Bistrița: Restricții de circulație pe strada Caraiman, în contextul lucrărilor de pe Ioan Slavici

Reluarea lucrărilor de infrastructură pe strada Ioan Slavici din municipiul Bistrița a determinat autoritățile locale să instituie noi măsuri de sistematizare rutieră, menite să asigure fluența traficului și să prevină blocajele în zonă.

Potrivit unui anunț al Poliției Locale, pe durata desfășurării intervențiilor, strada Caraiman devine stradă cu sens unic. Circulația autovehiculelor este permisă exclusiv pe direcția strada Eroilor – strada Zefirului.

Autoritățile fac apel la conducătorii auto să respecte noua semnalizare rutieră temporară și indicațiile polițiștilor locali aflați în teren, pentru evitarea incidentelor și menținerea unui trafic fluid.

Măsurile vor rămâne în vigoare pe toată perioada executării lucrărilor de pe strada Ioan Slavici.

A început proiectul de construire și dotare a Creșei nr. 4 din Bistrița, pe strada Andrei Mureșanu

Municipiul Bistrița a demarat oficial proiectul „Construire și dotare creșă nr. 4 – str. Andrei Mureșanu nr. 44A”, cod SMIS 304815, o investiție majoră dedicată dezvoltării infrastructurii de educație timpurie și sprijinirii familiilor din comunitate.

Proiectul vizează realizarea unei creșe moderne, amplasate pe un teren cu suprafața de 4.491 mp, special concepută pentru siguranța, confortul și dezvoltarea armonioasă a copiilor antepreșcolari. Noua unitate va răspunde nevoii crescute de locuri în creșe și va oferi condiții educaționale la standarde actuale.

Construcția va include săli de grupă și dormitoare pentru copii, un cabinet medical, spații administrative, o bucătărie complet echipată, precum și zone dedicate activităților educative și recreative. De asemenea, proiectul prevede amenajarea unui loc de joacă exterior, a spațiilor verzi, instalarea unei rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități și implementarea unor soluții moderne de eficiență energetică, inclusiv panouri solare pentru reducerea consumului de energie.

La finalizarea investiției, creșa va pune la dispoziția comunității 40 de locuri, contribuind direct la sprijinirea părinților și la asigurarea unui început solid în educație pentru cei mai mici membri ai comunității.

Valoarea totală a proiectului se ridică la 7.367.274,41 lei, din care 1.131.957,57 lei (TVA inclus) reprezintă cofinanțarea din partea Uniunii Europene, iar 1.086.679,27 lei (TVA inclus) este asigurată din bugetul național.

Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027, fiind implementat cu sprijinul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest și al partenerilor regionali Regio Nord-Vest și ADR Nord-Vest.

 

Compania bistrițeană FRASINUL SRL a construit și dotat noul dispensar medical din Sângeorz-Băi

Astăzi a avut loc recepția obiectivului de investiții „Construire și dotare Dispensar Medical pe strada Plopilor în orașul Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud”, moment care marchează finalizarea unui proiect esențial pentru dezvoltarea infrastructurii medicale locale.

Proiectul a fost finanțat prin fonduri structurale, prin Compania Națională de Investiții, și are ca obiectiv principal creșterea accesului cetățenilor la servicii medicale moderne, atât preventive, cât și terapeutice. Noul dispensar oferă un spațiu medical nou, funcțional și adaptat standardelor actuale din domeniul sănătății.

Clădirea a fost realizată pe o suprafață de 471 de metri pătrați, cu regim de înălțime parter plus etaj, și este dotată cu cabinete de medicină generală și de familie, pediatrie, stomatologie, cardiologie, sală de tratament, precum și alte specialități necesare asigurării unui act medical complet și eficient.

Valoarea totală a investiției se ridică la 3.511.541,09 lei, TVA inclus, iar lucrările de construcție și dotare au fost executate de compania bistrițeană SC FRASINUL SRL, firmă cu experiență în realizarea proiectelor de infrastructură publică.

IMG_8929-1024x768 Compania bistrițeană FRASINUL SRL a construit și dotat noul dispensar medical din Sângeorz-Băi IMG_8931-1024x768 Compania bistrițeană FRASINUL SRL a construit și dotat noul dispensar medical din Sângeorz-Băi IMG_8930-768x1024 Compania bistrițeană FRASINUL SRL a construit și dotat noul dispensar medical din Sângeorz-Băi IMG_8932-1024x768 Compania bistrițeană FRASINUL SRL a construit și dotat noul dispensar medical din Sângeorz-Băi IMG_8933-1024x768 Compania bistrițeană FRASINUL SRL a construit și dotat noul dispensar medical din Sângeorz-Băi IMG_8934-768x1024 Compania bistrițeană FRASINUL SRL a construit și dotat noul dispensar medical din Sângeorz-Băi IMG_8936-1024x768 Compania bistrițeană FRASINUL SRL a construit și dotat noul dispensar medical din Sângeorz-Băi IMG_8928-1024x768 Compania bistrițeană FRASINUL SRL a construit și dotat noul dispensar medical din Sângeorz-Băi

 

Bătălie pentru centura de la Vaslui! SC Frasinul SRL și alte companii bistrițene licitează

Companiile de construcții din Bistrița-Năsăud sunt bine reprezentate în competiția pentru proiectarea și execuția centurii ocolitoare a municipiului Vaslui, una dintre cele mai importante investiții de infrastructură rutieră lansate în această perioadă. Valoarea estimată a contractului se ridică la 717,5 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 143 de milioane de euro. Procedura de achiziție publică s-a încheiat în data de 26 ianuarie, urmând ca desemnarea câștigătorului să aibă loc în lunile următoare, anunță BistrițaBusiness.ro.

În total, au fost depuse zece oferte, dintre care trei sunt coordonate de constructori bistrițeni, în calitate de lideri de asociere. Alte două firme din județ participă în proiect ca membri în diverse consorții.

Printre ofertanții importanți se numără SC Frasinul SRL, companie bistrițeană cu experiență solidă în lucrări de infrastructură rutieră, care participă la licitație în calitate de lider de asociere. Consorțiul condus de Frasinul este format din Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi, Bitumina GmbH – Bulgaria EOOD și Infra Expert AD, firme cu expertiză în realizarea de drumuri, poduri și structuri complexe.

Prezența SC Frasinul SRL ca lider într-un proiect de asemenea anvergură confirmă capacitatea companiei de a gestiona contracte majore la nivel național, într-un context concurențial ridicat, alături de unii dintre cei mai mari jucători din domeniul construcțiilor de infrastructură din România și din străinătate.

Pe lista ofertanților se mai regăsesc: Ness Proiect Europe (ofertă individuală), asocieri conduse de Îndemânarea Prodcom, Danlin XXL, Construcții Erbașu, Bog’Art, Nomis 2003, Swietelsky Construct, Concelex și Far Foundation, fiecare în parteneriat cu companii românești și internaționale specializate.

Contractul pentru centura municipiului Vaslui are o durată totală de 36 de luni, din care 12 luni sunt alocate etapei de proiectare, iar 24 de luni sunt destinate execuției lucrărilor.

Varianta ocolitoare va avea o lungime de aproximativ 18 kilometri și va fi structurată în trei tronsoane. Proiectul prevede realizarea a șase sensuri giratorii, nouă poduri și pasaje, precum și două parcări rapide. Lățimea platformei drumului va fi de 10 metri, cu câte 3,5 metri alocați fiecărui sens de circulație.

În ceea ce privește pregătirea investiției, terenurile necesare construirii centurii au fost deja expropriate, statul român alocând în acest scop suma de 24,5 milioane de lei.

 

Aeroportul bistrițean ar putea fi o investiție 100% privată! Transport de marfă și pasageri, legătură cu viitoarea centură ocolitoare a Bistriței

Autoritățile județene confirmă existența unor demersuri concrete pentru realizarea unui aeroport în județul Bistrița-Năsăud, după ce două scrisori de intenție au fost depuse de potențiali investitori interesați de acest proiect considerat strategic. Locația analizată este Șesul Orheului, în zona apropiată de Buduș.

Prefectul județului Bistrița-Năsăud, Teofil Cioarbă, a declarat, în cadrul matinalului de la Bistrița FM, că în prezent se află în analiză două variante de investiție: una care presupune finanțare 100% privată și o a doua variantă realizată prin parteneriat public-privat.

Prefectul a subliniat că autoritățile se află într-o etapă de evaluare, fără ca în acest moment să fie luată o decizie finală.

„Într-adevăr, este vorba de Șesul Orheului, zona lângă Budești, unde au fost depuse două scrisori de intenție din partea a doi posibili investitori. Urmează să fie analizată fiecare scrisoare de intenție în parte, iar ca tip de transport, ambele oferte vizează atât transport cargo, cât și transport de pasageri. Una dintre oferte este cu investiție privată 100%, cealaltă este într-un parteneriat public-privat, iar de acum înainte vor fi analizate ambele variante pentru a vedea care dintre ele va satisface cel mai bine nevoile comunității și ceea ce se dorește să se facă la nivelul municipiului”, a explicat prefectul.

Potrivit acestuia, în varianta unei investiții integral private, operarea aeroportului ar urma să fie realizată tot în regim privat. În paralel, autoritățile trebuie să poarte discuții privind viabilizarea zonei, respectiv aducerea rețelelor de utilități și asigurarea infrastructurii necesare, mai ales în contextul în care în zonă este prevăzută și viitoarea centură a municipiului Bistrița.

„Operarea aeroportului ar urma să fie realizată tot în regim privat. În perioada următoare trebuie să avem discuții legate de rețelele care trebuie aduse în proximitatea viitorului aeroport, de viabilizare, mai ales în contextul în care în zonă este prevăzută și viitoarea centură a municipiului”, a mai precizat prefectul.

Un alt aspect esențial al proiectului este legat de regimul juridic al terenului. Suprafața pe care ar urma să fie amplasat aeroportul se află în proprietatea comunei Budacu de Jos, iar autoritățile analizează în prezent modalitățile legale prin care investitorul ar putea avea acces la teren.

„Deocamdată, discuțiile se concentrează pe terenul pe care va fi amplasat aeroportul. Este vorba despre o proprietate a comunei Budacu de Jos și trebuie să identificăm soluții și în acest sens, inclusiv modalitatea de acces la teren – fie prin concesionare, fie prin vânzare către investitor. Acestea sunt discuții care vor avea loc în perioada imediat următoare, urmând să vedem la ce concluzie vom ajunge”, a transmis Teofil Cioarbă.

Proiectul construirii unui aeroport la Bistrița este analizat de autorități ca o investiție strategică, cu impact major asupra mobilității regionale, dezvoltării economice și atractivității județului pentru investitori. Direcția finală a proiectului urmează să fie stabilită după evaluarea celor două scrisori de intenție depuse.

Administrația locală din Beclean anunță proiectele prioritare pentru anul 2026

Primăria orașului Beclean a prezentat lista proiectelor și activităților administrative planificate pentru anul 2026, care vizează dezvoltarea infrastructurii, regenerarea urbană, mobilitatea, eficiența energetică, educația, sănătatea și serviciile publice.

Potrivit documentului publicat de administrația locală, o parte dintre investiții se află deja în derulare, altele sunt în faze avansate de proiectare, licitație sau contractare, iar unele urmează să fie finanțate prin programe naționale și fonduri europene.

Primarul orașului Beclean, Nicolae Moldovan, a declarat că anul 2026 va continua direcția de dezvoltare începută în anii anteriori, cu accent pe proiecte considerate prioritare pentru comunitate.

„Continuăm munca cu aceeași determinare și în anul 2026, în toate sectoarele de activitate. Avem proiecte de dezvoltare pentru orașul Beclean, de la reabilitare termică și asfaltarea drumurilor, până la mobilitate urbană și regenerare urbană. Toate aceste investiții sunt gândite ca priorități pentru comunitatea noastră”, a declarat primarul Nicolae Moldovan.

Lista proiectelor include investiții în infrastructura rutieră, modernizarea cartierelor de blocuri, realizarea de pasaje rutiere și feroviare, dezvoltarea spațiilor verzi, proiecte de eficiență energetică, precum și inițiative în domeniul educației, sănătății și turismului.

De asemenea, administrația locală are în vedere atragerea de finanțări prin programe europene și guvernamentale, precum și continuarea colaborărilor instituționale pentru implementarea proiectelor majore.

„Le mulțumim cetățenilor pentru încrederea acordată administrației publice locale și pentru susținerea constantă. Dezvoltarea orașului este un proces care presupune continuitate, planificare și responsabilitate”, a mai precizat primarul Nicolae Moldovan.

IMG_8310-1024x1024 Administrația locală din Beclean anunță proiectele prioritare pentru anul 2026 IMG_8311-1024x1024 Administrația locală din Beclean anunță proiectele prioritare pentru anul 2026

Autoritățile locale susțin că obiectivul principal pentru anul 2026 rămâne creșterea calității vieții în orașul Beclean și dezvoltarea echilibrată a comunității.

Taxele și impozitele bistrițenilor vor crește de la 1 ianuarie 2026. Majorare până la 70%

Consilierii locali ai municipiului Bistrița au aprobat astăzi, în ultima ședință de Consiliu Local din anul 2025, taxele și impozitele locale care vor fi aplicate începând cu anul 2026. Modificările sunt determinate de intrarea în vigoare a Legii nr. 239/2025, precum și de indexarea obligatorie a taxelor cu rata inflației, stabilită la 5,6%.

În ceea ce privește clădirile – locuințe, apartamente și spații comerciale, noile reglementări elimină o serie de facilități existente și introduc cote de impozitare mai mari. Pentru locuințele deținute de persoane fizice dispare reducerea de 10% aplicată apartamentelor din blocuri, precum și reducerea acordată în funcție de vechimea clădirii. Impozitul va fi calculat prin aplicarea unei cote de 0,08% asupra valorii impozabile, valoare care a fost deja majorată prin legea națională. În cazul spațiilor nerezidențiale deținute de persoane fizice, precum cabinete sau magazine, impozitul crește de la 0,5% la 0,8%. Pentru clădirile nerezidențiale aparținând firmelor, impozitul va fi majorat de la 1% la 1,3%, revenindu-se astfel la nivelul aplicat înainte de pandemie.

Impozitul pe autovehicule va fi, de asemenea, modificat începând cu 2026, prin introducerea unui nou sistem de calcul. Acesta nu va mai ține cont exclusiv de capacitatea cilindrică, ci va combina cilindreea cu norma de poluare (standardul Euro). Autovehiculele hibride vor beneficia de o reducere a impozitului de doar 30%, aplicabilă celor cu emisii sub 50 g CO₂/km. Totodată, pentru autovehiculele electrice se introduce un impozit fix de 40 de lei pe an, în condițiile în care până acum acestea erau scutite aproape integral de la plată.

La capitolul terenuri, valorile din tabelele de calcul au fost modificate prin legislația națională, ceea ce va conduce la creșterea impozitelor atât pentru terenurile intravilane, cât și pentru cele extravilane. Autoritățile locale atrag atenția că terenurile agricole lăsate nelucrate timp de doi ani consecutivi, precum și clădirile aflate în stare de degradare, pot fi supraimpozitate cu până la 500%.

Există însă și facilități care se mențin. Bonificația de 10% rămâne valabilă pentru contribuabilii care achită integral impozitele pentru clădiri, terenuri și autovehicule până la data de 31 martie 2026. De asemenea, se păstrează scutirile pentru monumentele istorice renovate, ONG-urile care desfășoară activități de servicii sociale și muzee. Totodată, restanțele mai mici de 5 lei existente în evidențele fiscale la finalul anului 2025 vor fi anulate automat.

Potrivit estimărilor administrației locale, impactul bugetar al acestor modificări va însemna o creștere a veniturilor de aproximativ 22 de milioane de lei în anul 2026. Din această sumă, aproximativ 13,2 milioane de lei vor proveni din impozitul pe locuințele persoanelor fizice, 6 milioane de lei din impozitele achitate de firme, iar 1,8 milioane de lei din spațiile nerezidențiale deținute de persoane fizice.

Primarul municipiului Bistrița, Gabriel Lazany, a explicat că o parte dintre aceste modificări sunt impuse de legislația națională și nu reprezintă o opțiune a administrației locale. Acesta a precizat că eliminarea scutirilor pentru persoanele cu dizabilități este o măsură cu care nu este de acord, însă legea nu mai permite menținerea acestora. Edilul a propus ca sumele rezultate să fie cuantificate și direcționate, prin bugetare participativă, către proiecte dedicate persoanelor cu dizabilități.

În același timp, primarul a subliniat că majorarea impozitului pentru persoanele juridice nu reprezintă o creștere reală, ci o revenire la nivelul aplicat înainte de pandemie. Acesta a atras atenția asupra faptului că Guvernul a corelat majorarea taxelor locale cu obligația autorităților locale de a asigura cofinanțări mai mari pentru proiecte naționale, precum cele finanțate prin programul „Anghel Saligny”, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetelor locale.

Noile taxe și impozite locale vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Centrul Cultural Municipal Bistrița primește o nouă finanțare guvernamentală pentru sălile de spectacole

Centrul Cultural Municipal Bistrița beneficiază de o nouă tranșă de finanțare de la Guvernul României, destinată susținerii activităților din sălile de spectacole. Alocarea a fost aprobată ieri, prin Hotărâre de Guvern, reprezentând a treia tranșă de bani primită în acest an de Palatul Culturii din Bistrița.

Suma alocată, în valoare de aproape 3 milioane de lei, este acordată prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și se adaugă finanțărilor primite anterior de instituția de cultură aflată în subordinea Primăriei municipiului Bistrița. Astfel, în luna octombrie, Centrul Cultural a beneficiat de o tranșă de 2,7 milioane de lei, iar în iulie de o sumă de puțin peste 3 milioane de lei.

Potrivit listei publicate astăzi de Ministerul Dezvoltării, 74 de săli de spectacole din 48 de localități din întreaga țară primesc finanțare guvernamentală în această etapă. Dintre acestea, 73 sunt filarmonici sau teatre, Centrul Cultural Municipal Bistrița fiind singura instituție cu acest statut inclusă pe lista finanțărilor.

Finanțarea are ca scop susținerea funcționării și desfășurării activităților culturale în sălile de spectacole, într-un context în care costurile de operare și organizare a evenimentelor culturale au crescut semnificativ. Alocările succesive din acest an consolidează poziția Centrului Cultural Municipal Bistrița ca reper cultural regional și confirmă importanța sa în peisajul cultural național.

Controverse la Centrul Cultural „Iustin Sohorca” din Sângeorz-Băi: culoarea clădirii, criticată dur de comunitate și artiști

Lucrările de reabilitare și modernizare ale Centrul Cultural Iustin Sohorca au generat un val de reacții critice în spațiul public, nu din cauza finanțării sau a obiectivelor tehnice asumate, ci dintr-un motiv esențial pentru identitatea orașului: culoarea aleasă pentru fațada clădirii.

Deși proiectul este finanțat prin PNRR și vizează eficientizarea energetică, reducerea consumului de energie și scăderea emisiilor de CO₂, noua cromatică a centrului cultural este descrisă de numeroși cetățeni ca fiind rece, impersonală și total nepotrivită pentru o instituție culturală. Mulți o compară cu aspectul unui spital sau al unei clădiri administrative standard, fără nicio legătură cu funcțiunea culturală sau cu specificul centrului civic al orașului.

Criticile vizează și caracterul aparent „copy–paste” al proiectului. Aceeași schemă cromatică este regăsită pe mai multe case de cultură din alte localități, ceea ce ridică semne de întrebare privind adaptarea soluției la contextul local. Potrivit vocilor critice, nu a existat o consultare reală cu arhitecți, urbaniști sau artiști, iar comunitatea nu a fost implicată în luarea unei decizii care afectează imaginea orașului pe termen lung.

Cea mai fermă reacție publică a venit din partea artistului Maxim Dumitraș, care a criticat dur atât alegerea culorii, cât și modul în care s-au desfășurat lucrările. Declarația sa integrală este următoarea:

„Cine doamne a ales culoarea asta? Voi nu vedeți că arată exact ca un spital? Ați întrebat pe cineva înainte să dați vopseaua? Ați întrebat un arhitect, urbanist, artist etc., oameni care au simț estetic și știu ce înseamnă să integrezi niște clădiri în așa-zisul «centru civic»? Vedeți culorile aplicate școlii, primăriei și, în funcție de asta, integrați și casa de cultură.

Veți spune (așa cum ne-am obișnuit) «așa e proiectul». Cu siguranță așa a fost proiectul. Am văzut mai multe case de cultură vopsite la fel în tot felul de comune. Cineva a făcut un proiect și apoi proiectanții (probabil același proiectant) l-au multiplicat copy–paste și l-au livrat mai multor primării.

Asta nu înseamnă că nu puteți schimba soluția (o simplă vopsea), așa cum ați schimbat soluția la pietonal, prin zecile de dispoziții de șantier care au fost mai mult decât o simplă schimbare de culoare (știți bine: micșorarea secțiunii de curgere, renunțarea la micropiloți, bazine disipatoare etc.).

Nu așa se face, domnilor. Înțelegeți odată pentru totdeauna că lucrările care se execută sunt ale întregii comunități. Când îți faci ceva în ocol e treaba ta, dar lucrările publice vizează toți cetățenii. Din acest motiv este nevoie de dezbateri publice, de consultări cu specialiști în domeniu. Nu mai faceți lucrări pe repede înainte doar ca să fie făcute. Primăria este instituție publică, nu firmă privată.

Domnilor consilieri, ce păziți? Ați cerut să vedeți și voi proiectul înainte de implementare? Mai mult, au vopsit și lucrarea în terasit a artistului nostru. Incredibil!”

Declarația artistului readuce în discuție o problemă recurentă în administrația publică locală: lipsa dialogului și a responsabilității față de spațiul public. Deși primăria subliniază beneficiile energetice și de mediu ale proiectului, criticii atrag atenția că modernizarea nu înseamnă doar îndeplinirea unor indicatori tehnici, ci și respect pentru identitatea urbană, patrimoniul artistic și vocea comunității.

Cazul Centrului Cultural „Iustin Sohorca” din Sângeorz-Băi ridică, din nou, o întrebare esențială: pentru cine se fac lucrările publice și cine decide, în lipsa unei dezbateri reale, cum va arăta orașul?