cristian Nicula: Top-Not: Digitalizarea Notariatului Românesc, Aprobată de Senat Ce schimbă Top-Not?
2705 Senatorul Mircea Cristian Nicula: Top-Not: Digitalizarea Notariatului Românesc, Aprobată de Senat Consultații notariale scrise, accesibile online
2705 Senatorul Mircea Cristian Nicula: Top-Not: Digitalizarea Notariatului Românesc, Aprobată de Senat Depunerea și arhivarea electronică a documentelor
2705 Senatorul Mircea Cristian Nicula: Top-Not: Digitalizarea Notariatului Românesc, Aprobată de Senat Legalizarea semnăturilor traducătorilor direct în format digital
2705 Senatorul Mircea Cristian Nicula: Top-Not: Digitalizarea Notariatului Românesc, Aprobată de Senat Transmiterea rapidă(online) a documentelor către Registrul Comerțului
2705 Senatorul Mircea Cristian Nicula: Top-Not: Digitalizarea Notariatului Românesc, Aprobată de Senat Comunicarea directă cu instituțiile și autoritățile publice
2705 Senatorul Mircea Cristian Nicula: Top-Not: Digitalizarea Notariatului Românesc, Aprobată de Senat Eficientizarea procedurilor de publicitate imobiliară
Cu această inițiativă, nu doar că se reduce birocrația, ci se construiește un sistem notarial mai rapid, mai sigur și mai prietenos cu cetățenii. Următorul pas? Promulgarea legii și implementarea efectivă!
România se digitalizează. Ești pregătit pentru viitor?, este mesajul postat de senatorul PSD BN, Mircea Cristian Nicula.

 

FOTO Bogdan Ivan, într-o întâlnire cu liderii lumii la Paris

Ministrul Economiei, Digitalizării și Turismului, Bogdan Ivan, a participat la AI Action Summit desfășurat la Paris în perioada 10-11 februarie 2025. În cadrul evenimentului, oficialul român a discutat cu lideri globali despre modul în care inteligența artificială (AI) va modela viitorul umanității și despre rolul României în această revoluție tehnologică.

Printre personalitățile prezente la summit s-au numărat vicepreședintele SUA, JD Vance, președintele Franței, Emmanuel Macron, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, vicepreședintele pentru industrie al UE, Stéphane Séjourné, secretarul general al ONU, António Guterres, CEO-ul Google, Sundar Pichai, și CEO-ul OpenAI, Sam Altman.

Bogdan Ivan a subliniat importanța implicării active a României în domeniul AI, afirmând că își dorește ca țara noastră să fie prezentă la masa deciziilor în ceea ce privește tehnologiile care vor modela viitorul lumii. El a evidențiat faptul că opiniile sunt diverse, însă vocea României este puternică în aceste discuții. Ministrul consideră că cea de-a patra revoluție industrială va reprezenta un salt uriaș pentru omenire și că România va fi parte integrantă a acestei schimbări.

AI Action Summit a reunit lideri politici și reprezentanți ai marilor companii de tehnologie pentru a dezbate impactul inteligenței artificiale asupra societății și pentru a stabili direcțiile viitoare în acest domeniu. Participarea României la acest eveniment subliniază angajamentul țării noastre de a se implica activ în dezvoltarea și implementarea tehnologiilor emergente.

IMG_7545-768x1024 FOTO Bogdan Ivan, într-o întâlnire cu liderii lumii la Paris IMG_7546-807x1024 FOTO Bogdan Ivan, într-o întâlnire cu liderii lumii la Paris IMG_7547-824x1024 FOTO Bogdan Ivan, într-o întâlnire cu liderii lumii la Paris IMG_7549-768x1024 FOTO Bogdan Ivan, într-o întâlnire cu liderii lumii la Paris IMG_7548-959x1024 FOTO Bogdan Ivan, într-o întâlnire cu liderii lumii la Paris

S-a încheiat Era Iohannis! Azi depune jurământul de președinte interimar Ilie Bolojan

Klaus Iohannis își încheie astăzi mandatul de președinte al României, în urma demisiei sale anunțate în urmă cu două zile, înainte ca Parlamentul să voteze suspendarea sa din funcție. Astfel, Ilie Bolojan, până acum președintele Senatului, devine președintele interimar. Constituția prevede că preşedintele interimar nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii, nu poate dizolva Parlamentul și nu poate convoca referendum, dar are toate celelalte atribuții ale președintelui.

Klaus Iohannis, în calitate de fost președinte, va beneficia de mai multe drepturi și avantaje, precum locuință de protocol, indemnizație lunară în cuantum de 75% din salariul acordat președintelui în exercițiu, dar și pază și protecție, precum și folosința gratuită a unui autoturism, asigurate de SPP.

Ilie Bolojan are 55 de ani și este membru al PNL din 1993. Este absolvent al Facultății de Mecanică – Institutului Politehnic Timișoara și al Facultății de Matematică – Universitatea din Timişoara, fiind profesor de matematică timp de un an într-o comună din judeţul Bihor. Prima funcție pe care a avut-o în administrația locală a fost în 1996, când a fost ales consilier local la nivelul orașului Aleşd, până în 2004 când a fost ales consilier județean, la nivelul Consiliului Județean Bihor.

În 2005 a renunțat la funcția de consilier județean, prelunând-o pe aceea de prefect al județului Bihor, timp de doi ani, perioadă în care a participat și la mai multe cursuri de specializare în administrația publică în Franța și la București. În 2007 a devenit, pentru un an, Secretar General al Guvernului României. Din 2008 a fost ales primar al municipiului Oradea, funcția în care a stat timp de 12 ani, fiind unul dintre cel mai apreciați edili din țară, ca urmare a numeroaselor reforme administrative pe care le-a făcut, în special prin atragerea eficientă a fondurilor europene. Mandatul său ca primar a luat sfârșit în 2020, când a decis să nu mai candideze, pentru a încerca, în schimb, să devină președinte al Consiliului Județean Bihor.

În 2020, la scurt timp după ce a preluat conducerea Consiliului Județean, a trecut la reorganizarea instituției, argumentând că numărul de angajați este supradimensionat. Presa locală scria la momentul respectiv că Ilie Bolojan a fost primul președinte al Consiliului Județean care a făcut publice cheltuielile de salarizare ale personalului, care ajungeau la 270 de mii de euro lunar. De altfel, este cunoscut pentru investițiile în infrastructură și reformele de la nivel administrativ pe care le-a făcut.

Ilie Bolojan a devenit președintele PNL după demisia lui Nicolae Ciucă din funcție. Retragerea lui Nicolae Ciucă din fruntea partidului a venit în urma rezultatului slab pe care liberalii l-au obținut la alegerile prezidențiale, doar 812 mii de voturi, adică 8,79%. La finalul anului 2024, Ilie Bolojan a fost ales președinte al Senatului. După preluarea acestei funcții a anunțat reducerea numărului de angajați de la Senat și prelungirea programului de lucru, dar și diminuarea cu 20% a numărului de mașini și a cotei de combustibil pentru angajați.

BREAKING NEWS: Președintele României a DEMISIONAT

Președintele Klaus Iohannis a demisionat. Decizia, după o discuție cu liderii coaliției de guvernare și după ce opoziția a inițiat procedura de suspendare în parlament. Președintele Senatului, Ilie Bolojan, va prelua interimar funcția de președinte al României, până la alegerea unui nou președinte, în luna mai.

Suspendarea președintelui este un demers inutil, pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție, după alegerea noului președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată n-am încălcat Constituția și este un demers păgubos. De aici, toată lumea pierde, nimeni nu câștigă”, a declarat Klaus Iohannis, după o întâlnire cu liderii coaliției de guvernare.

Peste puține zile, în Parlament se va vota suspendarea mea, iar România va intra în criză, pentru că se declanșează referendumul de demitere a președintelui. Acest demers va avea efecte în plan intern și, din păcate, în plan extern. În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite președintele, după ce a început procedura de alegere a unui nou președinte. Nu va înțelege nimeni ce rost are un astfel de demers când președintele în funcție va pleca oricum. Vom fi de râsul lumii, mai pe românește. Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcție. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România! , a mai spus Iohannis.

Decizia a fost anticipată de candidatul la președinție, Crin Antonescu, care, duminică seara, a declarat la TVR Info că liderii coaliției ar putea discuta cu Iohannis plecarea acestuia din funcție, pentru a evita scenariul suspendării sale în parlament.

Mandatul lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie 2024, dar a fost prelungit prin decizia CCR care a anulat alegerile prezidențiale din noiembrie și în care Curtea a arătat că, potrivit Constituției, președintele rămâne în funcție până noul președinte depune jurământul. Totuși, demisia lui Klaus Iohannis a fost larg cerută, sau măcar sugerată de liderii politici, care au considerat că prezența sa la Cotroceni amplifică nemulțumirile populației și favorizează alegerea unui președinte extremist. Potrivit propriilor declarații ale președintelui Iohannis, serviciile secrete nu au putut preveni interferența Rusiei în alegerile prezidențiale, un eșec care a afectat grav democrația românească.

În vârstă acum de 65 de ani, Klaus Iohannis a obținut primul mandat de președinte al României la finalul anului 2014, când a câștigat alegerile prezidențiale împotriva lui Victor Ponta. Al doilea mandat l-a câștigat cinci ani mai târziu, în 2019, intrând în turul doi cu Viorica Dăncilă. Atât în 2014 cât și în 2019 Klaus Iohannis a fost susținut de PNL.

Înainte de a deveni președinte, Iohannis a fost profesor de fizică la Sibiu, inspector școlar și primar al orașului pentru mai multe mandate consecutive. În ciuda aprecierii de care s-a bucurat în rândul cetățenilor din Sibiu și chiar dacă a obținut două mandate de președinte, în cei 10 ani petrecuți la Cotroceni Klaus Iohannis a trecut printr-o serie de momente controversate.

Cea mai importantă dintre ele a fost legate de numărul mare al caselor deținute, despre care a spus că le-ar fi cumpărat cu banii din meditații. În 2015 a pierdut un prim proces privind proprietatea asupra unui imobil din Sibiu, despre care s-a dovedit că l-a cumpărat de la o persoană care îl dobândise în mod ilegal. Imobilul pierdut atunci fusese închiriat de Klaus Iohannis unei bănci austriece, timp de 17 ani, și i-a adus 300.000 de euro, bani pe care familia prezidențială trebuie să îi restituie statului. Suma a fost însă folosită pentru achiziționarea altor trei imobile, pe care, de asemenea, le-a închiriat.

Cariera politică a lui Klaus Iohannis a fost marcată semnificativ de incendiul de la Colectiv, din 2015. În urma anchetei s-a stabilit că patronul clubului primise ilegal autorizație de funcționare, iar președintele a preluat fenomenul politic “corupția ucide” beneficiind de simpatia unei părți a populației.

Președintele Iohannis a ieșit în stradă în 2017, la două săptămâni de la învestirea guvernului PSD, condus de Sorin Grindeanu, pentru a bloca Ordonanța 13, care acorda o amnistie mascată persoanelor anchetate pentru corupție. Dar, în 2018, Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, deși anterior se opusese acestei măsuri. CCR a decis la momentul respectiv că Kovesi ar trebui revocată din funcție și i-a cerut lui Iohannis să facă acest lucru. Președintele a dus actul la îndeplinire pentru a evita propria suspendare din funcție, dar ulterior Kovesi a câștigat la Cedo procesul împotriva CCR și a deciziei lui Iohannis, iar apoi a devenit primul procuror-șef al Parchetului European.

Al doilea mandat al lui Klaus Iohannis, început în 2019, a fost marcat de și mai multe controverse. După perioada de pandemie, în care președintele a impus starea de urgență și a apărut permanent la televizor pentru a coordona răspunsul autorităților și reacția populației, președintele a adus din nou PSD la guvernare, într-o alianță cu PNL, deși el a câștigat alegerile printr-un discurs puternic împotriva acestui partid. Mai târziu, Iohannis a lăsat de înțeles că o mare alianță de guvernare ar fi fost necesară în contextul iminenței invaziei ruse în Ucraina. De altfel, România, alături de Polonia și alte țări, a activat Articolul 4 din Carta NATO (referitor la situația în care un membru se simte amenințat), imediat ce invazia a debutat, în februarie 2022. Acest lucru a permis relocarea unei forțe multinaționale semnificative în România, pentru descurajarea unei eventuale agresiuni ruse. Pe parcursul războiului, România s-a poziționat ca aliat important al Ucrainei, nu numai prin preluarea a milioane de refugiați, dar și prin asigurarea unor rute de aprovizionare cu armament.

Al doilea mandat al președintelui Iohannis a fost marcat de călătorii lungi și costisitoare, care au atras indignarea publicului, mai ales că o parte a acestora au fost greu de justificat prin prisma necesității sau utilității lor. Refuzul autorităților de a desecretiza sumele cheltuite în acest sens, sau pentru amenajarea unei reședințe pe care familia Iohannis urma să o ocupe după încheierea mandatului, au creat de asemenea tensiuni și controverse, majoritatea liderilor politici considerând că, alături de prelungirea mandatului de președinte, aceste fapte au contribuit la ascensiunea extremismului în România.

Iohannis a decorat trei judecători ai CCR în grad de Cavaler

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul pentru decorarea președintelui Curții Constituționale a României, Marian Enache, precum și a judecătorilor CCR Livia Stanciu și Attila Varga, a informat Administrația Prezidențială.

Conform sursei citate, „în semn de înaltă apreciere pentru competența și înaltul profesionalism dovedite în domeniul justiției constituționale, pentru activitatea de garantare a supremației Constituției, a valorilor sale și a parcursului democratic al statului român”, președintele Klaus Iohannis le-a conferit celor trei judecători Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler.

Cei trei judecătorii CCR își termină anul acesta mandatul de 9 ani.

Cine sunt cei 3 judecători ai Curții Constituționale decorați de Klaus Iohannis

Pe 13 iulie 2016, Livia Stanciu, Attila Varga și Marian Enache au depus jurământul de învestitură în funcție, în fața președintelui Klaus Iohannis.

Marian Enache

Este membru al CCR din 2016 și președinte din 2022. El a fost numit propunerea PSD de către Senat. Anterior a fost deputat timp de mai multe legislaturi din partea FSN, PDSR și PSD.

Attila Varga

Este membru al Curții Constituționale din 2016 fiind numit de Camera Deputaților la propunerea UDMR. A fost deputat între 1990 și 2012.

Livia Stanciu

Este de profesie judecător și a fost președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În 2016 a fost numită ca membru al Curții Constituționale de către președintele Klaus Iohannis.

România și Germania, un parteneriat economic consolidat: Ministrul Bogdan Ivan s-a întâlnit cu reprezentanții AHK România

Ministrul Economiei și Digitalizării, Bogdan Ivan, a participat la o întâlnire de anvergură cu membrii AHK România, Camera de Comerț Româno-Germană, care reunește 900 dintre cei mai puternici oameni de afaceri din mediul economic bilateral.

În cadrul discuțiilor, ministrul a subliniat importanța relațiilor economice dintre România și Germania, subliniind faptul că Germania nu este doar principalul partener comercial al țării noastre, ci și unul dintre cei mai mari investitori străini. Aceste investiții contribuie semnificativ la crearea de locuri de muncă, precum și la transferul de tehnologie și know-how.

„Schimburile comerciale dintre România și Germania cumulează zeci de miliarde de euro și s-au intensificat în ultimii ani. România a urcat trei poziții în topul partenerilor comerciali ai Germaniei, ceea ce confirmă dinamismul relației noastre economice”, a declarat Bogdan Ivan.

Investițiile germane au un impact major asupra unor industrii strategice precum sectorul auto, IT, energia și infrastructura, consolidând poziția economică a României pe scena globală. În plus, cooperarea economică dintre cele două țări asigură stabilitate și predictibilitate pentru mediul de afaceri.

„Companiile germane active în România beneficiază de o forță de muncă bine pregătită și de un mediu de afaceri competitiv, în timp ce companiile românești au acces la o piață vastă și oportunități de export. Acest parteneriat este esențial pentru dezvoltarea economică durabilă a României”, a mai adăugat ministrul.

În contextul actual, România continuă să atragă investiții străine și să își consolideze poziția ca hub economic în regiune, beneficiind de sprijinul unor parteneri de încredere precum Germania.