Administrația locală din Beclean anunță proiectele prioritare pentru anul 2026

Primăria orașului Beclean a prezentat lista proiectelor și activităților administrative planificate pentru anul 2026, care vizează dezvoltarea infrastructurii, regenerarea urbană, mobilitatea, eficiența energetică, educația, sănătatea și serviciile publice.

Potrivit documentului publicat de administrația locală, o parte dintre investiții se află deja în derulare, altele sunt în faze avansate de proiectare, licitație sau contractare, iar unele urmează să fie finanțate prin programe naționale și fonduri europene.

Primarul orașului Beclean, Nicolae Moldovan, a declarat că anul 2026 va continua direcția de dezvoltare începută în anii anteriori, cu accent pe proiecte considerate prioritare pentru comunitate.

„Continuăm munca cu aceeași determinare și în anul 2026, în toate sectoarele de activitate. Avem proiecte de dezvoltare pentru orașul Beclean, de la reabilitare termică și asfaltarea drumurilor, până la mobilitate urbană și regenerare urbană. Toate aceste investiții sunt gândite ca priorități pentru comunitatea noastră”, a declarat primarul Nicolae Moldovan.

Lista proiectelor include investiții în infrastructura rutieră, modernizarea cartierelor de blocuri, realizarea de pasaje rutiere și feroviare, dezvoltarea spațiilor verzi, proiecte de eficiență energetică, precum și inițiative în domeniul educației, sănătății și turismului.

De asemenea, administrația locală are în vedere atragerea de finanțări prin programe europene și guvernamentale, precum și continuarea colaborărilor instituționale pentru implementarea proiectelor majore.

„Le mulțumim cetățenilor pentru încrederea acordată administrației publice locale și pentru susținerea constantă. Dezvoltarea orașului este un proces care presupune continuitate, planificare și responsabilitate”, a mai precizat primarul Nicolae Moldovan.

IMG_8310-1024x1024 Administrația locală din Beclean anunță proiectele prioritare pentru anul 2026 IMG_8311-1024x1024 Administrația locală din Beclean anunță proiectele prioritare pentru anul 2026

Autoritățile locale susțin că obiectivul principal pentru anul 2026 rămâne creșterea calității vieții în orașul Beclean și dezvoltarea echilibrată a comunității.

Taxele și impozitele bistrițenilor vor crește de la 1 ianuarie 2026. Majorare până la 70%

Consilierii locali ai municipiului Bistrița au aprobat astăzi, în ultima ședință de Consiliu Local din anul 2025, taxele și impozitele locale care vor fi aplicate începând cu anul 2026. Modificările sunt determinate de intrarea în vigoare a Legii nr. 239/2025, precum și de indexarea obligatorie a taxelor cu rata inflației, stabilită la 5,6%.

În ceea ce privește clădirile – locuințe, apartamente și spații comerciale, noile reglementări elimină o serie de facilități existente și introduc cote de impozitare mai mari. Pentru locuințele deținute de persoane fizice dispare reducerea de 10% aplicată apartamentelor din blocuri, precum și reducerea acordată în funcție de vechimea clădirii. Impozitul va fi calculat prin aplicarea unei cote de 0,08% asupra valorii impozabile, valoare care a fost deja majorată prin legea națională. În cazul spațiilor nerezidențiale deținute de persoane fizice, precum cabinete sau magazine, impozitul crește de la 0,5% la 0,8%. Pentru clădirile nerezidențiale aparținând firmelor, impozitul va fi majorat de la 1% la 1,3%, revenindu-se astfel la nivelul aplicat înainte de pandemie.

Impozitul pe autovehicule va fi, de asemenea, modificat începând cu 2026, prin introducerea unui nou sistem de calcul. Acesta nu va mai ține cont exclusiv de capacitatea cilindrică, ci va combina cilindreea cu norma de poluare (standardul Euro). Autovehiculele hibride vor beneficia de o reducere a impozitului de doar 30%, aplicabilă celor cu emisii sub 50 g CO₂/km. Totodată, pentru autovehiculele electrice se introduce un impozit fix de 40 de lei pe an, în condițiile în care până acum acestea erau scutite aproape integral de la plată.

La capitolul terenuri, valorile din tabelele de calcul au fost modificate prin legislația națională, ceea ce va conduce la creșterea impozitelor atât pentru terenurile intravilane, cât și pentru cele extravilane. Autoritățile locale atrag atenția că terenurile agricole lăsate nelucrate timp de doi ani consecutivi, precum și clădirile aflate în stare de degradare, pot fi supraimpozitate cu până la 500%.

Există însă și facilități care se mențin. Bonificația de 10% rămâne valabilă pentru contribuabilii care achită integral impozitele pentru clădiri, terenuri și autovehicule până la data de 31 martie 2026. De asemenea, se păstrează scutirile pentru monumentele istorice renovate, ONG-urile care desfășoară activități de servicii sociale și muzee. Totodată, restanțele mai mici de 5 lei existente în evidențele fiscale la finalul anului 2025 vor fi anulate automat.

Potrivit estimărilor administrației locale, impactul bugetar al acestor modificări va însemna o creștere a veniturilor de aproximativ 22 de milioane de lei în anul 2026. Din această sumă, aproximativ 13,2 milioane de lei vor proveni din impozitul pe locuințele persoanelor fizice, 6 milioane de lei din impozitele achitate de firme, iar 1,8 milioane de lei din spațiile nerezidențiale deținute de persoane fizice.

Primarul municipiului Bistrița, Gabriel Lazany, a explicat că o parte dintre aceste modificări sunt impuse de legislația națională și nu reprezintă o opțiune a administrației locale. Acesta a precizat că eliminarea scutirilor pentru persoanele cu dizabilități este o măsură cu care nu este de acord, însă legea nu mai permite menținerea acestora. Edilul a propus ca sumele rezultate să fie cuantificate și direcționate, prin bugetare participativă, către proiecte dedicate persoanelor cu dizabilități.

În același timp, primarul a subliniat că majorarea impozitului pentru persoanele juridice nu reprezintă o creștere reală, ci o revenire la nivelul aplicat înainte de pandemie. Acesta a atras atenția asupra faptului că Guvernul a corelat majorarea taxelor locale cu obligația autorităților locale de a asigura cofinanțări mai mari pentru proiecte naționale, precum cele finanțate prin programul „Anghel Saligny”, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetelor locale.

Noile taxe și impozite locale vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Centrul Cultural Municipal Bistrița primește o nouă finanțare guvernamentală pentru sălile de spectacole

Centrul Cultural Municipal Bistrița beneficiază de o nouă tranșă de finanțare de la Guvernul României, destinată susținerii activităților din sălile de spectacole. Alocarea a fost aprobată ieri, prin Hotărâre de Guvern, reprezentând a treia tranșă de bani primită în acest an de Palatul Culturii din Bistrița.

Suma alocată, în valoare de aproape 3 milioane de lei, este acordată prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și se adaugă finanțărilor primite anterior de instituția de cultură aflată în subordinea Primăriei municipiului Bistrița. Astfel, în luna octombrie, Centrul Cultural a beneficiat de o tranșă de 2,7 milioane de lei, iar în iulie de o sumă de puțin peste 3 milioane de lei.

Potrivit listei publicate astăzi de Ministerul Dezvoltării, 74 de săli de spectacole din 48 de localități din întreaga țară primesc finanțare guvernamentală în această etapă. Dintre acestea, 73 sunt filarmonici sau teatre, Centrul Cultural Municipal Bistrița fiind singura instituție cu acest statut inclusă pe lista finanțărilor.

Finanțarea are ca scop susținerea funcționării și desfășurării activităților culturale în sălile de spectacole, într-un context în care costurile de operare și organizare a evenimentelor culturale au crescut semnificativ. Alocările succesive din acest an consolidează poziția Centrului Cultural Municipal Bistrița ca reper cultural regional și confirmă importanța sa în peisajul cultural național.

Controverse la Centrul Cultural „Iustin Sohorca” din Sângeorz-Băi: culoarea clădirii, criticată dur de comunitate și artiști

Lucrările de reabilitare și modernizare ale Centrul Cultural Iustin Sohorca au generat un val de reacții critice în spațiul public, nu din cauza finanțării sau a obiectivelor tehnice asumate, ci dintr-un motiv esențial pentru identitatea orașului: culoarea aleasă pentru fațada clădirii.

Deși proiectul este finanțat prin PNRR și vizează eficientizarea energetică, reducerea consumului de energie și scăderea emisiilor de CO₂, noua cromatică a centrului cultural este descrisă de numeroși cetățeni ca fiind rece, impersonală și total nepotrivită pentru o instituție culturală. Mulți o compară cu aspectul unui spital sau al unei clădiri administrative standard, fără nicio legătură cu funcțiunea culturală sau cu specificul centrului civic al orașului.

Criticile vizează și caracterul aparent „copy–paste” al proiectului. Aceeași schemă cromatică este regăsită pe mai multe case de cultură din alte localități, ceea ce ridică semne de întrebare privind adaptarea soluției la contextul local. Potrivit vocilor critice, nu a existat o consultare reală cu arhitecți, urbaniști sau artiști, iar comunitatea nu a fost implicată în luarea unei decizii care afectează imaginea orașului pe termen lung.

Cea mai fermă reacție publică a venit din partea artistului Maxim Dumitraș, care a criticat dur atât alegerea culorii, cât și modul în care s-au desfășurat lucrările. Declarația sa integrală este următoarea:

„Cine doamne a ales culoarea asta? Voi nu vedeți că arată exact ca un spital? Ați întrebat pe cineva înainte să dați vopseaua? Ați întrebat un arhitect, urbanist, artist etc., oameni care au simț estetic și știu ce înseamnă să integrezi niște clădiri în așa-zisul «centru civic»? Vedeți culorile aplicate școlii, primăriei și, în funcție de asta, integrați și casa de cultură.

Veți spune (așa cum ne-am obișnuit) «așa e proiectul». Cu siguranță așa a fost proiectul. Am văzut mai multe case de cultură vopsite la fel în tot felul de comune. Cineva a făcut un proiect și apoi proiectanții (probabil același proiectant) l-au multiplicat copy–paste și l-au livrat mai multor primării.

Asta nu înseamnă că nu puteți schimba soluția (o simplă vopsea), așa cum ați schimbat soluția la pietonal, prin zecile de dispoziții de șantier care au fost mai mult decât o simplă schimbare de culoare (știți bine: micșorarea secțiunii de curgere, renunțarea la micropiloți, bazine disipatoare etc.).

Nu așa se face, domnilor. Înțelegeți odată pentru totdeauna că lucrările care se execută sunt ale întregii comunități. Când îți faci ceva în ocol e treaba ta, dar lucrările publice vizează toți cetățenii. Din acest motiv este nevoie de dezbateri publice, de consultări cu specialiști în domeniu. Nu mai faceți lucrări pe repede înainte doar ca să fie făcute. Primăria este instituție publică, nu firmă privată.

Domnilor consilieri, ce păziți? Ați cerut să vedeți și voi proiectul înainte de implementare? Mai mult, au vopsit și lucrarea în terasit a artistului nostru. Incredibil!”

Declarația artistului readuce în discuție o problemă recurentă în administrația publică locală: lipsa dialogului și a responsabilității față de spațiul public. Deși primăria subliniază beneficiile energetice și de mediu ale proiectului, criticii atrag atenția că modernizarea nu înseamnă doar îndeplinirea unor indicatori tehnici, ci și respect pentru identitatea urbană, patrimoniul artistic și vocea comunității.

Cazul Centrului Cultural „Iustin Sohorca” din Sângeorz-Băi ridică, din nou, o întrebare esențială: pentru cine se fac lucrările publice și cine decide, în lipsa unei dezbateri reale, cum va arăta orașul?

Lucrări de refacere și asfaltare pe mai multe străzi din Ciceu-Poieni. Circulație restricționată

În localitatea Ciceu-Poieni din Căianu Mic se desfășoară, în aceste zile, lucrări de refacere și asfaltare a mai multor străzi, intervențiile fiind necesare în urma extinderii rețelelor de utilități.

Pe perioada desfășurării lucrărilor, circulația rutieră va fi restricționată temporar în zonele afectate, iar șoferii sunt rugați să respecte semnalizarea rutieră și indicațiile echipelor din teren.

Autoritățile locale precizează că aceste intervenții fac parte dintr-un proces mai amplu de modernizare a infrastructurii locale și urmăresc îmbunătățirea condițiilor de trafic și a confortului pentru locuitorii comunei.

 

Cele patru pasaje subterane de pe DN 17 din Bistrița, mutate de pe PNRR pe Programul Transport

Cele patru pasaje rutiere subterane denivelate pe care Primăria Bistrița intenționează să le construiască pe DN 17, la intrările și ieșirile din municipiu, vor beneficia de o nouă sursă de finanțare europeană. Proiectele, aflate în prezent în procedură de achiziție publică, nu vor mai fi finanțate prin PNRR, urmând să fie transferate pe Programul Transport 2021–2027.

Decizia este motivată de apropierea termenului-limită de eligibilitate a cheltuielilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, stabilit pentru luna iulie 2026. În aceste condiții, municipalitatea a considerat necesară comutarea sursei de finanțare pentru a evita riscul pierderii fondurilor europene.

Noul act adițional încheiat între Primăria Bistrița și CNAIR, care vizează transferul sursei de finanțare din PNRR în Programul Transport, a fost înscris pe ordinea de zi a ședinței Consiliul Local Bistrița din 17 decembrie.

Potrivit proiectului de hotărâre, „având în vedere data-limită a perioadei de eligibilitate a cheltuielilor aferente PNRR, respectiv luna iulie 2026, a fost necesară comutarea sursei de finanțare din PNRR în PT 2021–2027”.

Cele patru pasaje subterane propuse sunt amplasate pe DN 17, în următoarele puncte:

  • DN 17 – intersecție cu varianta de ocolire actuală, zona Petrom Viișoara, cu sens giratoriu suprateran – valoare estimată: 86.511.046 lei;
  • DN 17 – intersecție cu accesul în zona Altex, cu semaforizare – valoare estimată: 57.254.252 lei;
  • DN 17 – intersecție cu accesul Kaufland și Cibela, cu semaforizare – valoare estimată: 58.485.856 lei;
  • DN 17 – intersecție cu DN 17C (strada Lucian Blaga), cu sens giratoriu suprateran – valoare estimată: 57.001.983 lei.

 

DJ 172A Beclean–Nușeni–Chiochiș, inaugurat oficial. Lucrări de calitate, realizate de compania bistrițeană Frasinul SRL

LDrumul județean DJ 172A, care asigură legătura între Beclean, Nușeni și Chiochiș, a fost inaugurat oficial luni, 15 decembrie, la ora 11:30, marcând finalizarea unuia dintre cele mai ample și complexe proiecte de infrastructură rutieră realizate în județul Bistrița-Năsăud în ultimii ani.

Proiectul a vizat modernizarea unui tronson de aproximativ 26 de kilometri și a fost finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), cu completări din bugetul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Valoarea totală a investiției se ridică la 226.309.630 lei, TVA inclus, iar lucrările beneficiază de o perioadă de garanție de 120 de luni calendaristice, un indicator important al calității execuției.

Lucrările de construcție au fost realizate de compania bistrițeană Frasinul SRL, un nume de referință în domeniul infrastructurii rutiere la nivel național, recunoscut pentru standardele ridicate de calitate și pentru capacitatea de a gestiona proiecte de mare anvergură. Proiectarea și asistența tehnică au fost asigurate de Someș-Top-Grup SRL.

DJ 172A traversează localitățile Beclean, Rusu de Jos, Rusu de Sus, Nușeni, Beudiu, Bozieș, Apatiu, Strugureni și Chiochiș și a fost realizat cu două benzi de circulație, structură rutieră modernă din îmbrăcăminte asfaltică, fundație din balast și acostamente pietruite, adaptate cerințelor actuale de trafic și siguranță.

Proiectul a inclus lucrări complexe de infrastructură, executate la standarde ridicate, printre care realizarea de șanțuri de pământ pe 9,9 kilometri, șanțuri din beton pe 12 kilometri, rigole carosabile pe 2,6 kilometri, rigole ranforsate și un sistem de drenaj pe 1,7 kilometri. De asemenea, a fost realizată canalizare pluvială pe un tronson de 183 de metri, cu guri de scurgere și cămine aferente.

În cadrul investiției au fost executate 105 podețe, au fost amenajate 93 de intersecții cu drumuri laterale și a fost modernizată trecerea la nivel cu calea ferată din orașul Beclean. Totodată, au fost construite trotuare pe o lungime totală de 11,87 kilometri în intravilanul localităților, precum și accese la proprietăți pe o suprafață de peste 12.000 de metri pătrați.

Pentru creșterea siguranței rutiere, Frasinul SRL a realizat lucrări ample de consolidare a drumului și a taluzurilor, inclusiv un zid de sprijin din beton, pe o lungime de 673 de metri, cu fundații pe piloți. Au fost montați parapete metalice pe 5,8 kilometri și au fost instalate 563 de indicatoare rutiere, 26 de borne kilometrice și 234 de borne hectometrice, completate de marcaje rutiere longitudinale și transversale.

Finalizarea și inaugurarea DJ 172A confirmă profesionalismul și capacitatea companiei Frasinul SRL de a livra lucrări de infrastructură durabile, sigure și conforme cu cele mai exigente standarde tehnice. Proiectul reprezintă un pas important pentru dezvoltarea județului Bistrița-Năsăud, contribuind la îmbunătățirea conectivității între comunități, la creșterea siguranței rutiere și la dezvoltarea economică a zonei.

Căianu Mic, în plin proces de modernizare: lucrări de utilități și infrastructură rutieră în toate localitățile comunei

Comuna Căianu Mic se află într-un amplu proces de modernizare, cu lucrări desfășurate simultan în toate localitățile componente – Căianu Mic, Căianu Mare, Dobric și Ciceu-Poieni. Potrivit primarului Paul Știr, proiectul de extindere a rețelelor de utilități, demarat în anul 2024, avansează conform planului și are ca obiectiv asigurarea unor rețele moderne pe fiecare stradă din comună.

În cei doi ani de la începerea lucrărilor, au fost realizate extinderi ale rețelelor de utilități pe toate magistralele principale din fiecare localitate, precum și pe numeroase străzi secundare. În perioada următoare, intervențiile vor continua pe fiecare străduță, administrația locală asumându-și finalizarea completă a acestui obiectiv.

„Au fost doi ani de muncă intensă, cu lucrări ample și un progres semnificativ. Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, estimăm că în cursul anului 2026 aceste lucrări vor fi finalizate”, a declarat primarul comunei Căianu Mic, Paul Știr.

În paralel, administrația locală derulează și lucrări de refacere a infrastructurii rutiere. Străzile afectate de intervențiile la utilități sunt reabilitate etapizat, pentru a fi readuse la starea inițială.

Până în prezent, inclusiv în cursul acestei săptămâni, au fost executate lucrări de refacere și asfaltare pe străzile Zorilor, Codrului și Brigăzii din localitatea Dobric, pe străzile Unirii, Poduri, Turcele și Prund din localitatea Căianu Mic, precum și pe străzile Poduri, Salcâmilor și Gura Peșterii din Dobric.

În perioada următoare, lucrările de refacere și asfaltare vor continua pe mai multe străzi din localitățile Ciceu-Poieni și Căianu Mare, fiecare stradă afectată urmând să fie reabilitată integral, în funcție de evoluția lucrărilor.

Primarul Paul Știr a mulțumit companiei SZABADICS ROMÂNIA SRL pentru seriozitate și buna colaborare, precum și președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil-Radu Moldovan, pentru sprijinul acordat în implementarea proiectului realizat în parteneriat cu AQUABIS S.A.

 

Târgul de Crăciun din comuna Uriu: patru zile de colinde și tradiții autentice

În perioadele 13–14 decembrie și 20–21 decembrie 2025, comuna Uriu va găzdui Târgul de Crăciun, un eveniment dedicat colindelor, tradițiilor și bucuriei Nașterii Domnului, la care vor participa atât invitați speciali, cât și oameni ai locului.

Programul artistic va reuni grupuri de colindători, soliști vocali, ansambluri folclorice și copii, oferind publicului momente specifice sărbătorilor de iarnă, într-o atmosferă de comunitate și apropiere.

Programul evenimentelor:

Sâmbătă, 13 decembrie 2025

  • Grup colindători Biserica Penticostală Uriu
  • Sabo Jasmine
  • Grup colindători „Cununita de pe Valea Someșului” – coordonator Antonio Beky
  • Daniela Avram
  • Daria Rus

Duminică, 14 decembrie 2025

  • Celsie Adina Ionela
  • Florin Săsărman și Alexandru Filip
  • Clubul „Glasul Spermezeului” – profesor Adriana Nistor
  • Grup colindători „Miorița” – Liceul Tehnologic „Ion Caian Românul”, coordonator prof. Rețegan Mihaela
  • Gherghel Alexandru

Sâmbătă, 20 decembrie 2025

  • Grup colindători Școala Uriu
  • Tinerii Penticostali GOSEN Beclean
  • Note în demisol
  • Ansamblul „Plaiuri Someșene” din Feldru
  • Casa de Cultură a Sindicatelor

Duminică, 21 decembrie 2025

  • Clubul Copiilor Beclean
  • „Belciugarii” de la Ilva Mare
  • Grup colindători Năsăud
  • Cristina Livia Scurtu
  • Diana și Camelia Rodilă
  • Grup colindători Uriu

Organizatorii invită întreaga comunitate să participe, alături de familie și prieteni, pentru a celebra Crăciunul prin colind, credință și tradiție, într-un cadru care pune în valoare spiritul autentic al sărbătorilor de iarnă.