Vineri se deschide expoziția ,,Rodna-file din istoria mineritului”
Sub egida Consiliului Judeţean Bistriţa- Năsăud, Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna, secție a Complexului Muzeal Bistriţa–Năsăud, deschide vineri, 29 martie, la ora 16,  expoziția „Rodna-File din Istoria Mineritului”.
Manifestarea propune publicului vizitator o incursiune în povestea seculară a comunității rodnene privită prin lentila meșteșugului mineritului a cărui interferențe cu istoria ținutului construiește o identitate specifică. Saga mineritului e readusă la suprafață grație unor artefacte culturale precum: opaiţe, ciocane de miner, baroase, burghie de perforat manual, dar şi echipamente mai moderne cum ar fi macheta unui încărcător de minereu, lampa electrică sau un aparat de salvare a minerilor cu trusă de oxigen. Ansamblul expozițional e ilustrat prin intermediul fotografiilor tematice de arhivă, diferite hărți și cărți de specialitate din domeniul mineritului.
Expoziţia va rămâne deschisă publicului vizitator în perioada 29 martie – 26 aprilie 2024.
În Rodna mineritul are o existență cel puțin bimilenară, fiind atestat documentar încă din antichitate. ,,Pe timpul romanilor aici se extrăgea plumb”, ne spun N. Maghiar și St. Geţeanu în lucrarea ,,Din istoria mineritului în România”. Mult mai specific, L. Păiuș vorbește în ”Monografia comunei Rodna Veche” despre numeroase urme ce vin a confirma practicarea meșteșugului din”vremuri îndepărtate: mormane de zgură, vechi galerii, resturi de la o mică topitorie, dar şi un inel de aur din epoca bronzului. S-au mai identificat o serie de drumuri care mergeau spre vechile galerii, iar în săpături s-a găsit un opaiţ din lut care servea ca lampă de miner. ,,Rodna a cunoscut la începuturile evului mediu o spectaculoasă dezvoltare. Minele de aur şi argint de aici au trezit un uriaş interes la curtea regilor arpadieni care şi-au întins de timpuriu stăpânirea asupra ţinutului de la izvoarele Someşului, încât se poate afirma că oraşul minier Rodna-exista încă din secolul al XII –lea. Păstrându-și denumirea, în 1224 Rodna va deveni district condus de un comite regal, având administraţie proprie, juraţi, și emblemă. Dreptul la monedă proprie va fi acordat districtului trei ani mai târziu, de regele Andrei al II-lea. Cea mai veche atestare documentară a minelor de aici ne-o oferă cronicele ruseşti care vorbesc despre existența la Rodna a unei mine, a unui atelier de prelucrare a metalelor şi a unei topitorii a căror activitate se defășurau sub reglementări legislative precum cele ale „Legii mineritului de la Rodna 1270”, considerată cea mai veche lege în limba germană din din Europa de Sud-Est. Faima obiectelor de argint, făurite cu mare pricepere, va depăși granițele Rodnei, sursele consemnând aprecierea de care se bucurau acestea la curtea ducilor polono-ucrainieni, dar şi la cea a regelui Ungariei. Exploatările zăcămintelor descoperite la începutul secolului al XIII-lea vor avea un impact pozitiv nu doar asupra evoluției economice și demografice a zonei ci și asupra dezvoltării urbane a localităţii şi a întregului bazin Superior a Someşului Mare. Așa se face că, de-a lungul istoriei, ținutul minier rodnean va cunoaște mai multe schimbări administative. Evident fiecare vor amprenta evoluția burgului în a cărui dezvoltare în timp mineritul rămâne constanta, firul roșu al investigației ce scoate din măruntaiele memoriei nu doar informații specifice ci și dovezi ale felului în care comunitatea se clădește ca aspect, mentalitate, valori și identitate specifică. Printre cele mai semnificative momente ale istoriei mineritului rodnean se numără: anul 1308, moment în care minele de la Rodna intră în proprietatea regală a lui Carol Robert de Anjou, încorporarea Văii Rodnei în subordinea Bistriței (1475), construirea primei topitorii (1799). Secolul XX va reprezenta o perioadă de maximă exploatare a minereurilor complexe prin mecanizarea procesului tehnologic și prin deschiderea, pe lângă vechea mină de la Valea Vinului, a minelor de la Valea Blaznei (1973) și Făget-Valea Mare (1981), a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Rodna-Flotaţie (1973), a iazului de decantare la Anieş şi a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Făget (1981). La minele rodnene se va utiliza, în premieră pe ţară, metoda de extracţie cu front lung pe înclinare, susţinut de stâlpi hidraulici şi pilieri naturali. Activitatea de extracţie si prelucrare a minereului la minele din Rodna va încetat în anul 2006. În următorul an vor începe lucrările de conservare activă şi pasivă, precizează muzeograful Floare Grapini.
Comuna Rodna va avea cel mai mare domeniu schiabil din România
Proiectul pentru dezvoltarea celui mai mare domeniu schiabil din România a fost inclus în ,,Programul pentru dezvoltarea investițiilor în turism”.
tinu2-300x140 Comuna Rodna va avea cel mai mare domeniu schiabil din România
În urma ședinței desfășurate la sediul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, am primit avizul tehnico-economic și acordul de finanțarea a proiectului, în sistem de plăți multi anuale. Este un moment important pentru comunitatea noastră! Este începutul unui nou capitol pentru comuna Rodna. Domeniul schiabil va fi nu doar un loc de bucurie și aventură pentru iubitorii sporturilor de iarnă, ci și un punct de atracție turistică care va aduce beneficii semnificative întregii noastre regiuni, a declarat Valentin Grapini, edilul comunei Rodna.
RODNA: Comuna se afiliază noilor standarde ale mobilității ecologice
Cererea de finanțare privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehicule electrice și hibride plug-in în comuna Rodna, prin instalarea de stații de reîncărcare cu putere normală, a fost aprobată în ședința Comitetului de Avizare al AFM.
roel1-300x209 RODNA: Comuna se afiliază noilor standarde ale mobilității ecologice roel3-300x197 RODNA: Comuna se afiliază noilor standarde ale mobilității ecologice
Cu bucuria primăverii vin și veștile bune! Iar aprobarea acestui proiect deschide noi orizonturi pentru comunitatea noastră, către un viitor mai verde, mai atrăgător, mai accesibil, la standarde europene.  Investiția în dezvoltarea infrastructurii verzi nu doar că va face viața mai bună pentru locuitorii noștri, ci va aduce și mai mulți turiști dornici să exploreze frumusețea naturală a Rodnei într-un mod 100% prietenos și ecologic. Instalarea stațiilor de reîncărcare cu putere normală reprezintă un prim pas spre o comunitate accesibilă și ecologică, asigurând accesul simplu și convenabil la reîncărcare pentru toți cei care optează pentru vehicule electrice și hibride plug-in, a precizat Valentin Grapini, edilul comunei Rodna.
roel4-300x200 RODNA: Comuna se afiliază noilor standarde ale mobilității ecologice
RODNA: Condamnat la închisoare pentru abandon de familie

Polițiștii din cadrul Secției 7 Poliție Rurală Sângeorz-Băi, Postul de Poliție Rodna, au depistat un bărbat de 47 de ani din Rodna, condamnat la închisoare cu executare.

Mandatul a fost emis de către Judecătoria Năsăud, bărbatul în cauză fiind condamnat la pedeapsa de 1 an și 3 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, a declarat Paul Rodilă, purtător de cuvânt al IPJ Bistrița-Năsăud.

Polițiștii Compartimentului Urmăriri din cadrul Serviciului de Investigații Criminale au pus în aplicare mandatul, bărbatul fiind escortat în penitenciar.

 

IJJ Bistrița-Năsăud: Jandarmii montani sunt la datorie
Bogdan Ivan: Siguranță pentru 6000 de bistrițeni, pentru mame, copii și seniori!
Ministrul Cercetării, Inovației și Digitalizării, Bogdan Ivan, am participat la semnarea contractului de finanțare în valoare de aproape 18 milioane de lei pentru amenajarea trotuarelor si a dispozitivelor de scurgerea apelor pluviale în comuna Rodna din Bistrița-Năsăud, contract finanțat prin Programului National de Investiții „Anghel Saligny”.
Îl felicit pe Tinu Grapini, primarul gospodar al comunei Rodna, pentru această realizare și sunt convins că va gestiona eficient proiectul prin care oamenii din Rodna vor avea în curând trotuare civilizate și sigure, a declarat Ivan.
tinu-22-300x225 Bogdan Ivan: Siguranță pentru 6000 de bistrițeni, pentru mame, copii și seniori!
RODNA: Primăria este obligată să achite companiei M.I.S. Grup aproximativ 460.000 de euro

Banii trebuie virați companiei M.I.S. Grup pentru lucrări efectuate și facturate  din luna decembrie  2021, iar orice zi de întârziere atrage penalități, potrivit unei sentințe dată de o instanță a Tribunalului Bistrița-Năsăud.

M.I.S. Grup s-a adresat instanței de contencios administrativ și fiscal.  În 17 noiembrie, instanța s-a pronunțat admițând în parte cererea de ordonanţă de plată formulată de creditoarea societatea M.I.S. Grup SRL împotriva debitoarei Comuna Rodna, prin primar şi, în consecinţă îi ordonă debitoarei să plătească creditoarei, în termen de 10 de zile de la data comunicării prezentei ordonanţe, următoarele sume:

  • 560.671,524 lei, reprezentând contravaloarea penalităţilor în cuantum de 0,1%/zi întârziere aferente perioadei 21.01.2022-27.01.2023, calculate asupra sumei de 1.511.244,75 lei, menţionată în factura nr.64067/22.12.2021;
  • 782.546,22 lei, diferenţă contravaloare lucrări construcţii, conform facturii nr.64158/20.09.2022
  • 391.593,95 lei, penalităţi calculate asupra debitului principal în perioada 21.10.2022 – 9.08.2023, plus în continuare penalităţi în cuantum de 0,1%/zi întârziere din plata neefectuată în sumă de 782.546,22 lei, până la îndeplinirea efectivă a obligaţiei de plată;
  • 521.940,33 lei, reprezentând contravaloare lucrări construcţii, conform facturii nr.64293/12.05.2023
  • 30.794,48 lei, penalităţi calculate asupra debitului principal în perioada 11.06.2023 – 9.08.2023 şi, în continuare, penalităţi în cuantum de 0,1%/zi întârziere până la îndeplinirea efectivă a obligaţiei de plată.

În consecință, Primăria Rodna are de achitat contructorului peste 2,2 milioane de lei, adică peste 460.000 de euro, sumă care crește în fiecare zi de neplată.

Sentința este executorie, cu drept de cerere în anulare în termen de 10 zile.

sursa: timponline.ro