Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud: In memoriam Nicolae Manolescu
Lavinia Petruț Actual
Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud: In memoriam Nicolae Manolescu
Nicolae Manolescu (27.11.1939 – 23.03.2024) a fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (din anul 2005), membru corespondent (din 1997) și membru titular (din 2013) al Academiei Române, profesor Universitar la Facultatea de Litere – Universitatea Bucureşti, director al revistei „România literară” (din 1990), respectiv ambasador al României pe lângă UNESCO (2006-2015).
man2-300x184 Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud: In memoriam Nicolae Manolescu man3-300x169 Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud: In memoriam Nicolae Manolescu man4-225x300 Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud: In memoriam Nicolae Manolescu man5-300x137 Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud: In memoriam Nicolae Manolescu man6-300x237 Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud: In memoriam Nicolae Manolescu
«„Criticul are dreptul sau nu dreptul la preferință?” Chestionat o dată pe această temă, am răspuns, mi se pare, că n-are. Profesia obligă! Și rămân la această părere, în principiu: o carte nu e bună ori proastă în funcție de criteriile subiective ale gustului meu. În fapt însă, se întâmplă să se ivească incompatibilități între gust, suferință, capriciu, pe de-o parte, și meritele în sine ale unei cărți, pe de-alta. Bunăoară, am și eu ca toți cititorii o așa zicând ierarhie a genurilor literare: nu mă dau în vânt după memorialele de călătorie, povești de aventuri, biografii, romane cu subiect exotic; îmi plac în schimb romanele psihologice, romanele de dragoste, nuvele și schițele. Asta dacă mă refer la proză. E un păcat să recunosc franc un lucru, în definitiv, atât de omenesc? Profesionalismul intervine ca să mă împiedice să transform această ierarhie a capriciului într-una de valoare, adică să fac dintr-o problemă a mea personală o modalitate de apreciere pe care s-o pretind obiectivă.»-„Călătorie la capătul nopții” (fragment manuscris pentru revista „Cronica” 6 mai 1988).
man7-300x225 Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud: In memoriam Nicolae Manolescu man8-300x225 Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud: In memoriam Nicolae Manolescu man9-225x300 Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud: In memoriam Nicolae Manolescu
Radu Moldovan, despre Doru Crișan: Prundu Bârgăului este, fără dar și poate, pe mâini bune!
Lavinia Petruț Actual, De prin județ, Politică
Radu Moldovan, despre Doru Crișan: Prundu Bârgăului este, fără dar și poate, pe mâini bune!
Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan,  s-a aflat în mijlocul oamenilor din Prundu Bârgăului.
pr2-300x200 Radu Moldovan, despre Doru Crișan: Prundu Bârgăului este, fără dar și poate, pe mâini bune! pr3-300x200 Radu Moldovan, despre Doru Crișan: Prundu Bârgăului este, fără dar și poate, pe mâini bune! pr4-300x200 Radu Moldovan, despre Doru Crișan: Prundu Bârgăului este, fără dar și poate, pe mâini bune! pr5-300x200 Radu Moldovan, despre Doru Crișan: Prundu Bârgăului este, fără dar și poate, pe mâini bune! pr6-300x200 Radu Moldovan, despre Doru Crișan: Prundu Bârgăului este, fără dar și poate, pe mâini bune! pr7-300x200 Radu Moldovan, despre Doru Crișan: Prundu Bârgăului este, fără dar și poate, pe mâini bune! pr8-300x200 Radu Moldovan, despre Doru Crișan: Prundu Bârgăului este, fără dar și poate, pe mâini bune! pr9-300x200 Radu Moldovan, despre Doru Crișan: Prundu Bârgăului este, fără dar și poate, pe mâini bune! pr10-300x200 Radu Moldovan, despre Doru Crișan: Prundu Bârgăului este, fără dar și poate, pe mâini bune!
Omul gospodar, primarul Doru Crișan, a transformat comuna într-un model de bune practici, implementând și fiind în curs de derulare 74 de proiecte cu rost, investiții utile pentru comunitate! Împreună cu echipa PSD, am fost în mijlocul oamenilor, la piața din Prund. Nimic nu se compară cu întâlnirile cu dumneavoastră! Vă încurajez să veniți la mine, oriunde m-aș afla, să îmi spuneți unde doriți să se facă mai mult, ce nevoi are locul unde vă este acasă. De aceea sunt aici, de aceea venim împreună cu echipa și primarii voștri. Să vă ascultăm, să facem ce este nevoie pentru dumneavoastră! Doru! Jos pălăria! Nu ai nevoie de mai multe vorbe, faptele vorbesc de la sine!, a precizat Moldovan.
,,Târgul de viitor” revine la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud
Lavinia Petruț Actual, De prin județ
,,Târgul de viitor” revine la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud
Asociația POV21, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud și Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, își propune în această primăvară să aducă tinerilor din județ, aflați în căutarea propriei vocații, evenimentul „Târgul de viitor”, în intervalul 10-11 aprilie, miercuri, între orele 13 – 18, respectiv joi, în intervalul orar 10 – 16.
Public țintă 
Ne adresăm cu precădere elevilor de liceu din clasele terminale ale învățământului teoretic și profesional, dar și companiilor din județul Bistrița-Năsăud care doresc să recruteze tineri. Parteneriatul cu Inspectoratul Școlar Județean va implica informarea și prezența elevilor din toate liceele și școlile profesionale din județ.
Scopul nostru
Susținem educația continuă prin colaborarea dintre instituții, companii locale și ONG-uri. Deschidem orizonturile tinerilor și-i invităm să cunoască atât oportunitățile pe care le oferă învățământul superior, cât și numeroasele oportunități de angajare sau de viitoare cariere.
Ediția trecută 
Anul trecut au participat 2.000 de elevi, având prezente peste 25 de universități naționale și numeroase firme cunoscute la nivel local și nu numai.
Vineri se deschide expoziția ,,Rodna-file din istoria mineritului”
Lavinia Petruț Actual, De prin județ
Vineri se deschide expoziția ,,Rodna-file din istoria mineritului”
Sub egida Consiliului Judeţean Bistriţa- Năsăud, Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna, secție a Complexului Muzeal Bistriţa–Năsăud, deschide vineri, 29 martie, la ora 16,  expoziția „Rodna-File din Istoria Mineritului”.
Manifestarea propune publicului vizitator o incursiune în povestea seculară a comunității rodnene privită prin lentila meșteșugului mineritului a cărui interferențe cu istoria ținutului construiește o identitate specifică. Saga mineritului e readusă la suprafață grație unor artefacte culturale precum: opaiţe, ciocane de miner, baroase, burghie de perforat manual, dar şi echipamente mai moderne cum ar fi macheta unui încărcător de minereu, lampa electrică sau un aparat de salvare a minerilor cu trusă de oxigen. Ansamblul expozițional e ilustrat prin intermediul fotografiilor tematice de arhivă, diferite hărți și cărți de specialitate din domeniul mineritului.
Expoziţia va rămâne deschisă publicului vizitator în perioada 29 martie – 26 aprilie 2024.
În Rodna mineritul are o existență cel puțin bimilenară, fiind atestat documentar încă din antichitate. ,,Pe timpul romanilor aici se extrăgea plumb”, ne spun N. Maghiar și St. Geţeanu în lucrarea ,,Din istoria mineritului în România”. Mult mai specific, L. Păiuș vorbește în ”Monografia comunei Rodna Veche” despre numeroase urme ce vin a confirma practicarea meșteșugului din”vremuri îndepărtate: mormane de zgură, vechi galerii, resturi de la o mică topitorie, dar şi un inel de aur din epoca bronzului. S-au mai identificat o serie de drumuri care mergeau spre vechile galerii, iar în săpături s-a găsit un opaiţ din lut care servea ca lampă de miner. ,,Rodna a cunoscut la începuturile evului mediu o spectaculoasă dezvoltare. Minele de aur şi argint de aici au trezit un uriaş interes la curtea regilor arpadieni care şi-au întins de timpuriu stăpânirea asupra ţinutului de la izvoarele Someşului, încât se poate afirma că oraşul minier Rodna-exista încă din secolul al XII –lea. Păstrându-și denumirea, în 1224 Rodna va deveni district condus de un comite regal, având administraţie proprie, juraţi, și emblemă. Dreptul la monedă proprie va fi acordat districtului trei ani mai târziu, de regele Andrei al II-lea. Cea mai veche atestare documentară a minelor de aici ne-o oferă cronicele ruseşti care vorbesc despre existența la Rodna a unei mine, a unui atelier de prelucrare a metalelor şi a unei topitorii a căror activitate se defășurau sub reglementări legislative precum cele ale „Legii mineritului de la Rodna 1270”, considerată cea mai veche lege în limba germană din din Europa de Sud-Est. Faima obiectelor de argint, făurite cu mare pricepere, va depăși granițele Rodnei, sursele consemnând aprecierea de care se bucurau acestea la curtea ducilor polono-ucrainieni, dar şi la cea a regelui Ungariei. Exploatările zăcămintelor descoperite la începutul secolului al XIII-lea vor avea un impact pozitiv nu doar asupra evoluției economice și demografice a zonei ci și asupra dezvoltării urbane a localităţii şi a întregului bazin Superior a Someşului Mare. Așa se face că, de-a lungul istoriei, ținutul minier rodnean va cunoaște mai multe schimbări administative. Evident fiecare vor amprenta evoluția burgului în a cărui dezvoltare în timp mineritul rămâne constanta, firul roșu al investigației ce scoate din măruntaiele memoriei nu doar informații specifice ci și dovezi ale felului în care comunitatea se clădește ca aspect, mentalitate, valori și identitate specifică. Printre cele mai semnificative momente ale istoriei mineritului rodnean se numără: anul 1308, moment în care minele de la Rodna intră în proprietatea regală a lui Carol Robert de Anjou, încorporarea Văii Rodnei în subordinea Bistriței (1475), construirea primei topitorii (1799). Secolul XX va reprezenta o perioadă de maximă exploatare a minereurilor complexe prin mecanizarea procesului tehnologic și prin deschiderea, pe lângă vechea mină de la Valea Vinului, a minelor de la Valea Blaznei (1973) și Făget-Valea Mare (1981), a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Rodna-Flotaţie (1973), a iazului de decantare la Anieş şi a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Făget (1981). La minele rodnene se va utiliza, în premieră pe ţară, metoda de extracţie cu front lung pe înclinare, susţinut de stâlpi hidraulici şi pilieri naturali. Activitatea de extracţie si prelucrare a minereului la minele din Rodna va încetat în anul 2006. În următorul an vor începe lucrările de conservare activă şi pasivă, precizează muzeograful Floare Grapini.
DUMBRĂVENI: S-a răzbunat pe miorița! Dar a avut de suferit și pasagerul pe care îl transporta pe ATV. Apropo de baladă…cel giurgeștean nu avea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule
Lavinia Petruț Actual, De prin județ
DUMBRĂVENI: S-a răzbunat pe miorița! Dar a avut de suferit și pasagerul pe care îl transporta pe ATV. Apropo de baladă…cel giurgeștean nu avea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule

Un echipaj de prim ajutor SMURD a intervenit la un accident în care a fost implicat un ATV răsturnat, în localitatea Dumbrăveni. Polițiștii din cadrul Secției 5 Poliție Rurală Petru Rareș au fost direcționați la un accident produs pe Drumul Comunal 35A, între Dumbrăveni și Ciceu-Giurgești.

La locul evenimentului polițiștii au constatat faptul că un ATV condus de un tânăr de 24 de ani, din Ciceu-Giurgești, a intrat în coliziune cu o turmă de oi. Acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. În urma coliziunii, un tânăr de 17 ani, pasager pe ATV a fost rănit necesitând acordarea de îngrijiri medicale de specialitate la spital, a precizat Paul Rodilă, purtător de cuvânt al IPJ Bistrița-Năsăud.

În urma verificărilor efectuate de către polițiști a reieșit faptul că tânărul de 24 de ani nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule și ATV-ul este neînmatriculat.

Polițiștii rutieri continuă cercetările în cadrul unui dosar penal.

fotografie cu caracter ilustrativ

Miercuri, 27 martie, se colectează pubela galbenă în cartierul Unirea
Lavinia Petruț Actual, De prin județ
Miercuri, 27 martie, se colectează pubela galbenă în cartierul Unirea
 Începând cu acest an, pentru cartierul Unirea din Bistrița, pubela galbenă se ridică în a 4-a săptămână din lună, în ziua de miercuri.
Această modificare în programul de colectare vine pentru a îmbunătăți serviciile de salubritate pentru utilizatorii din Bistrița. Cartierul Unirea începe de la străzile Agrișului – Zmeurei – Strugurașului – Izvorul Rece – Ulmului – Valea Rusului – Emil Rebreanu
Vă recomandăm să scoateți din timp pubela galbenă în fața porții – cu o seară înainte sau dimineața foarte devreme. Dacă aveți cantități mai mari de deșeuri reciclabile din plastic / metal, vă rugăm să le puneți în saci transparenți și să le scoateți împreună cu pubela galbenă – operatorul de salubritate Supercom va ridica miercuri, 27 MARTIE 2024, și acești recipienți odată cu pubela galbenă.  Vă rugăm să NU scoateți alte tipuri de deșeuri pe lângă pubela galbenă (menajer sau reciclabil – hârtie / carton și sticlă), deoarece operatorul de salubritate va ridica strict deșeurile reciclabile din plastic / metal. De asemenea, va rugăm să separați corect deșeurile în gospodărie și să nu amestecați deșeurile reciclabile între ele, fiecare fracție de deșeuri reciclabile având programul ei de colectare. Haideți să le punem pe toate la locul lor și să facem Bistrița-Năsăud un județ mai curat!, transmit reprezentanții ADI Deșeuri Bistrița-Năsăud.
Dacă vreți să aflați calendarul de colectare a deșeurilor în fiecare localitate din județul Bistrița-Năsăud, puteți accesa www.adideseuribn.ro sausă sunați la numărul de telefon  0263.944 – Dispecerat Supercom.
(VIDEO) Noi vrem pământ! Pământul nostru! Cadastrul general a agitat spiritele la Romuli. Oamenii își revendică moștenirea părintească cu lacrimi în ochi
Lavinia Petruț Actual, De prin județ
(VIDEO) Noi vrem pământ! Pământul nostru! Cadastrul general a agitat spiritele la Romuli. Oamenii își revendică moștenirea părintească cu lacrimi în ochi

La Romuli cadastrarea s-a făcut printre lacrimile oamenilor disperați de faptul că li se refuză dreptul la ceea ce au primit de la moșii și strămoșii lor. Mai exact, mulți truditori ai pământului nu au fost intabulați și, prin urmare, nu pot primi ajutoarele de la stat. E dureros să-i vezi cum lacrimile le brăzdează fața atunci când îți explică că nu au niciun alt venit, decât cel câștigat prin sudoarea frunții și palmele bătătorite. Să nu uităm că mulți, foarte mulți, primesc sume colosale de la APIA, deși nu mișcă un deget pentru acest lucru.

Badea Vasile Curtuiuș a declarat, cu vocea tremurată, reporterului n1tv.ro:

S-a făcut măsurătoarea pe terenurile pe care părinții ni le-au dat de zestre. Și ni s-o luat, adică s-o trecut în favoarea comunei. Avem hârtii, documente care nu sunt false. Am un imaș de câțiva ari. În schimb, ei au lucrat hoțește, au umblat cu semnături false. Semnătura mea apare pe mai multe acte, dar nu e a mea. Noi am strâns niște bani și am angajat un avocat. Vă rog să vorbiți și dumneavoastră, că își bat joc de noi! Suntem bătrâni, de peste 70 de ani. Nu avem nici pensie, trăim cum putem!

O altă localnică, Rafila, dă vina exclusiv pe primarul comunei Romuli, Ioan Monița:

De atâtea ori ne-a căutat domnul primar când a trebuit să-l votăm! Când îl rugam să ne facă drumul spunea că nu sunt bani pentru că trebuie terminată capela. Mi-o băgat 70 de ari intravilan ca să nu am dreptul la încălzire, iarna, să-mi dea și mie un bănuț pentru încălzire. Ne-o făcut ,,ducușiți”. Nu ne-o băgat niciodată în seamă, doar atunci când să-l votăm. Primarul nu a ajutat un bătrân sau un om necăjit. Pentru că dumnealui a avut de toate. S-a ,,lăfăit” în pensiuni și distracții, iar eu nu am avut, de multe ori, după ce bea apă!

O altă femeie din Romuli susține că:

Ne-a luat pământul la comunal pentru că nu l-am votat pe domnul Monița! Susțin asta oricând, că ăsta-i adevărul! I-am spus primarului de atâtea ori că a făcut nereguli, dar degeaba i-am spus. Ca și cum suflă vântul! Suntem în instanță. Să vedem ce se va alege și de asta. Practic, eu plătesc chirie pe proprietatea mea.

Mai multe detalii despre drama pe care o trăiesc cei care revendică dreptul de a-și munci în pace pământul strămoșesc și vor să fie tratați corect de către autorități aflați din următorul material video:

 

Primarul comunei Romuli, Ioan Monița, spune că Primăria și-a făcut pe deplin datoria față de cetățeni. În plus, nu autoritățile locale au făcut cadastrarea. Toată tevatura, spune acesta, s-a iscat în urma unor litigii pe care le cetățenii între ei:

Multe pășuni sunt trecute în amenajament silvic. Ce pot eu să fac?

Nelu Boldea

Creștinii ortodocși sărbătoresc Buna Vestire (sau Ziua Cucului)
Lavinia Petruț Actual, Sărbători
Creștinii ortodocși sărbătoresc Buna Vestire (sau Ziua Cucului)

Buna Vestire sau Ziua Cucului este cunoscută în popor și ca Blagoveștenia.

Buna Vestire este o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, zi de la care până la Crăciun, când Fecioara Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni.

În ziua Bunei Vestiri este marcat momentul în care Fecioara Maria, din Nazaret, crescută în templu până la vârsta de 15 ani şi apoi dată în tutela lui Iosif, căci părinţii ei muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-L nască pe Fiul Său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil, sărbătorit la 26 martie.

Anul acesta pică în timpul Postului Paştelui şi este una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte.

Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sărbăto­reau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din apus, precum cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie.

În popor, departe de sensul ritualului creștin, există tradiția sărbătoririi cucului. În preajma echinocțiului de primăvară, moment de răscruce al naturii, când se întorc păsările călătoare, se pot face predicții cu privire la starea vremii. În anumite zone ale țării, este obligatoriu să ai bani în buzunar în această zi. Căci orice cântat al cucului trebuie plătit, ca să aducă noroc, sănătate și belșug. Prin urmare, dacă auzi cucul, aruncă un bănuț în direcția din care se aude. Dacă pasărea îți cântă drept în față, e semn bun.

 

FOTBAL JUVENIL: Juniorii Gloriei s-au impus categoric în ultimul meci din Liga Elitelor U14
Lavinia Petruț Actual, Sport
FOTBAL JUVENIL: Juniorii Gloriei s-au impus categoric în ultimul meci din Liga Elitelor U14
Juniorii Gloriei 2018 Bistrița-Năsăud s-au impus în etapa a 15-a, disputată pe teren propriu în fața CS Sporting Cluj, cu scorul de 4-1 (1-1).
Au înscris pentru formația noastră:
David Lăzărescu ’13
David Jarda ’37, ’38
Constantin Colibaba ’60
Au evoluat:
Tudor Roman, Ștefan Jimborean ( David Cicedea ’62), Răzvan Todoran, Mircea Bodiu (David Moldovan ’58), Raul Kerteș (Mihai Drăguț ’62), David Hordoan (Luca Suciu ’62), Christian Tintelecan (Vasile Căluș ’36), David Jarda (Tudor Suciu ’62), Marcel Hangu, David Lăzărescu (Constantin Colibaba ’58), Andrei Holobîcă.
Viile Tecii: Două persoane au ajuns la spital în urma unui accident rutier
Lavinia Petruț Actual, De prin județ
Viile Tecii: Două persoane au ajuns la spital în urma unui accident rutier

Un autoturism care circula pe direcția Reghin-Bistrița, condus de un bărbat de 39 de ani, din Lechința, a intrat în coliziune cu un alt autoturism, condus de un bărbat de 31 de ani, tot din Lechința. Din impact, autoturismul condus de bărbatul de 39 de ani a fost proiectat într-un stâlp de electricitate. Accidentul s-a soldat cu rănirea conducătorului auto de 39 de ani și a unui pasager din autoturismul condus de acesta. Cei doi conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Astăzi, 24 martie, polițiștii Serviciului Rutier Bistrița-Năsăud și cei ai Secției 1 Poliție Rurală Bistrița au intervenit ca urmare a producerii unui accident rutier, pe Drumul Național 15A, în Viile Tecii. În cauză a fost întocmit dosar penal, iar polițiștii Serviciului Rutier continuă cercetările pentru a stabili cauza și împrejurările exacte în care a avut loc accidentul, transmite Crina Sîrb, purtător de cuvânt al IPJ Bistrița-Năsăud.

Pentru aproximativ 1 oră, traficul rutier în zonă s-a desfășurat alternativ, pe o bandă, și a fost dirijat de către polițiștii prezenți la fața locului.