BISTRIȚA: “Crăciunul Solidarității” pentru bistrițenii aflați în dificultate!
Prin campania pe care am inițiat-o în decembrie 2021, municipalitatea a reușit să mobilizeze energii și anul acesta pentru persoanele pe care Direcția de Asistență Socială le are în evidență ca fiind în situații foarte dificile.
La ediția a doua, au răspuns apelului nostru mai multe societăți comerciale și persoane fizice, animate de generozitate și spirit de întrajutorare. Astfel, la cantina socială au fost recepționate și centralizate donații în valoare de 25.136 lei, constând în alimente neperisabile, conserve, dulciuri, produse de igienă, pilote, perne, pături, mănuși, chiar și jucării. 350 de pachete au fost pregătite, iar astăzi a început distribuirea acestora, un plus de bucurie de la Primărie pentru semenii noștri. Le mulțumesc tuturor celor care au răspuns „Prezent” și la această acțiune și îi asigurăm că toate donațiile lor vor ajunge unde e mai mare nevoie de ele, inclusiv cu sprijinul bisericilor și al voluntarilor SVSU pentru persoanele nedeplasabile, a postat pe pagina sa de Facebook primarul Ioan Turc.
Parohia Ortodoxă Sângeorz-Băi are nevoie de ajutor!!
ANUNȚ
privind PICTAREA BISERICII
Dragii mei,
Mult a lucrat Dumnezeu și tare mult ne-a ajutat încât am reușit, în toată această perioadă, să încheiem efectiv tot procesul de construcție și dotare a bisericii noi. Și acest lucru a fost posibil mai întâi datorită rugăciunilor dumneavoastră și, apoi, datorită implicării materiale a fiecăruia, după măsura posibilităților, a enoriașilor, prietenilor, autorităților locale, județene și centrale, cărora nu avem cuvinte să le mulțumim nespus de mult!
Urmează o perioadă de pauză, după care, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom începe lucrările de pictură.
În acest sens, am făcut primii pași pregătitori pentru această ultimă etapă ce ne stă înainte, de a picta biserica, și, zilele trecute, a fost finalizat proiectul și devizul lucrărilor de pictură.
Va fi o mare lucrare la care ne cheamă Dumnezeu, să împodobim și să înfrumusețăm pereții bisericii cu picturi. Și, aceasta va fi posibilă dacă vom pune mai întâi la rugăciune, ca să trimită Dumnezeu ajutorul Său peste noi și, mai apoi, dacă vom contribui fiecare, după măsura posibilităților noastre.
Mai jos o să găsiți lista cu scenele și cu toți sfinții care vor fi pictați pe pereții bisericii noastre iar care dintre dumneavoastră doriți, să vă alegeți o anumită scenă sau sfântul ocrotitor sau un sfânt drag pe care îl purtați în suflet, o puteți face din acest moment, cu precizarea că suma poate fi achitată atât integral, cât și în tranșe, pe parcursul a 12 luni de zile. De asemenea, vă anunț că nu vom scrie pe pereții bisericii numele donatorilor ci, lista cu cei care donează pentru pictură va fi pusă în piciorul sfintei mese la momentul târnosirii bisericii.
Să ne ajute Dumnezeu să ducem la bun sfârșit și această etapă și să-i binecuvinteze cu sănătate și belșug de bine pe toți ctitorii, miluitorii, sponsorii și donatorii!
LISTA
cu sfinții și scenele din
biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” Sîngeorz-Băi
I. ALTAR
1. Maica Domnului cu Pruncul Iisus – 25 mp
2. Înălțarea Domnului – 31 mp
3. Împărtășirea Apostolilor – 13,5 mp
4. Sfântul Ilie hrănit de corb – 3 mp
5. În mormânt cu trupul.. – 3 mp
6. Sf. Arhid. Ștefan – 3 mp
7. Sf. Ioan cel Milostiv – 3 mp
8. Sf. Atanasie al Alexandriei – 3 mp
9. Sf. Nicolae al Mirelor Lichiei – 3 mp
10. Sf. Vasile cel Mare – 3 mp
11. Sf. Ioan Gură de Aur – 3 mp
12. Sf. Grigorie Teologul – 3 mp
13. Sf. Spiridon al Trimidundei – 3 mp
14. Sf. Chiril al Ierusalimului – 3 mp
15. Sf. Grigorie Palama – 3 mp
16. Sf. Arhid. Laurențiu – 3 mp
II. ALTAR (medalioane)
17. Sf. Bretanion al Tomisului – 1,2 mp
18. Sf. Nicolae Velimirovici – 1,2 mp
19. Sf. Luca al Crimeii – 1,2 mp
20. Sf. Iacov Putneanul – 1,2 mp
21. Sf. Varlaam al Moldovei – 1,2 mp
22. Sf. Dosoftei al Moldovei – 1,2 mp
23. Sf. Ilie Iorest – 1,2 mp
24. Sf. Antim Ivireanul – 1,2 mp
25. Sf. Marcu al Efesului – 1,2 mp
26. Sf. Ghelasie de la Râmeț – 1,2 mp
27. Sf. Fotie al Constantinopolului – 1,2 mp
28. Sf. Macarie al Ierusalimului – 1,2 mp
29. Sf. Ignatie Teoforul – 1,2 mp
30. Sf. Efrem al Tomisului – 1,2 mp
31. Sf. Andrei Criteanul – 1,2 mp
32. Sf. Iosif de la Partoș – 1,2 mp
33. Sf. Iosif al Maramureșului – 1,2 mp
34. Sf. Sava Brancovici – 1,2 mp
35. Sf. Grigorie Dascălul – 1,2 mp
36. Sf. Calinic de la Cernica – 1,2 mp
37. Sf. Andrei Șaguna – 1,2 mp
38. Sf. Ioan Maximovici – 1,2 mp
39. Sf. Nectarie din Eghina – 1,2 mp
40. Sf. Iosif cel Milostiv – 1,2 mp
III. NAOS – I – abside
41. Nașterea Domnului (d) – 25 mp
42. Învierea Domnului (s) – 25 mp
43. Buna Vestire – 5 mp
44. Întâmpinarea Domnului – 5 mp
45. Botezul Domnului – 5 mp
46. Punerea în mormânt – 5 mp
47. Mironosițele la mormânt – 5 mp
48. Hristos se arată mironosițelor – 5 mp
49. Sf. Gheorghe – 4 mp
50. Sf. Artemie – 4 mp
51. Sf. Nichita – 4 mp
52. Sf. Teodor Tiron – 4 mp
53. Sf. Teodor Stratilat – 4 mp
54. Sf. Ioan cel Nou – 4 mp
55. Sf. Grigorie Decapolitul – 4 mp
56. Sf. Ecaterina – 4 mp
57. Sf. Irina – 4 mp
58. Sf. Mina – 4 mp
59. Sf. Procopie – 4 mp
60. Sf. Nestor – 4 mp
61. Sf. Dimitrie – 4 mp
IV. NAOS – II – (medalioane pe marginea absidelor)
62. Sf. Ioan din Galeș – 1.2 mp
63. Sf. Moise Măcinic – 1.2 mp
64. Sf. Nicolae Oprea – 1.2 mp
65. Sf. Sofronie de la Cioara – 1.2 mp
66. Sf. Claudiu – 1.2 mp
67. Sf. Castor – 1.2 mp
68. Sf. Sempronian – 1.2 mp
69. Sf. Simplicie – 1.2 mp
70. Sf. Nicostrat – 1.2 mp
71. Sf. Dasie – 1.2 mp
72. Sf. Hermes – 1.2 mp
73. Sf. Stratonic – 1.2 mp
74. Sf. Chiril – 1.2 mp
75. Sf. Chindeu – 1.2 mp
76. Sf. Dasie – 1.2 mp
77. Sf. Maxim – 1.2 mp
78. Sf. Dada – 1.2 mp
79. Sf. Cvintilian – 1.2 mp
80. Sf. Ioan Valahul – 1.2 mp
81. Sf. Iuliu Veteranul – 1.2 mp
82. Sf. Zotic – 1.2 mp
83. Sf. Atal – 1.2 mp
84. Sf. Filip – 1.2 mp
85. Sf. Camasie – 1.2 mp
86. Sf. Nicandru – 1.2 mp
87. Sf. Marcian – 1.2 mp
88. Sf. Isihie – 1.2 mp
89. Sf. Epictet – 1.2 mp
90. Sf. Astion – 1.2 mp
91. Sf. Emilian – 1.2 mp
92. Sf. Anastasia – 1.2 mp
93. Sf. Lup – 1.2 mp
V. INTRÂND ALTAR (abside)
94. Sf. Elisabeta – 3 mp
95. Sf. Ana – 3 mp
96. Sf. Zaharia – 3 mp
97. Sf. Ioachim- 3 mp
VI. TURLA CENTRALĂ
98. Hristos Pantocrator – 30 mp
99. Sf. Îngeri – Cete îngerești – 20 mp
100. Sf. Proroc David – 6.5 mp
101. Sf. Proroc Moise – 6.5 mp
102. Sf. Proroc Elisei – 6.5 mp
103. Sf. Proroc Ilie – 6.5 mp
104. Sf. Proroc Ieremeia – 6.5 mp
105. Sf. Proroc Isaia – 6.5 mp
106. Sf. Apostol Petru – 6.5 mp
107. Sf. Apostol Ioan – 4 mp
108. Sf. Apostol Marcu – 4 mp
109. Sf. Apostol Andrei – 4 mp
110. Sf. Apostol Simon – 4 mp
111. Sf. Apostol Toma – 4 mp
112. Sf. Apostol Filip – 4 mp
113. Sf. Apostol Bartolomeu – 4 mp
114. Sf. Apostol Iacov – 4 mp
115. Sf. Apostol Luca – 4 mp
116. Sf. Apostol Matei – 4 mp
117. Sf. Apostol Pavel – 4 mp
118. Liturghia Îngerească – 60 mp
119. Hristos – Mare Arhiereu
120. Sf. Masă
121. Cei 70 Apostoli – medalioane – 25 mp
122. Sf. Evanghelist Luca – 8 mp
123. Sf. Evanghelist Ioan – 8 mp
124. Sf. Evanghelist Matei – 8 mp
125. Sf. Evanghelist Marcu – 8 mp
126. Sf. Mahramă – 8 mp
127. Sf. Cărămidă – 8 mp
128. Iisus Hristos – Înger de mare sfat – 8 mp
129. Iisus Hristos – Vița cea adevărată – 8 mp
VIV. ARCUL DE TRECERE CĂTRE PRONAOS
130. Sfânta Treime – 31 mp
131. Schimbarea la Față – 31 mp
132. Răstingirea Domnului – 31 mp
133. Pogorârea de pe Cruce – 5,5 mp
134. Sf. 40 de Mucenici – 5,5 mp
135. Sf. Mc. Pantelimon – 2,5 mp
136. Sf. Nicodim de la Tismana – 2,5 mp
137. Sf. Cosma – 2,5 mp
138. Sf. Damian – 2,5 mp
139. Sf. Împărat Constantin – 2,5 mp
140. Sf. Împărăteasă Elena – 2,5 mp
VIII. PRONAOS
141. Maica Domnului – Oranta – 35 mp
142. 12 Sf. Proroci (De demult prorocii) – 10 mp
143. Sf. Cosma (melod) – 3,5 mp
144. Sf. Roman (melod) – 3,5 mp
145. Sf. Ioan Damaschin (melod) – 3,5 mp
146. Sf. Iosif (melod) – 3,5 mp
147. Invierea lui Lazăr – 15 mp
148. Intrarea Domnului în Ierusalim – 15 mp
149. Sf. Gheorghe – ucigând balaurul – 5,5 mp
150. Sf. Gheorghe – martiriul – 5,5 mp
151. Sf. Ioan Cucuzel – 2 mp
152. Sf. Casian – 2 mp
153. Sf. Sofronie al Ierusalimului – 2 mp
154. Sf. Gherman Patriarh – 2 mp
155. Sf. Ioan Botezătorul înaripat – tav. balcon – 8 mp
156. Sf. Arhanghel Gavriil tav. balcon – 8 mp
157. Sf. Arhanghel Mihail – tav. balcon – 8 mp
158. Sf. Tecla – 2 mp
159. Sf. Varvara – 2 mp
160. Sf. Parascheva – 2 mp
161. Sf. Teodora de la Sihla – 1,6 mp
162. Sf. Onufrie – 1,6 mp
163. Sf. Pahomie – 1,6 mp
164. Sf. Alipie – 1,6 mp
165. Sf. Siluan Athonitul – 2 mp
166. Sf. Eftimie – 2 mp
167. Sf. Vasile de la Poiana Mărului – 2 mp
168. Sf. Antonie – 2 mp
169. Sf. Daniil Sihastrul – 2 mp
170. Sf. Năsăudeni – 4,5 mp
171. Sf. Maria Egipteanca – 2 mp
172. Sf. Zosima – 2 mp
173. Sf. Gheorghe – 5,5 mp
174. Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou – 1 mp
175. Sf. Cuv. Paisie de la Neamț – 1 mp
176. Sf. Cuv. Antonie de la Iezer – 1 mp
177. Sf. Gheorghe de la Cernica – 1 mp
178. Sf. Cuv. Antipa de la Calapodești – 1 mp
179. Sf. Gherman din Dobrogea – 1 mp
180. Sf. Irodion de la Lainici – 1 mp
181. Sf. Rafail și Partenie de la Agapia – 1 mp
182. Sf. Ioan Iacob de la Neamț – 1 mp
183. Sf. Gheorghe Pelerinul – 1 mp
184. Sf. Martiri Brâncoveni – 9 mp
IX. CAFAS (balcon/pod) și PEREȚI SCARĂ și INTRARE BISERICĂ
185. Adormirea Maicii Domnului – 13 mp
186. Duminica Sf. Români – 13 mp
187. Sf. Ioan cel Nou de la Suceava – 1,5 mp
188. Sf. Voievod Ștefan cel Mare – 1,5 mp
189. Sf. Voievod Neagoe Basarab – 1,5 mp
190. Sf. Filofteia – 1,5 mp
191. Sf. Leontie de la Rădăuți – 1,5 mp
192. Sf. Ierarh Iachint – 1,5 mp
193. Sf. Dionisie Exiguul – 1,5 mp
194. Sf. Chiriac de la Tazlău – 1,5 mp
195. Sf. Nicihita Romanul – 1,5 mp
196. Sf. Niceta de Remesiana – 1,5 mp
197. Sf. Gherasim Kefalonitul – 1,5 mp
198. Sf. Sila, Paisie și Natan – 4,5 mp
199. Sf. Montanus pr şi soţia Maxima – 1,5 mp
Cei care doresc să își aleagă o scenă sau un sfânt, să mă contacteze telefonic la: 0745873496.
Pentru donații:
Cont IBAN: RO25BTRLRONCRT0509133001
Parohia Ortodoxă Nr. II Sîngeorz-Băi
Banca Transilvania
SFÂNTA CRUCE – EXPRESIA IUBIRII VEȘNICE A LUI DUMNEZEU
Sfântul Ioan Gură de Aur spune despre golul (lipsa de substanţă, abisul) provocat de moarte: ,,Diavolul a introdus moartea ca să piardă şi să curme orice nădejde de mântuire prin aducerea ei pe pământ. Hristos, însă, luând-o (intrând în ea a umplut-o de Substanţa Vieţii, de Sine, căci zice: ,,Eu sunt Învierea şi viaţa” n.n.), astfel a schimbat -o şi prin ea ne-a urcat iarăşi la cer”. (Cuvântarea la Duminica Tuturor Sfinţilor).
Cât despre părtăşia la Jertfa Crucii a Sfinţilor, prin asumarea plenară a Modelului, în special jertfa martirilor, zice:
,,Nu este atât de strălucitor cerul împodobit fiind cu mulţimea stelelor, pe cât sânt de împodobite trupurile mucenicilor cu mulţimea rănilor. Apostolul spune că ,,ceea ce ochiul nu a văzut, nici urechea nu a auzit, nici la inima omului nu s-a suit, pe acelea le-a pregătit Dumnezeu celor care Îl iubesc pe El.. Nimeni dintre oameni nu L-a iubit aşa de mult pe Hristos ca mucenicii”.
Starea de a fi ,,mai aproape de Dumnezeu”, în lumina inefabilă a Vieţii, nu se poate dobândi în alt chip decât în cel liturgic, în comuniunea sfinţilor, casnicii lui Dumnezeu, care vor judeca lumea (I Corinteni 6, 2-3), chip de vieţuire sfântă, exprimat superlativ în Rugăciunile de taină ale celor trei Sfinte Liturghii.
Îndemnurile euharistice (liturgice) ale Sfântului Apostol Pavel, sintetizate în porunca: ,,Daţi mulţumire (εὐχαριστία) lui Dumnezeu pentru toate” (I Tesaloniceni 5, 17), izvorăsc din ,,Bucuria Învierii Celui străpuns pentru păcatele noastre … şi prin rănile Căruia noi toţi ne-am vindecat.” (Isaia, 53, 5).
Avem aici de gustat şi de trăit bucuria biruinţei Vieţii asupra morţii, adică înveşnicirea noastră întru fericire şi bucurie.
Biruinţa vieţii o exprimă superlativ troparul Învierii Domnului: ,,Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”. E aici o mare minune. Minunea nu stă în Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, căci Dumnezeu fiind, El nu avea cum fi ţinut sub puterea morţii, ci este exprimată în a doua parte a troparului, adică învierea noastră – a tuturor muritorilor: ,,Celor din Morminte viaţă dăruindu-le.” Aceasta este cea mai mare minune, exprimată liturgic şi tainic de către Sfântul Vasile cel Mare, astfel: Şi, înviind a treia zi, cale făcând oricărui trup la învierea cea din morţi, că nu era cu putinţă a fi ţinut sub stricăciune Începătorul vieţii, făcutu-S-a începătură (învierii) celor adormiţi, Întâi-născut din morţi, ca să fie Însuşi Începătorul tuturor în toate”.
Orice minus exprimă o lipsă. Pin neascultarea lui Adam creaţia şi-a agonisit o uriaşă lipsă, un mare minus. Era lipsa lui Dumnezeu, a prezenţei Sale binefăcătoare din viaţa omului căzut, resimţită acut în toate elementele constitutive ale firii intrate în stricăciune. Aceeaşi cădere, dobândită prin neascultare a creat şi în inima Părintelui o mare lipsă, un mare minus, lipsa şi dorul după fiul rătăcit.
Prin pronie, adică prin purtarea de grijă a Părintelui Ceresc, la un moment dat, ,,la plinirea vremii”, după veacuri de singurătate a făpturii căzute, cele două mari minusuri s-au apropiat şi s-au intersectat, realizându-se prin Hristos, ,,Fiul lui Dumnezeu – Fiul Omului”, cel mai frumos şi eficient plus al istoriei creaţiei mântuite, Crucea Domnului nostru Iisus Hristos.
Învierea, căci aceasta este corolarul Sfintelor Liturghii, cuprinde tot Cosmosul creat, schimbând tristeţea tăcută a îngerilor şi a oamenilor în cea mai mare bucurie, mai ales a celor descrişi în heruvicul din Sâmbăta Sfintelor şi Mântuitoarelor Patimi, în care Sfântul Vasile cel Mare, inspirat de Duhul Sfânt, vede mulţime de oaste cerească într-o procesiune nepământeană, sobră, înfricoşătoare:
,,Să tacă tot trupul omenesc şi să stea cu frică şi cu cutremur şi nimic pământesc în sine să nu gândească, căci Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor vine să Se junghie şi să se dea mâncare credincioşilor; şi merg înaintea Lui cete îngereşti, cu toată începătoria şi stăpânirea; heruvimii cei cu ochi mulţi şi serafimii cei cu câte şase aripi, feţele acoperindu-şi şi strigând cântare: Aliluia. Aliluia. Aliluia”.
Fără nicio îndoială, aici avem o superlativă viziune liturgică cerească (nepământeană), o procesiune sobră urcând treptele altarului celui ,,nezidit de mână”.
Deşi orice comentariu e de prisos, insistăm a spune că în acest text avem suportul ortodoxiei credinţei că Mântuitorul nostru Iisus Hristos ,,S-a răstignit”, adică: ,,Domnul domnilor vine să Se junghie”, nicidecum: ,,a fost răstignit”.
În aceste două tipuri de abordare a ,,Răstignirii Domnului” stă diferenţa între ortodoxia cinstirii Sfintei Cruci şi repudierea ei de către unii creştini care, ,,judecând ca oamenii” (Matei 16, 23), s-au rătăcit, şi cred că Domnul a fost răstignit.
Cum să crezi că oamenii pot să-L răstignească pe Dumnezeu, fără voia Lui? Şi, dacă e voia Lui Dumnezeu, căci zice: ,,Eu pentru aceasta am venit”, cine îţi dă ţie dreptul să spui că voia Lui Dumnezeu nu e bună şi că nu trebuie să te închini altarului pe care El şi l-a ales pentru Jertfirea Fiului Său Preaiubit, Jertfă liber consimţită? Vedeţi cât de mare e rătăcirea unora?!
Jertfa Crucii va restabili definitiv echilibrul între voinţa, simţirea şi dreptatea lui Dumnezeu în raport cu făptura căzută, asumată şi mântuită în Trupul Fiului Omului, fire umană conştientă de noua sa stare, pentru care aduce propria sa mulţumire.
Minunea stă nu numai în Jertfa Crucii, ci şi în actul întrupării din Sfânta Fecioară care implică Jertfa, căci şi zice: ,,Eu pentru aceasta am venit”(Ioan 18, 37), întrupare care ne arată ,,Calea, Adevărul şi Viaţa”, ,,Calea Crucii” , şi că ,,nimeni nu vine la Tatăl, decât prin Fiul” (Ioan 14, 16) şi face ca să „…locuiască trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii” (Coloseni 2, 9).
Rugăciunea, ca şi Sfânta Cruce, sunt foc şi ,,armă asupra diavolului”, aşa cum zicem la Maslu, citând din Sfânta Scriptură ,,Doamne, armă asupra Diavolului, Crucea ta ai dat-o nouă; că se îngrozeşte şi se cutremură, neputând a căuta spre puterea ei”.
Iată ce spune Sfânta Scriptură: ,,Armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământeşti, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile vrăjmaşului. Răsturnăm cu rugăciunea pe tot cel ce se ridică împotriva lui Dumnezeu şi orice gând al nostru îl facem slujitor lui Hristos.” (II Corinteni, 10, 4-5)
Rugăciunea face ca viaţa să merite a fi trăită, deoarece ea presupune totdeauna o comuniune, o ieşire din însingurare, o relaţie intimă cu Dumnezeu, pe verticală, şi cu semenii, pe orizontală, totdeauna locul întâlnirii fiind centrul Sfintei Cruci. De aceea este necesar ca orice rugăciune să fie însoţită de actul ritual al însemnării petentului (cele ce fac cererea) cu Sfânta Cruce.
Rugăciunea creştină este obligatoriu şi necesar însoţită de post şi de închinare.
– De ce?
– Pentru ca să ne deosebim de diavoli, care şi ei se roagă lui Dumnezeu, însă nu I se închină şi nici nu postesc. Iată un exemplu scripturistic de rugăciune a lor: „Demonii Îl rugau mult să nu îi trimită afară din acest ţinut” (Marcu 5, 10) şi altă rugăciune a lor: ,,Nu ne trimite în adânc. Lasă-ne să intrăm în turma de porci.” (Matei 8, 31).
Închinarea nu înjoseşte fiinţa umană, ci o înnobilează, conştientizând-o că se poate racorda prin ea la Izvorul Vieţii celei Veşnice, Iisus Hristos Domnul nostru cel Răstignit şi Înviat, Bucuria noastră şi izvor al tuturor bucuriilor.
Episodul Drumului Crucii care îl are ca personaj secundar pe Simon Cirineanul este grăitor în acest sens: Dumnezeu S-a micşorat pe Sine într-atât încât să nu-şi poată duce propria Cruce până pe Golgota. Oare, de ce? Ajutându-L noi, prin Simon Cirineanul, ni S-a făcut dator în a pune mâna şi a ne ajuta şi El pe noi cei căzuţi pe cale, să ne purtăm propria cruce.
Orice însetat care vrea să bea apă direct din izvor, se aşază întâi în genunchi şi aşa se închină Creatorului, plecându-şi capul până când gura atinge luciul dătător de răcoare şi putere revigoratoare a întregului trup, apa vieţii trupeşti. Când ţi-e însetat sufletul, te aşezi în genunchi şi te închini ca să îţi poţi uda buzele sufletului secătuit în izvorul Vieţii celei Veşnice ce curge din Coasta celui Străpuns, (Zaharia 12, 10) răstignit pe Sfânta Cruce, Altarul Marii Jertfe mântuitoare.
Noi, ortodocşii, atunci când ne închinăm Sfintei Cruci, nu cinstim moartea Domnului pe Cruce, ci omorârea prin sabia Crucii Sale a morţii noastre, agonisită prin strămoşul Adam cel Vechi, prin care toţi murim, şi accederea la Bucuria Învierii, prin Adam cel Nou, prin care toţi vom învia. (I Corinteni 15, 20-22).
Sfântul Apostol Pavel ne dă măsura înţelegerii corecte a actului ritual al închinării liturgice, împreună cu toţi Sfinţii, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh: ,,Pentru aceea îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Iisus Hristos, eu, cel mai mic între toţi sfinţii, pentru ca să fiţi puternici, întăriţi în Duhul Sfânt şi ca Hristos să se aşeze prin credinţă în inimile voastre, fiind întemeiaţi în iubire, ca să puteţi înţelege împreună cu toţi Sfinţii… iubirea lui Hristos, plinătatea (pliroma) lui Dumnezeu.” (Efeseni, 3, 14 – 18)
Rugăciunea este cărarea dorului după viaţa veşnică ce curge din palmele, din picioarele şi din coasta Celui rănit de cuiele mulţimii păcatelor noastre, este însoţire pe cale în propriul nostru ,,Drum al Emausului”, călătorind trişti, cu ochii încă ,,ţinuţi ca să nu-L cunoaştem” (Luca 24, 16), aşteptând cu ardoare, în nesiguranţă şi înfrigurare, răspuns neliniştilor noastre fiinţiale.
Oare, ne va întreba şi pe noi, în drumurile noastre printre ,,spinii şi pălămizile” (Facere 3, 18) acestei lumi ostile: ,,De ce sunteţi tulburaţi şi … trişti?” (Luca 24, 17; 36)
Se va apropia şi de noi, sărmanii ,,călători visători peste drumuri lungi”, aşa cum s-a apropiat de Luca şi Cleopa, ca să ne întrebe: ,,Călător visător, unde vrei să ajungi?” şi, mai ales, să transforme durerile crucificărilor noastre în steag de biruinţă prin răbdare, înfăţişându-ne Sfânta Cruce ca expresie a iubirii Sale veşnice şi compătimitoare, ca izvor de Viaţă veşnică, curgând din Raiul unor desfătări duhovniceşti nepătrunse de minte, însă trăite cu şi în inima omului căzut sub crucea propriei sale Golgote?
Preot profesor Nicolae Feier
Istoria zilei de 1 mai, Ziua Internațională a Muncii – Cum a apărut sărbătoarea?
Data de 1 mai, cunoscută și ca Ziua Internațională a Muncii este sărbătorită în multe țări, inclusiv în România. 1 mai este zi liberă pentru toți românii, fiind inclusă în categoria zilelor libere legale, iar în această zi obișnuiesc să meargă pe litoral sau să facă grătare în aer liber.
Istoria zilei de 1 mai
Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.
În anul 1888, la întrunirea Federației Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 să fie data pentru susținerea, prin manifestații și greve, a zilei de muncă de 8 ore. Dar, în anul 1889, social-democrații afiliați la așa-numita Internațională a ll-a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor. La 1 mai 1890 au avut loc demonstrații în SUA, în majoritatea țărilor europene, în Chile, Peru și Cuba. După aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. Până în 1904, Internaționala a ll-a a chemat toți sindicaliștii și socialiștii să demonstreze energic pentru „stabilirea prin lege a zilei de muncă de 8 ore, cererile de clasă ale proletariatului și pace universală”.
Tradiții de Ziua Internațională a Muncii
Data de 1 mai este cunoscută și sub numele de „Armindenul”, cuvânt care provine din cuvântul slav ierminden care însemnă „Ziua Sfântului Irimia”. Armindenul este considerat protectorul vegetaţiei, al animalelor, al holdelor semănate, viilor şi livezilor, precum și al oamenilor. Ziua de 1 mai are diferite denumiri în funcție de zona țării precum: Ziua Pelinului, Ziua Bețivului, Băui, Păui sau Maiul.
În dimineața acestei zilei, oamenii trebuie să se spele cu rouă pe față, lucru care simbolizează belșugul bogăția și sănătatea. În această zi nu se lucrează acasă sau la câmp, deoarece se spune că dacă nu lucrezi câmpul în această zi, recolta va fi ferită de furtuni și grindină.
În România, cel mai comun mod de a petrece Ziua Internațională a Muncii este să mergi pe litoral sau să faci grătare în aer liber.
Mesajul lui Marius Budăi, Ministrul Muncii
„Dacă în ultimii doi ani Ziua Internațională a Muncii a fost umbrită de restricțiile dure impuse din cauza pandemiei de Covid-19, în acest an, deși avem libertatea de a fi împreună, resimțim efectele războiului.
Asistăm cu toții la distrugerea a zeci, sute de mii de locuri de muncă, de întreprinderi și de vieți. La fel ca și criza generată de pandemie, criza din piața muncii cauzată de război va lovi cel mai puternic în persoanele cele mai vulnerabile.În aceste momente, mai mult ca oricând, trebuie să fim solidari și să rămânem centrați pe nevoile oamenilor afectați cel mai puternic de efectele pandemiei ori ale războiului.Deși traversăm o perioadă dificilă, ea aduce și noi posibilități pe care le putem și trebuie să le exploatăm.La mulți ani tuturor celor care muncesc și mă înclin în fața tuturor celor care au fost în prima linie pentru a-și ajuta semenii afectați de pandemie, iar acum își fac cu devotament meseriile și vin în sprijinul celor care fug din calea războiului!” – Marius Budăi, Ministrul Muncii.
Mesaj de Paște – Marian Constantin, președintele USR PLUS Nimigea
Fie ca lumina Învierii Mântuitorului să vă inunde casa şi să vă aducă numai armonie, fericire şi multă iubire. Paşte fericit! – Marian Constantin, președintele USR PLUS Nimigea
Mesaj de Paște din partea companiei Big Store
Minunea învierii lui Iisus să dăinuie în inimile voastre, să vă lumineze viaţă şi să vă aducă renaşterea credinţei, speranţei, bucuriei cu bunătate şi căldura în suflete.
Compania Big Store vă dorește un Paște fericit!
Mesaj de Paște – Dimex 2000 Company
O singură dată pe an e Paştele. O zi specială, îmbogăţită de aromă bucatelor tradiţionale şi parfumul florilor de primăvară. Compania Dimex 2000 vă dorește un Paște fericit!
Mesaj de Paște din partea magazinului Ora Magică
Minunea Învierii să îți aducă în suflet împăcare, armonie, iertare și iubire! Privește cu seninătate înainte și bucură-te de un nou început alături de tot ceea ce contează pentru ține!
Mesaj de Paște din partea primarului orașului Beclean, Nicolae Moldovan
Pentru unii, Paştele e un moment de întregire a familiei, în care îşi doresc pace şi bucurie. Pentru alţii, e o zi în care se distrează ceva mai mult sau scapa de serviciu ori de şcoală. Pentru mine e pur şi simplu o zi minunată, pe care vreau să o împărtăşesc cu voi. Paște fericit!