Festivalul-concurs internațional de muzică populară românească ,,În grădina cu flori multe”, ediția a XVI-a, la Cernăuți, în Ucraina

În perioada 23-25 iulie 2021, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți a desfășurat una dintre cele mai de amploare acțiuni culturale din Regiunea Cernăuți – ediția a XVI-a a Festivalului-Concurs Internațional de Muzică Populară Românească ,,În grădina cu flori multe”, având ca obiective principale afirmarea, lansarea și încurajarea tinerilor interpreți, promovarea și stimularea celor mai autentici și mai talentați promotori ai cântecului și dansului popular românesc, ca o mărturie a valorilor identitare și a vieții comunității în care trăiesc.

Ediția actuală a festivalului a fost organizată în parteneriat cu Asociația Profesională Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ,,Arboroasa” din județul

Suceava, cu sprijinul Consiliului Raional Cernăuți și al Consulatului General al României la Cernăuți.

Acest eveniment, ca și multe altele organizate de Centrul Bucovinean de Artă în ultimii ani, a cunoscut o remarcabilă creștere a audienței cu ajutorul partenerilor media și a devenit o sărbătoare de suflet a românilor din nordul Bucovinei, Ținutul Herța și nordul Basarabiei, dar și o rampă de lansare a tinerilor interpreți pasionați de muzica populară românească.   Un loc aparte în cadrul acestui eveniment l-a avut Simpozionul Internațional de etnografie și folclor ,,Vatră dulce strămoșească” ediția a XIII-a, cu tema ,,Cultura tradițională în educația și dinamica memoriei culturale” (soluționarea problemelor de revitalizare, conservare, promovare а patrimoniului cultural material și imaterial cu specific identitar românesc). Articolele și materialele prezentate în cadrul acestui forum de specialitate, cu o deosebită valoare culturală, documentară, etnologică, științifică și tehnică pentru înțelegerea naturii și importanței patrimoniului cultural și istoric cu specific identitar, vor fi publicate în următoarele numere ale Magazinului-etnocultural ,,Cronici Bucovinene”.

Festivalul ,,În grădina cu flori multe” s-a desfășurat în două locații: la Casa de Cultură din Horbova și în Sala de Spectacole ,,Dumitru Covalciuc” a Centrului Bucovinean de Artă din Cernăuți.

Participanții și-au dat concursul la 4 secțiuni: soliști vocali, soliști instrumentiști, formații vocal – folclorice și formații coregrafice. Aproape 200 de copii și tineri au pășit pe scenă pentru a-și demonstra talentul și măiestria, fiind apreciați de un juriu format din specialiști valoroși, atât muzicieni, cât și etnologi, etnografi sau profesori.

       Membrii juriului acestei ediții a festivalului au fost: Svetlana Deibuc (Solistă la

Filarmonica din Cernăuți), Natalia Andrieș (Vicepreședintele Centrului Bucovinean de Artă Cernăuți), Nadia Selezniova (Maestru Emerit în Arte, dirijorul corului „Cernăuți” de la

Filarmonica din Cernăuți), lect. univ. dr. Gheorghe Posteucă (Catedra de Educație Muzicală – Universitatea Națională „Iurii Fedkovici” din Cernăuți), lect. univ. dr. Irina Airinei Vasile (SNSPA București), prof. Adrian Ardeleanu (Directorul Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași), prof. Ofelia-Florica Haranguș (profesor de canto, interpretă de muzică populară din Câmpina, județul Prahova), prof. drd. Maria Calancea (Președintele Asociației Profesionale Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ,,Arboroasa” din județul Suceava), drd. Smaranda Mureșan (etnolog, cercetător științific în cadrul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud). Președintele juriului a fost domnul conf. univ. dr. Nicolae Hacman, Artist Emerit al Ucrainei (profesor la Catedra de

Educație Muzicală din cadrul Universității Naționale „Iurii Fedkovici” din Cernăuți).    Aceștia au apreciat nivelul de pregătire a concurenților și organizarea impecabilă a acțiunii artistice, urmată de frumoasă ,,Seară Românească”, în stilul consacrat pe care Centrul Bucovinean de Artă din Cernăuți îl păstrează de șaisprezece ediții.

Trofeul acestei ediții le-a revenit la două concurente: la secțiunea soliști vocali – domnișoarei Flavia-Maria Cochirleanu (Buzău), iar la secțiunea soliști instrumentiști –  domnișoarei Patrisia Ivaneț (nai) (Hrușeuți, Cernăuți). Altor două concurente – Anastasia

Opaeț (Cireș, Cernăuți) și Elena Lazăr ( Dăeni, Tulcea), având același punctaj cu deținătoarele trofeului, le-au fost acordate diplome de gradul I și diplome speciale de performanță din partea membrilor juriului.

Deși, din cauza pandemiei de Covid-19, situația este încă una nesigură în ceea ce privește condițiile de desfășurare a unor astfel de evenimente culturale, iar cerințele de traversare a frontierei sunt destul de exigente, mai mulți reprezentanți ai administrațiilor locale și județene, artiști consacrați din România și Republica Moldova, specialiști în domeniu sau membri ai juriului, admiratori și păstrători ai tezaurului muzical-folcloric românesc, copii și tineri, interpreți de cântece populare românești din mai multe zone folclorice ale țării, au participat la acest frumos festival, venind din diferite județe, precum: Suceava, Botoșani, Iași,

Bistrița-Năsăud, Prahova, Buzău, Vâlcea, Tulcea, dar și din București.

Județul Bistrița-Năsăud a fost reprezentat de etnolog drd. Smaranda Mureșan,

cercetător științific în cadrul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, cea care a făcut parte din juriul festivalului și a susținut o comunicare științifică în cadrul simpozionului internațional „Vatră dulce strămoșească”.

Organizatorii acestor evenimente culturale își doresc să sublinieze impactul și relevanța desfășurării lor într-un spațiu multietnic și multicultural și susțin că identitatea culturală este elementul definitoriu pentru om în viață. Partenerii în organizarea acestei acțiuni sunt animați de dorința de a susține astfel de activități culturale pentru a-i ajuta pe copiii și tinerii de etnie română din acest ținut să-și atingă aspirațiile, fiind convinși că datorită acestui sprijin, dar și elanului, ambiției și dorinței participanților, promovarea și valorificarea comorilor populare românești vor avea succes.

Așadar, se cuvine să-i felicităm pe toți participanții la acest frumos eveniment – concurenți, artiști, membrii ai juriului sau specialiști invitați la simpozion, dar și pe organizatori deopotrivă, remarcând încă o dată dăruirea și implicarea domnului Iurie Levcic, președintele

Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți, dar și președintele festivalului, un neobosit promotor al culturii și tradițiilor românești din Regiunea Cernăuți, Ucraina.

 

Sursă text: Comunicat de presă – Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți, Festivalul Concurs Internațional de Muzică Populară Românească „În grădina cu flori multe”, ediția a XVI-a, 23-

25 iulie 2021, Cernăuți, Ucraina. Material îngrijit de etnolog drd. Smaranda Mureșan, cercetător științific, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

Photo credit: Facebook / Festivalul-Concurs Internațional de Folclor Românesc „În grădina cu flori multe”, Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți. Selecții și editare fotografii: Smaranda

Mureșan.

01.-Poza-juriu-festival-300x190 Festivalul-concurs internațional de muzică populară românească  ,,În grădina cu flori multe”, ediția a XVI-a, la Cernăuți, în Ucraina 03.-Centrul-Bucovinean-de-Arta-Official-1-300x223 Festivalul-concurs internațional de muzică populară românească  ,,În grădina cu flori multe”, ediția a XVI-a, la Cernăuți, în Ucraina 04.-Centrul-Bucovinean-de-Arta-Official-2-300x225 Festivalul-concurs internațional de muzică populară românească  ,,În grădina cu flori multe”, ediția a XVI-a, la Cernăuți, în Ucraina 05.-Centrul-Bucovinean-de-Arta-Official-3-300x225 Festivalul-concurs internațional de muzică populară românească  ,,În grădina cu flori multe”, ediția a XVI-a, la Cernăuți, în Ucraina 07.-Fotografie-dans-Horbova-23-iulie-2021-300x169 Festivalul-concurs internațional de muzică populară românească  ,,În grădina cu flori multe”, ediția a XVI-a, la Cernăuți, în Ucraina 08.-Iurie-Levcic-si-participanti-Prahova-272x300 Festivalul-concurs internațional de muzică populară românească  ,,În grădina cu flori multe”, ediția a XVI-a, la Cernăuți, în Ucraina 09.-Laureatele-festivalului-231x300 Festivalul-concurs internațional de muzică populară românească  ,,În grădina cu flori multe”, ediția a XVI-a, la Cernăuți, în Ucraina

 

 

Se reinstituie starea totală de carantină la Spitalul Județean de Urgență Bistrița

Ca urmare a creșterii numărului de cazuri COVID-19 depistate și internate în Spitalul Județean de Urgență Bistrița, se reinstituie starea totală de carantină, suspendându-se posibilitatea de vizitare a pacienților pe secțiile spitalului în zilele de marți și joi;

👉 Măsura are ca scop protejarea pacienților internați și a personalului medical.

Situația la zi a cazurilor COVID-19 internate în SJUB:

⛔️ Secția Boli infecțioase – 15 pacienți confirmați (din care 1 pacient minor) și 2 pacienți suspecți;

⛔️ Secția Psihiatrie – 1 pacient confirmat;

⛔️ Secția ATI – 1 pacient confirmat.

Vă mulțumim pentru înțelegere. – Gabriel Lazany, managerul Spitalului Județean de Urgență Bistrița.

(FOTO) Plante medicinale, zeci de kilometri făcuți în natură și voie bună. Elevi din Bistrița-Năsăud, față în față cu mediul înconjurător

Dacă ne preocupă persoanele, personajele, „vedetele” din județul nostru, trebuie, cred, să ne întoarcem fața către natură, locul care încă ne mai oferă liniște, aer curat și bunăstare.

Astăzi, a fost a cincea zi de tabără pentru elevi proveniți de la diferite școli din județul Bistrița-Năsăud care se concentrează asupra naturii, a mediului înconjurător, coordonați de Cristian Țetcu, cunoscut activist de mediu și urmăriți cu atenție de către profesori. Activitatea a fost „încununată” astăzi, printr-un târg la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

IMG_1472-300x200 (FOTO) Plante medicinale, zeci de kilometri făcuți în natură și voie bună. Elevi din Bistrița-Năsăud, față în față cu mediul înconjurătorIMG_1477-300x200 (FOTO) Plante medicinale, zeci de kilometri făcuți în natură și voie bună. Elevi din Bistrița-Năsăud, față în față cu mediul înconjurătorIMG_1481-300x200 (FOTO) Plante medicinale, zeci de kilometri făcuți în natură și voie bună. Elevi din Bistrița-Năsăud, față în față cu mediul înconjurătorIMG_1483-300x200 (FOTO) Plante medicinale, zeci de kilometri făcuți în natură și voie bună. Elevi din Bistrița-Năsăud, față în față cu mediul înconjurător

Cristian Țetcu ne spune că tinerii, împreună cu elevii de diferite vârste, au parcurs zeci de kilometri pentru a observa plantele de pe malurile râului Bistrița Ardeleană sau din Pădurea Codrișor, au făcut cunoștință cu plante medicinale cu diferite proprietăți, au vopsit pietre și s-au bucurat împreună de peisaje rustice, cu malurile sălbatice ale Bistriței.

IMG_1494-300x200 (FOTO) Plante medicinale, zeci de kilometri făcuți în natură și voie bună. Elevi din Bistrița-Năsăud, față în față cu mediul înconjurător

„Ne aflăm în cea de-a cincea zi de tabără, una tematică, care a fost inițiată în 26 iulie. Am avut trei zile în care am parcurs cu copiii trei trasee tematice în trei areale diferite pentru a vedea ce tipuri de plante medicinale găsim în zonele respective. Am parcurs aproximativ 35 de kilometri, un record după părerea noastră, copiii fiind până în 14 ani, dar sigur, au fost însoțiți de elevi mai mari voluntari, profesori și specialiști, provocarea fiind una extrem de frumoasă pentru ei. 

Am adunat plante medicinale de pe malurile râului Bistrița Ardeleană, din Pădurea Codrișor, din poiana cu peri seculari despre care auzim din ce în ce mai des (n.r. descoperită după amenajarea Pârtiei Cocoș). Am pregătit câteva mostre pentru invitații care ne-au onorat astăzi cu prezența, iar acum avem ziua de târg. Practic este un târg într-o vacanță cu educație, un târg cu șezătoare. Astăzi, fiind ultima zi, prezentăm rezultatele taberei, dar și împărtășim anumite cunoștințe de la specialiști. Așa, ca un rezumat, am adunat în jur de 1300-1400 de fotografii am făcut aproximativ 35 de kilometri prin arii naturale urbane, un nou termen pe care îl lansăm, avem această zi de târg, vom aduna și niște bănuți și așteptăm să vedem ce vor copiii să facă, poate că vor o excursie. Pentru noi a fost deosebit pentru că după o perioadă restrictivă am reușit să relaționăm, ne-am apropiat din nou și am împărtășit tot felul de lucruri care noi credem că sunt utile”, declară Cristian Țetcu, activistul de mediu.

IMG_1471-300x200 (FOTO) Plante medicinale, zeci de kilometri făcuți în natură și voie bună. Elevi din Bistrița-Năsăud, față în față cu mediul înconjurător

Ce plante medicinale găsim preponderent în zona noastră?

„Fiind o zonă submontană, găsim sunătoare, găsim coada șoricelului, șofârful, pătlagina și, sigur, găsim și socul, arbuști cu proprietăți medicinale pe care i-am întâlnit mai mult în Pădurea Codrișor, iar pe pășuni acele plante căroranu le dăm mare importanță, dar au proprietăți extraordinare”, a adăugat Țetcu.

IMG_1475-300x200 (FOTO) Plante medicinale, zeci de kilometri făcuți în natură și voie bună. Elevi din Bistrița-Năsăud, față în față cu mediul înconjurătorIMG_1476-300x200 (FOTO) Plante medicinale, zeci de kilometri făcuți în natură și voie bună. Elevi din Bistrița-Năsăud, față în față cu mediul înconjurătorIMG_1478-300x200 (FOTO) Plante medicinale, zeci de kilometri făcuți în natură și voie bună. Elevi din Bistrița-Năsăud, față în față cu mediul înconjurătorIMG_1482-300x200 (FOTO) Plante medicinale, zeci de kilometri făcuți în natură și voie bună. Elevi din Bistrița-Năsăud, față în față cu mediul înconjurătorIMG_1486-300x200 (FOTO) Plante medicinale, zeci de kilometri făcuți în natură și voie bună. Elevi din Bistrița-Năsăud, față în față cu mediul înconjurătorIMG_1485-300x200 (FOTO) Plante medicinale, zeci de kilometri făcuți în natură și voie bună. Elevi din Bistrița-Năsăud, față în față cu mediul înconjurător

„A fost o experiență foarte frumoasă și îmi doresc să revin la astfel de activități. Am învățat lucruri importante despre plantele medicinale, despre mediu și să conservăm natura”, ne spune Adrian Ionuț, elev la Școala Gimnazială Tureac.

Participanții s-au îmbrăcat în costume tradiționale din diferite zone, cu modele superbe și diverse, ce se asortau cu atmosfera ce te îmbăia în tradiție, obicei și mister.

IMG_1493-300x200 (FOTO) Plante medicinale, zeci de kilometri făcuți în natură și voie bună. Elevi din Bistrița-Năsăud, față în față cu mediul înconjurător

Mai mulți baloți de fân au ars generalizat în Sălcuța

Mai mulți baloți au ars generalizat în comuna Sânmihaiu de Câmpie, localitatea Sălcuța.

Nu există posibilitatea de extindere în vecinătăți.

„Mai mulți baloti de mari dimensiuni ard generalizat in localitatea Salcuta, comuna Sanmihaiu de Câmpie. Nu exista posibilitate de extindere la vecinatati. Intervin pompieri militari de la Punctul de Lucru Lechinta și de la Detașamentul de Pompieri Bistrița. Nu au fost anunțate victime”, transmite ISU BN. 

Old Boys Gloria Bistrița vs. Liga Legendelor! Foste staruri de Liga 1 vin să se joace pe „Jean Pădureanu”

Vă așteptăm luni, 16 august, începând cu ora 18.00, pe Stadionul Jean Pădureanu, la un eveniment sportiv de excepție: prezentarea echipei de fotbal a Clubului Sportiv Gloria 2018 Bistrița-Năsăud. Aceasta va fi urmată de meciul amical dintre Old Boys Gloria Bistrița și echipa Legendelor.
Ii vom vedea din nou în teren pe câțiva dintre cei mai emblematici jucători de fotbal din România.

Echipa Legendelor va fi formata din Costel Câmpeanu, Florin Prunea, Miodrag Belodedici, Dorinel Munteanu, Romulus Buia, Adrian Neaga, Lucian Goian, Gabriel Cânu, Sebi Moga, Răzvan Pădurețu, Sorin Frunză, Iulian Mihăilă, Daniel Vlădescu, Adrian Brăcăucel și Radu Funeriu.

Pentru Old Boys Gloria Bistrița vor evolua Calin Albuț, Aurel Nalati, Dorel Zegrean, Valer Săsărman, Emil Drăguș, Ioan Miszti, Paul Cervenschi, Sebastian Moga, Danut Matei, Ovidiu Maier, Ilie Lazăr, Sergiu Costin, Alin Chibulcutean, Sergiu Mândrean, Adrian Florea, Paul Șomodean, Toma Ivan, Lucian Sânmărtean, Gabi Balint, Marius Tanca, Doru Nicolae și Eugen Voica.

 Intrarea este libera!
Se vor respecta toate regulile impuse de FRF. Vor avea acces persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-COV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, cele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore dar și cele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi de la confirmarea infectării cu SARS- CoV-2.

Mulțumim sponsorilor și partenerilor media pentru sprijinul acordat unui eveniment pe care bistrițenii îl merită și îl așteaptă de mult timp!

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Bistrița-Năsaud, Poarta Transilvaniei, Clubul Sportiv Gloria 2018 Bistrița-Năsaud și Asociația „Impact”. – CS GLORIA 2018 Bistrița-Năsăud

FB_IMG_1628596622681-210x300 Old Boys Gloria Bistrița vs. Liga Legendelor! Foste staruri de Liga 1 vin să se joace pe "Jean Pădureanu"

MIS GRUP – oameni și destine

De multe ori discuăm despre o afacere, discutăm despre o firmă, discutăm despre oameni care fac ceva și în același timp acuzăm firma, acuzăm oamenii, poate pentru toate neîmplinirile noastre, în ceea ce nu ne-a reușit nouă în viață și încercăm să aruncăm totul în spatele celor care au luat acel lucru și au dat plus valoare. Ei bine, ne-am învățat să aruncăm cu piatra, să judecăm, fără să ne uităm înainte în oglindă. Nu îmi propun să mă uit astăzi în oglindă.

Îmi propun să cunosc oamenii din spatele unei afaceri de succes, unei afaceri cunoscute. Din afară se vede doar succesul, se vede doar reușita. Se vede doar o mașină pe care scrie MIS GRUP. Se văd multe mașini pe care scrie MIS GRUP. Nu se văd oamenii din spate. Prea puțin se discută… Sau deloc nu se discută despre Ghina și despre Petrică Farcaș. Ideea e că în acest material vreau să vorbim puțin cu oamenii, cu cei care își cheltuie timpul și sănătatea ca să construiască un vis, pentru că bănuiesc că e vorba de un vis.

Bănuiesc că de MIS GRUP a auzit toată lumea. Hai să vedem cine este Petrică, cine este Ghina Farcaș. Pentru început, cu toate că doamnele au întâietate, voi începe cu capul familiei. Petrică, spune-mi, te rog: Cine ești?

P.F: Eu mă trag dintr-o familie din Maramureș, dintr-o familie de țărani, dintr-o familie din care, de când mă știu și m-am născut, am fost în mediul privat, în sensul că la noi în comună s-au făcut colectivizări, s-au făcut deportări din cauza colectivizării, iar familia noastră a refuzat să intre în colectiv și de aici mi s-a dezvoltat un simț ascuțit al proprietății. Părinții mei au avut opt copii, cinci fete și trei băieți, iar eu am fost cel mai mic dintre băieți. Tatăl meu a fost dulgher, iar mama casnică, am stat împreună până la 18 ani, iar mai apoi am făcut armata, după armată am venit în zona Bistriței și m-am căsătorit cu soția mea, Virginia (Ghina).

Reporter: Spune-mi cât de greu a fost pentru tine, pentru că observ că te-ai ridicat singur, fără ajutor, fiind opt frați. Bănuiesc că îți ajutai tatăl. Fiind dulgher, bănuiesc că avea nevoie de ajutor de la cei trei feciori.

P.F: Atunci ne axam pe activități agricole. Aveam 32 de hectare de pământ, tata lucra la dulgherie cât noi eram la câmp și o ajutam pe mama.

Reporter: Care este cel mai frumos lucru din copilărie pe care ți-l amintești?

P.F: Cu siguranță Familia. Frații, părinții… Cu ei am cele mai frumoase amintiri. Tot ce înseamnă „familie”. „Familie” înseamnă ceva sfânt. Mi-aș dori să fiu din nou copil, să trăiesc alături de frații și părinții mei, să ne strângem toți, să ne împărțim mâncarea, hainele, pentru că era o perioadă foarte grea și, totuși, Dumnezeu ne-a purtat de grijă și am crescut, ne-am dezvoltat și am ajuns aici, unde suntem acum.

Ghina, vii dintr-o familie cunoscută din județul Bistrița-Năsăud. Povestește-mi câteva lucruri care nu au fost atât de vizibile. Toată lumea știe de Emil Iugan, toată lumea știe de MIS GRUP, toată lumea știe de fostul om din administrația comunei Șanț, prea puțin se știe, însă, ce a însemnat istoria familiei voastre. Îmi povestea, la un moment dat, domnul Emil Iugan, cum a ajuns să cumpere primul gater. S-a dus să cumpere ceva de prelucrat lâna și a ajuns să cumpere gater până la urmă.

Cum a fost să crești în familia Iugan?

V.F: Nu a fost deloc ușor, fiind trei frați. Avem ceva în comun cu Petrică pentru că venim dintr-o zonă privată, dinainte de revoluție, în sensul că, spre deosebire de tata care era cunoscut ca fiind funcționar public, mama, acasă, avea o secție de dărăcit lâna, într-o formă privată, de unde, cumva, am preluat și noi un spirit antreprenorial. Suntem trei frați, din păcate unul e bolnav, dar în principiu, spiritul ăsta antreprenorial de acolo se trage. Mama a muncit foarte mult pentru partea asta privată, iar dacă e s-o luăm matematic, nu avea zi, nu avea noapte, iar toate văile trimiteau lână de dărăcit la noi… Din Vatra Dornei, zona Ilvelor, Valea Someșului, cai, căruțe, mașini… A fost o perioadă grea pentru mama, dar bună pentru noi în sensul în care noi, copiii, am preluat volumul de muncă foarte mare și ne-am dezvoltat așa. Tata, în felul lui, a fost un vizionar, și-a dat seama de schimbarea de sistem chiar de la început, suntem cea mai veche firmă cu capital românesc privat, din județ și trebuie să mă mândresc cu faptul că nu am închis niciun business. Nicio afacere nu a falimentat, nu am închis nicio firmă, chiar dacă nu am avut numai ani buni. Am traversat foarte multe crize, foarte multe neajunsuri, dar am găsit rezerve și soluții să mergem mai departe. Nu ne-am lamentat, nu ne-am plâns pe cât ar fi fost durerea de mare și nu am închis niciun business.

Reporter: Spune-mi, un pic, despre anii de școală, despre tinerețe și bineînțeles de prima întâlnire cu Petrică.

V.F: Mi-ai ridicat mingea la fileu. Alaltăseară am avut întâlnirea de 30 de ani de la terminarea Liceului Economic. A fost o întâlnire emoționantă și frumoasă, în care ne-am adus aminte de anii frumoși pe care i-am parcurs în liceu.

Eu și cu Petrică ne-am întâlnit la muncă, am avut aceleași valori comune vizavi de familie, de lucru, vizavi de ce ne dorim în viață, poate am fost un pic prea zeloși. Când ne-am cunoscut aveam 23, respectiv 25 de ani. Acum avem o familie frumoasă cu doi copii.

Reporter: A fost dragoste la prima vedere?

V.F: Greu de zis! Suntem firi tari amândoi, nu cădem chiar așa de ușor la pace. Nu ne-a luat mult ca să ne decidem, suntem amândoi hotărâți din fire și probabil asta ne-a ajutat.

Reporter: Ce ai simțit prima dată când ai văzut-o pe Ghina?

P.F: E un sentiment pe care nu îl mai întâlnești vreodată în viață. Acea dragoste care se numește „oarbă”. Adică iubești fără să îți pui întrebări, fără să îți faci griji, fără să spui… Oare ce va fi mâine? Era o dragoste adolescentină.

Reporter: Era vorba că sunteți două firi tari. Cum de v-ați decis că trebuie să lucrați împreună și acasă și la birou?

P.F: Suntem două firi tari, dar ne completăm reciproc. Eu sunt un bărbat mai împrăștiat, soția, din contră. Are grijă să supravegheze ceea ce fac, are grijă să gestioneze ceea ce fac și mi-am dat seama din primii ani că facem o echipă, un tot unitar funcțional.

Reporter: Când a venit decizia de a lucra în familie și totuși separat, pentru că fiecare dintre dumneavoastră lucrați în domenii diferite? Când a venit ideea de a te implica în construcții?

V.F: Ca să avem o gestiune bună, nu amestecăm activitățile, beneficiile, iar ca să duci mai departe lucrurile care au confirmat, care merg bine, trebuie să oprești ceea ce nu merge. Timpul a dovedit că am făcut un lucru bun, la momentul potrivit. Încă funcționăm ca și firme afiliate, ne sprijinim și ne ajutăm, dar din punct de vedere administrativ și executiv ele sunt separate.

Reporter: Cum a venit decizia de a lucra cu diferite proiecte europene, guvernamentale? Știm cu toții că începutul e „promițător”, dar vă loviți mereu de birocrație.

V.F: Prima dată vă voi spune de unde vine numele de MIS GRUP. „M” vine de la cea mai veche firmă din județ, Montana Iugan, „I” vine de la numele Iugan, iar „S” vine de la Silvania, care este prelucrator de lemn. Pentru că aveam mult de lucru cu lemnul, inevitabil ne-am intersectat cu domeniul construcțiilor. De la drumuri forestiere la drumuri județene, diferența nu e foarte mare. Totul a venit natural. Iar pe partea de construcții civile tot natural a venit această trecere. În prelucrarea lemnului te întâlnești cu foarte multă dulgherie. Case din lemn, tot felul de structuri din lemn… Automat te duce în zona construcțiilor, iar până a dezvolta o secțiune dedicată construcțiilor civile nu mai era decât un pas și voință și asta am făcut.

Reporter: Ce înseamnă să „iei o lucrare”? De la participarea la licitație, implemantarea proiectului… Bănuiesc că este pe undeva și suflet în fiecare proiect făcut de MIS GRUP.

P.F: În momentul în care ai început să crești și să formezi o echipă, simți că ai din ce în ce mai multă responsabilitate și atunci nu poți să privești decât înainte, să nu dezamăgești așteptările celor care au venit și ți-au oferit încrederea lor. Și așa s-au ajuns ca să acceptăm provocările pieței, pentru că dezoltarea a venit în funcție de lucrările pe care statul le scoate la licitație. Am urmărit cursul, ne-am adaptat din timp pentru că dezvoltarea nu a fost pe cele trei ramuri ale construcției (drumuri,  apă, canal) ci ele au mers cumva etapizat. A fost o perioadă în care mergeau foarte bine reparațiile și reabilitările de clădiri, dar după patru, cinci ani, acest sector nu a mai avut finanțare. Au venit după finanțări pentru drumuri și după au venit pentru apă și canal. Așa ne-am adaptat din mers, echipa cu care am lucrat, ca să putem face față provocărilor. Văzând că sunt firme puternice de afară, văzând modul lor de lucru capitalist. În sensul că pe ei nu îi interesează într-o licitație/contract doar capitalul. Nu se uită la resursa umană cum e tratată sau la resursa locală care diferă de resursa umană. Ne-am tot gândit cum putem să luptăm și noi ca oamenii din jurul nostru să aibă acces la acei bani pe care îi dă statul. Să rămână aici, să se investească aici. Așa ne-am făcut o echipă, zic eu că este bună și profesională cu care participăm la licitație unde am acumulat în cei 20 de ani de construcții foarte multă experiență. Din acest motiv suntem și buni pe piață în câștigarea licitaților pentru că am clădit an de an, am analizat, am verificat legea pentru că se schimbă aproape lunar. Am ținut pasul cu acesta schimbări și ne-am adaptat.

Reporter: Ce înseamnă un proiect din punct de vedere birocratic, administrativ, al hârțogăriei, a rapoartelor un proiect? Fie el local sau guvernamental.

V.F: Pentru omul de rând înseamnă numai cifre. De ce este o valoare atât de mare în proiectul X sau lucrarea Y? Pentru profesioniști înseamnă luni de zile, caz concret chiar și până la doi ani, în care ești încă în faza de ofertare. Asta presupune analiză, oferta în sine, o ofertă pusă într-un sistem de ofertare public presupune analiză financiară, tehnică, juridică și o asumare extraordinar de mare a unor cifre. Noi dacă ofertăm azi în 2021 și contractăm anul viitor în 2022, executăm încă într-un an în 2023. Gândiți-vă câtă presiune și responsabilitate este pentru firma respectivă. În perioada asta prețurile sunt fixe, dar tu trebuie să ai un buget și un management perfect să poți duce la capăt lucrarea pe care ți-ai asumat-o. După 3 ani, asta facem noi. Este ușor din exterior să judeci numai prin prisma unei sume ofertate, dar în spatele ei stă un întreg angrenaj. Acesta poate dura de la câteva luni la 2 ani.

 

Reporter: Pentru tine, uman, ce înseamnă?

V.F: Înseamnă muncă de 12, 14, 16 ore pe zi. Am împlinit 30 de ani de la terminarea liceului perioadă în care am muncit continuu, în paralel cu facultate, familie și copii.

Reporter: Cum e ca femeie să trăiești înconjurată de lucruri destul de negative din partea multor oameni din jur? Pentru că așa cum spuneam la începutul discuției noastre, oamenii sunt obișnuiți să judece. Uneori chiar și cu informații pe care nu le au, să caracterizeze fără să știe de ce. Ci pur și simplu o caracterizare pentru că așa percep ei. Are o mașină care costă cu vreo 10.000 de euro mai mult decât mașina mea. Pentru că are o haină care costă mai mult decât hainele mele. Deci aceasta este răutatea a noastră, umană până la urmă, dar care ne dezumanizează. Răutatea, invidia, intoleranța, toate acestea afectează sau nu modul de viață, modul de comportament în societate?

V.F: Din punct de vedere uman, nu vreau să fiu rea, dar „oameni mici, povești mici”. Nu mă afectează, suntem profesioniști, suntem la o vârstă în care nu mă uit după o judecată superficială. Mă deranjează dacă un partener credibil are o opinie negativă, dar în aceeași măsură pe plan profesional noi suntem conștienți că lucrăm cu bani publici. Suntem mai expuși, avem și un număr considerabil de angajați care la rândul lor antrenează o masă de oameni. Oamenii, în special în generația noastră, au așteptări foarte mari. Că sunt furnizori, că sunt parteneri, că sunt angajați, nu mi-am propus  să satisfac toate așteptările masei mari de oameni. Prin urmare nu aș putea spune că mă deranjează, suntem profesioniști, vă repet, ne-am obișnuit să fim în vizor, nu ne afectează atât de mult. Mă deranjează o opinie pertinentă a unui om care a realizat ceva în viață, care a trecut pe drumul care suntem noi, care cunoaște realitățile sistemului, acolo o voce m-ar deranja. Dar în general opinia publică care judecă numai prin prisma unei cifre, a unui contract luat din mass-media.

Reporter: Nu doar răutatea oameniilor, ci de multe ori te lovești și de reaua voință a celor pentru care lucrezi.

P.F. După 30 de ani de lucru cu oamenii, aproape că la prima vedere ne dăm seama cu cine avem de a face. Eu pot să numesc o imaturitate a unor oameni care ajung în diferite funcții, nu pentru a servi interesele comunității, ci pentru a-și rezolva problemele personale. Dar și noi trecem prin asta, mergem înainte, asta e viața, nu ne putem opri!

Reporter: Cât de important este Dumnezeu pentru voi? Sunteți o familie creștină, o familie cu puternice repere morale. Care a fost rolul lui Dumnezeu în faptul că v-ați întâlnit, faptul că puteți asigura pâinea atâtor oameni?

V.F: Faptul că astăzi suntem aici cu dumneavoastră este pentru că cel de sus ne-a rânduit să fim așa. Dacă nu îl aveam pe Dumnezeu în viața noastră, în familia noastră, în afacerea noastră, astăzi nu eram aici cu dumneasvotră. În primul rând nu am fi rămas în zona noastră. Petrică nu este localnic, probabil nu ne-ar fi legat ceva anume, dar tocmai educația asta creștină și familiară ne-aa ținut legați. Astăzi suntem aici pentru că îl avem pe Dumnezeu cu noi.

Reporter: Care este lucrul care te bucură cel mai mult și lucrul pe care nu l-ai putea ierta niciodată?

P.F. Trebuie să fim realiști, noi ne-am născut în lume cu un bagaj. Dumnezeu ne-a înzestrat pe unii cu mai mult sau mai puțin. Bucuria mea personală este când știu că Dumnezeu mi-a dat foarte multă pricepere, înțelepciune și alte daruri. Asta este bucuria sau lucrul cel mai frumos pentru noi. Noi considerăm că trebuie să dăruim și să iertăm, acestea sunt porunci.

V.F: Cea mai mare bucurie este totuși familia. Și bunurile materiale aduc o oarecare bucurie, dar cele familiale și personale aduc mai multă fericire. Este greu să vă spun sau să definesc o chestie de neiertat pentru că suntem obligați să iubim și să iertăm. Dacă ar fi să tragem o concluzie a ceea ce am făcut până acum este aceea că am reușit să contribuim la bunăstarea zonei, că ne-am implicat în viața publică, că ne-am pus toată dragostea  și priceperea la dezvoltarea comunității și că iubim ceea ce facem. O să continuăm să fim parte integrantă a comunității indiferent de cât noroi și mizerie se aruncă în noi, tocmai de către oamenii care sunt plătiți din impozitele achitate de noi. Suntem tari, suntem deciși și motivați așa că vom lupta cu toate piedicile pentru că asta știm cel mai bine: să depășim obstacole! ASTA ÎNSEMNĂ MIS GRUP: MUNCĂ, IUBIRE, SPERANȚĂ.

Accident rutier în Căianu Mic: O victimă a fost transportată la spital în Beclean cu traumatism cranian

Modulul SMURD a intervenit în localitatea Căianu Mic, la un accident rutier. O victimă a avut nevoie de îngrijiri medicale.

„Modulul SMURD intervine în localitatea Caianu Mic la un accident rutier. Din primele informații, nu sunt victime încarcerate, iar o persoana are nevoie de îngrijiri medicale. Intervenția este în dinamica. 

O victimă care prezenta un traumatism cranian a fost evacuată la CPU Beclean, conștientă și cooperantă”, transmite ISU BN. 

Emoționant. Ce mesaj a primit ISU BN după ce pompierul Neluțu Suciu a salvat un bărbat de la moarte

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud a făcut public un mesaj primit pe o rețea de socializare, adresată pompierului Neluțu Suciu care tocmai salvase viața tatălui emițătorului.

Toată Valea Someșului îl cunoaște pentru că, de ani de zile, prin tot ceea ce face în slujba comunității este un model pentru toți ai noștri.

Știe că se bucură de aprecierea și recunoștința noastră, dar mesajul primit pe mesageria privată a unei rețele de socializare i-a făcut, la propriu, pielea de găină. Este recompensa maximă, recunoștința celor pe care i-ai salvat sau a celor dragi, care se bucură când totul se termină cu bine.

Pompierul salvator năsăudean, Nelutu Suciu a resuscitat cu succes un bărbat găsit în stop cardiorespirator.

Iată mesajul:

FB_IMG_1628464299972-240x300 Emoționant. Ce mesaj a primit ISU BN după ce pompierul Neluțu Suciu a salvat un bărbat de la moarte

Adi Linca, foc și pară pe băbuțele de la piață: Precupețe șmechere și isterice au pus stăpânire pe tarabe

Jurnalistul Adrian Linca și-a exprimat opinia pe Facebook în legătură cu imaginea lăsată de Piața Decebal.

Linca spune că în piață a mai rămas doar furtul pe față, șmecheria, iar băbuțele pe care le știam că își vând liniștite marfa s-au transformat în precupețe agresive.

”A rămas doar un mit imaginea băbuțelor amărâte, care vând o legătură de ceva și 3 roșii pe-un colț de masă. Precupețe șmechere și isterice au pus stăpânire pe tarabe și e tot mai jenant felul în care încearcă să te păcălească. Dacă te simt că nu stăpânești prețurile, te fac la buzunar ca la alba- neagra. Umflă scorurile înadins, ca să aibă de unde-ți lăsa, mai ceva ca în Black Friday.
E și multă marfă proastă și scumpă ca dracu, întoarsă cu fundu-n sus ca să nu sară în ochi. Și nu doar la samsari, ci și la producătorii locali.
Culmea! Au ajuns oltenii mai cu bun simț decât mătușile din Chintelnic și Pietriș, tot mai obraznice și mai țâfnoase.
Merg des la piață și mă-ntorc la fel de des cu dezgust și gaură în portofel. Prost! ” ne-a transmis Adrian Linca.

Felicitări! Un băiețel din Ghinda a lăsat o stradă lună și bec. Gunoaiele aruncă mizerii în continuare pe jos!

Un băiețel din Ghinda a reușit să adune Pet-uri, plasticuri și deșeuri de pe o stradă întreagă, din proprie inițiativă.

Băiatul a lăsat lună și bec strada Ghinzii, de la podul Jelnei până la intrarea în Ghinda.

„Datorita lui,un baietel din Ghinda,strada Ghinzi de la podul Jelnei pana in Ghida este curata,sambata dimineata l-am surprins adunand toate mizeriile lasate de (gunoaiele) ce aruca pe strada diferite mizeri ,bravo lui,nu mi-a venit sa cred cand am vazut ceea ce face acest copilas care din proprie initiativa curata strada.Merita distribuita postarea pt a fi vazut si sa fie lut ca exemplu pt societate,poate si o televiziune locala il va invita la o emisiune pt a lua exemplul si cei mai in varsta”, a declarat Boanta Ioan pe pagina sa de Facebook, atașând fotografia cu băiatul.